225 matches
-
facă atractiv un subiect macabru. Brest nu se poate lăuda cu numeroase realizări (cinci filme în 20 de ani), dar a arătat permanent o obsesie pentru tema sfârșitului. Primul său film (Going în Style - 1979) are în prim-plan trei octogenari, în Beverly Hills Cop (1984) Eddie Murphy este bântuit de uciderea celui mai bun prieten, în Scent of a Woman (1992), Al Pacino ironizează moartea prin acțiunile sale sinucigașe. În „Întâlnire cu Joe Black” dorința Morții de a trăi nu
Întâlnire cu Joe Black – Cronică de film, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339243_a_340572]
-
se succed ca un adevărat tablou al puternicului exod de refugiați spre Occident înregistrat în anul 1948, acest adevărat pașoptism al secolului XX. Nu doar experiența personală, ci și imensul volum de informații adunate din cărți dau greutate celor relatate. Octogenarul Mitică Sinu iubește atât de mult cărțile încât până și soția lui e descumpănită, pentru că aprindea lumina de 30 de ori pe noapte și citea cam șapte ore pe zi. Lucru care nu știrbește cu nimic dragostea și devotamentul de
MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
-
construit-o în suflet - puțin utopică, puțin idilică... specifică oamenilor cu două patrii. „Cu toate acestea, am remarcat la nea Mitică o imagine realistă asupra României zilelor noastre”, spune Octavian Curpaș. Revenit într-o vizită în România în anul 2001, octogenarul Mitică Sinu remarcă lucid: „...Erau toți străini, și eu eram străin pentru ei. Nu mai era nici România ce-a fost odată...” Și exact aici, în fraza care încheie cartea, se află miezul și rațiunea de a fi a acestei
MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
-
crezul său artistic. Cadrul este, desigur, lumea nouă, unde viața este atât de trepidantă și unde primează aspectul material al existenței. Nu numai oameni și locuri descrie Octavian Curpaș - având ca pretext amintirile lui Nea Mitică, - de fapt, Dumitru Sinu, octogenar stabilit în America, dar și evenimente de excepție de la mijlocul veacului trecut, petrecute în Orașul Luminilor și care au avut ca participanți figuri ilustre ale diasporei românești, integrate perfect în atmosfera pariziană. Astfel a fost Festival românesc de ziua mamei
REPORTER ÎN PATRIA DIN SUFLET ŞI CUVINTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341761_a_343090]
-
Au fost vremuri frumoase pe care nu le vom mai întâlni. Săteanul ținea la obiceiurile și demnitatea sa de român. A fost o dată...” ( Această narațiune mi-a fost făcută pentru volumul „Lotrii în prag de sărbători” de domnul Mircea Vărăticeanu (octogenar) printre puținii veterani colindători aflați încă în viață în orașul Brezoi) Referință Bibliografică: Povestea unui veteran (octogenar) al obiceiurilor strămoșești din Brezoi / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1452, Anul IV, 22 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
inteligență și sclipire, cu o dăruire și-un magnetism care te atrage spre o comoară neprețuită pentru minte și suflet. Întotdeauna voi considera un câștig al sufletului și-un indubitabil mijloc de cunoaștere și învățătură fiecare discuție purtată cu fascinantul octogenar care n-a uitat că a văzut lumina zilei într-un sat de la poalele muntelui Suru din lanțul munților Făgăraș și nici că trebuie să dea bună ziua fiecărui om pe care-l întâlnește. A fost mereu avid de cunoaștere și
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
râpile care mărgineau terenul creșteau tufișuri dese și înțepătoare de cacadâr și de turț, pruni piperniciți și peri pădureți cu fructe mărunte și strepezitoare. În celălalt capăt al orașului, în mahalaua Cutului, gunoaiele se aruncau în râpa pârâului Cacaina. Un octogenar sucevean îmi povestea că, în anii copilăriei sale, slujbașii de la salubrizare își hurducau tomberoanele pe valea pârâului, după ce făceau curățenie pe străzile târgului, ducând gunoiul „la gârlă”. De fapt, acolo a fost primul loc pe care l-a stabilit, încă
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
volum nume, mai mult sau mai puțin cunoscute în arta scrisului, din toate colțurile țării și nu numai, căci alături de noi au fost cu sufletul și inima deschisă și scriitorii din diasporă. Poeți și prozatori, de la cei mai tineri până la octogenari, și-au dat „mâna” peste ocean de la un continent la altul, între coperțile acestei antologii, chiar dacă mulți dintre ei nu se cunoșteau. Doamna Ligya Diaconeascu reușește de fiecare dată prin antologiile sale, atât cele editate în limba română cât și
ANTOLOGIA „LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” – MANIFESTAREA A SPIRITULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379370_a_380699]
-
pe cap - o pălărie. Oprește din poartă-n poartă, Lăudându-se cu... fală Și la toți, pe rând, arată Oferta electorală. Mulți, prea puțin interesați De gogoșile vândute, Mai fuseseră-nșelați, Nici n-au vrut ca să-l asculte. Nea Costel, octogenar, L-a admonestat cu tâlc: - Gigele, tu ai un har: O duci bine, că stai mâlc. - Acum dau mereu din clanță, Vreau să fiu ales Primar. Dintre toți am prima șansă: Doișpe ani... viceprimar. - Cu respect, domnu Gigel, Schimbă moșul
MAI... DECