213 matches
-
deveni revelatorii pentru cazul nostru, atât timp cât ele configurează o rețea de probleme, pe care romanii le vor integra și le vor atesta ei înșiși încă din secolul II î.Ch. (Benoist 36-49). Spre exemplu, zeitatea memoriei este în același timp ocrotitoarea poeziei, a odei închinate eroilor, așadar, tot trecutului, dar și a cânturilor divinatorii, astfel încât poetul, inspirat de muze, este comparat cu un profet inspirat de Apollo (la Pindar). Pentru relația dintre imagine și ceremonialul de consacrare de mai târziu (în
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a fericirii (Lacul, Dorința, Floare albastră, Lasă-ți lumea, Sara pe deal); b) dezamăgire exprimată în ton de romanță (Pe lângă plopii fără soț, Te duci, De câte ori, iubito..., Din valurile vremii, De ce nu-mi vii, Sonete). Natura eminesciană e intimă (familiară, ocrotitoare) și mitică (luxuriantă, paradisiacă), iar dragostea e un vis, în care se desfășoară ritualuri solemne și grave. Îndrăgostiții, îmbătați de farmec, se întorc în timp, încercând să refacă unitatea primordială a mitului. Poet al visului cosmic și mitologic, Eminescu a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Când am deschis ochii întâia dată spre lume, mi-am fixat în priviri propria-mi stea și am pornit, împreună, să cucerim viața - această redută inexpugnabilă ce nu poate fi subjugată și dominată decât de oamenii puternici, cu caractere tari. Ocrotitoarea mea astrală m-a protejat și sprijinit în multe privințe dar m-a și trădat alteori, lăsându-mă pradă jocului arbitrar al întâmplării. Implor steaua ce mi-a fost hărăzită ca măcar de acum înainte să mă apere de alte
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
pe când Dionysos se afla pe muntele Nisa în grija doicilor sale (Hiadele, care au devenit apoi o constelație), vrea să le omoare pe acestea; copilul, înspăimântat de strigătele lui Licurg, se azvârle tremurând în apele mării, unde Tetis îl ia, ocrotitoare, în brațele ei. Iar Hefaistos, fiul lui Zeus și al Herei, încă un băiețandru, este azvârlit de tatăl său de pe Olimp pentru că luase partea mamei sale și, năucit și rănit de cădere, este primit și el în brațele lui Tetis
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
veți judeca proprii să ușureze starea locuitorilor și să le inspire iubire pentru stăpânirea noastră...” Și iată cum mai bine de jumătate din Moldova fu ruptă din trupul țării tocmai de acea putere care, de patruzeci de ani, se proclama ocrotitoarea și binefăcătoarea noastră. Și numai faptului că Napoleon I, pornind la 1812 cu oastea lui cea uriașă (pentru acele vremuri) împotriva Rusiei, silind pe aceasta să-și adune toate oștirile la un loc pentru a-1 respinge, datorăm faptul că
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Evenimentele de la 1848 îi dădură un prilej binevenit pentru a-și aduce la îndeplinire planul de mult dezmierdat. Poarta cedă cu ușurință la insistențele lor în această privință. Prin convenția încheiată la Balta Liman, la 1849, ambele Curți, Suzerană și Ocrotitoare, hotărâră ca, făcându-se iarăși derogație la stipulațiile Regulamentului Organic: 1. Să se numească (depunerea lui Mihai Sturdza fiind lucru hotărât), din nou, domnii Țărilor Române, prin înțelegere între Rusia și Poartă, dar pe termen de șapte ani. 2. Să
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sleite și cu golul în suflet că nu și-a dus până la capăt îndelungata sa dorință, a început să deșire încă un fir din ghemul amintirilor... Când familia îi era întreagă, când cei doi copii erau sub aripile grijulii și ocrotitoare ale lor, ale părinților, când activitatea didactică le absorbea cea mai mare parte din timp și din energie, viața le era burdușită de griji, sensuri și idealuri. Și era bine... Furat de amintirile care îl asaltaseră, era pe punctul să
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
negură și Dumbrava minunată. Prima cuprinde tablourile unor locuri prin care autorul e purtat de pasiunea sa cinegetică. Cealaltă izbutește să facă din pădure, unde o fetiță fuge de mama ei vitregă, un veritabil spațiu miraculos, cu infinite, compensatoare duioșii ocrotitoare materne. Simbioza om-natură implică nu numai planul fizic, ci și pe cel psihic. Peisajul devine un uriaș ecran de proiecție pentru stările sufletești ale personajelor, sclipește vesel ori se posomorăște, după cum oamenii trec prin momente fericite ori apăsătoare, își schimbă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
astfel de poziționare existențială, înfruntă suiferința de ordin spiritual coleșitoare și neconsolantă. Ea este, așadar, în cazul evocat aici, generată de îndepărtarea sau chiar deplina dispariție a semenului iubit, a celuilalt spre care s-au revărsat adorațiile tandre și grația ocrotitoare deschise din prea-plinul de candoare al unei individualități umane. Îndepărtarea a ceva presupune existența prealabilă a câtorva factori decisivi: propriul sine, propria prezență de care se poate îndepărta elementul respectiv, depărtarea sau sfera posibilității de mobilitate ce distanțează fără un
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
se destramă când Vlad, fiu al unei femei fugite în Franța, cu tată vitreg mare regizor, se trezește singur și neocrotit de nimeni, în vreme ce Andrei descoperă în baba bogată trimisă în misiune în România de mama fugară o prea bună ocrotitoare de tineri amuzanți. Prietena lor comună Cornelia dispare de acasă, e crezută moartă, dar revine după trei ani, tunsă zero, slabă, plină de păduchi, evadată dintr-un spital de psihiatrie. Ea este „îngereasa cu pălărie verde”, apariție oniric-suprarealistă și model
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
au trăitîn această lume o viață bineplăcută lui Dumnezeu<footnote Ibidem, p. 47. footnote>. Așadar, după acest moment de încetare a războiului dintre viațăși moarte, dintre suflet și trup, dintre duhurile cele întunecoase șiînspăimântătoare, pe de o parte, și cele ocrotitoare, pe de altă parte,odată cu intrarea sa în starea eliberată de legăturile trupului, sufletul se va vedea înconjurat de prezențe distincte. De-a dreapta sa,se va afla îngerul păzitor, cel dăruit lui la Botez și al cărui glas a avutprilejul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Iașilor” municipalitatea locală a răspuns favorabil mobilizând și alte organizații culturale din orașul Iași, sprijinind material necesitățile de transport și găzduire ale oaspeților. S-au trimis invitații în alte județe, în Basarabia și Bucovina de participare la Sărbătoarea Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Societatea a organizat Simpozionul „Limba noastră-i o comoară”, spectacol folcloric, vizitarea unor așezăminte culturale și istorice. Și-au dat concursul elevii de la două școli din Iași. - 3. XI. Participarea la ședința Filialei Iași a Academiei române - Secția de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a eroilor căzuți după august 1944. 09.10. S-au desfășurat „Zilele Academice ieșene”,cel de-al XVI-lea Simpozion cuprinzând și comunicări prezentate de Comisia de Ecologie Umană din cadrul Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.10. Pelerinaj la „Sf. Paraschiva , ocrotitoarea lașului. Au participat : Vladimir Țurcanu, dr. Vasile Pruteanu și Tatiana Pruteanu din orașul Bălti. 22-25.10. Participare a delegaților „Gintei Latine” din lași și Bălți la Simpozionul desfășurat la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
să beau o bere... Privirile mă săgetează; pe lîngă cei de la mese, ies acuma să se uite la mine și cei de la cafenea..." După cele două momente de asalt, verbal și vizual, al mulțimii, după sentimentul acut al izolării (altminteri, ocrotitoare), personajul ajuns în "urbea sa" trebuie să dea piept cu manifestarea "populară" exterioară, nu poate dormi (situație exploatată tematic copios în creația autorului): "...Deodată sar în picioare...zgomot mare în uliță! Merg degrab la fereastră..."(obicei nestrămutat, n. n). Că
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
vineri, ale cărei trăsături le descoperim în Sfânta Vineri a basmelor și legendelor românești” (Evseev, 2007 : 640). Sfânta Parascheva sau Vinerea Mare (14 octombrie) „este ținută ca patron al casei și hram. Fără motivare” (Mușlea, Bârlea, 1970 : 402). Funcțiunea de patroană (ocrotitoare) a casei este mai răspândită în zona Banatului. Lansez încă o dată întrebarea : de ce „fascinează” și atrage atât de mult o sfântă cum este Cuvioasa Parascheva, printre alți sfinți din România ? Care să fie explicația succesului și atașamentului pe care i-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a spus una dintre aceste femei. Aceste „solidarități de tip citadin”, după cum le denumește autoarea studiului, au o veche tradiție în cadrul spațiului ritualului religios. Sunt citate exemplele breslei bărbierilor din București, organizatoarea unui praznic anual pentru sărăcime de Sfânta Parascheva, ocrotitoarea lor, sau cel al breslei ciubotarilor din Botoșani, care sărbătoreau praznicul Sfinților Voievozi „nu cu mese între ei, ci cu ajutoare și hrănirea săracilor. Sărăcimea orașelor mari cunoștea bine acest calendar religios și onora cu prezența sa tipul de mese
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
-ne în vocație. Sfântă Providență care ne întristezi și ne mângâi pentru binele nostru, fă-ne să putem înțelege limbajul tău. Sfântă Providență care încerci, dar nu părăsești, ajută-ne să-ți fim fideli și generoși în încercări. Sfântă Providență, ocrotitoarea Operei, veghează asupra noastră. Sfântă Providență, baza granitică a Operei, sprijină Casa ta. Sfântă Providență, programa granitică a Operei, fă-ne puternici și perseverenți în tine. O Maria, Maica Divinei Providențe, ajută-ne să împlinim tot mai mult și întru
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
timp, lângă Tomis. Trăiam acea senzație din copilărie când nu aveam curajul să ies noaptea afară. Mi se părea că, din orice colț, mă pândesc monștri înfiorători care mă vor devora instantaneu. Dacă totuși, trebuia să mă deplasez în afara incintei ocrotitoare, atunci țineam ochii închiși ca să nu văd întunericul ce mă asalta fluid din toate părțile. La fel am simțit și în această noapte. Imediat ce-am deschis ochii, am fost paralizat de aceeași stare infantilă când nu știam cum să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de vânt în auzul meu, m-a smuls brusc din presimțirea aceea funebră. Femeia s-a apropiat îngrijorată: oricât m-aș fi ferit, ea a reușit să-mi citească îngrijorarea lăuntrică și să înțeleagă amărăciunea simțămintelor mele. M-a îmbrățișat ocrotitoare și m-a sărutat pe ochi. Am izbucnit în hohote de plâns. Ca un copil. Mormânt Et desunt fatis sola sepulchra meis („Doar un mormânt lipsește sorții mele!”). Aia a subliniat versul acesta din epistola către Rufinus, uitându-se lung
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
vede, aude aievea: -... Mii și mii orașul tot, femei, copii, bătrâni, toți cei ce nu încăpusem în Sfânta Sofia, înveșmântați în negru, ca de înmormântare, cu lumânări aprinse, cu prapure, cu moaștele făcătoare de minuni ale Sfintei Fecioare din Blacherne ocrotitoarea orașului am îngenuncheat în piață. Ne rugam, ne prosternam cu fruntea în țărână, strigam și plângeam în hohote cu sughițuri, cerând Cerului ajutor... Maria... Te rog... Maria! ...Bubuitul tunurilor și răcnetele luptelor de pe metereze se amestecau cu vaietul mulțimii, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ei. Sunt punctate județele țării cu biserici și chipul Sfintei Cruci. în partea de sus, pe hartă, este pictată icoana Maicii Domnului cu Pruncul în brațe. De o frumusețe uimitoare și conturată cu steagul tricolor. Sub ea scrie: „Maica Domnului, Ocrotitoarea României”. Apoi vezi pictați înaintașii noștri sfinți: Sf. Daniil Sihastru, Sf. Ioan Iacob Românul, Ștefan cel Mare și Sfânt, Constantin Brâncoveanu cu fiii lui și sfetnicul, Sf. Ioan de la Suceava și alții. Pe peretele dinspre asfințit sunt pictați Patriarhii noștri
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
cu cele trei zeițe pe Hermes ca să le călăuzească. Paris pășea pe munte singur. Deodată s-au ivit din slavă zeițele înverșunate și Hermes i-a cerut să le spună care zeiță este mai frumoasă:Atena zeița înțelepciunii, Afrodita ocrotitoarea iubirii sau mândra Hera, stăpână-n marele Olimp fiind soața lui Zeus. Zeițele și-au arătat toată frumusețea, ba i-au mai promis voinicului și o răsplată cât mai bună dacă le va alege. Soața lui Zeus, Hera i-a
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Iașilor” municipalitatea locală a răspuns favorabil mobilizând și alte organizații culturale din orașul Iași, sprijinind material necesitățile de transport și găzduire ale oaspeților. S-au trimis invitații În alte județe, În Basarabia și Bucovina de participare la Sărbătoarea Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Societatea a organizat Simpozionul „Limba noastră-i o comoară”, spectacol folcloric, vizitarea unor așezăminte culturale și istorice. Și-au dat concursul elevii de la două școli din Iași. 3. XI. Participarea la ședința Filialei Iași a Academiei române - Secția de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a eroilor căzuți după august 1944. 09.10. S-au desfășurat „Zilele Academice ieșene”,cel de-al XVI-lea Simpozion cuprinzând și comunicări prezentate de Comisia de Ecologie Umană din cadrul Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.10. Pelerinaj la „Sf. Paraschiva , ocrotitoarea lașului. Au participat : Vladimir Țurcanu, dr. Vasile Pruteanu și Tatiana Pruteanu din orașul Bălti. 22-25.10. Participare a delegaților „Gintei Latine” din lași și Bălți la Simpozionul desfășurat la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ei. Sunt punctate județele țării cu biserici și chipul Sfintei Cruci. În partea de sus, pe hartă, este pictată icoana Maicii Domnului cu Pruncul În brațe. De o frumusețe uimitoare și conturată cu steagul tricolor. Sub ea scrie: „Maica Domnului, Ocrotitoarea României”. Apoi vezi pictați Înaintașii noștri sfinți: Sf. Daniil Sihastru, Sf. Ioan Iacob Românul, Ștefan cel Mare și Sfânt, Constantin Brâncoveanu cu fiii lui și sfetnicul, Sf. Ioan de la Suceava și alții. Pe peretele dinspre asfințit sunt pictați Patriarhii noștri
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]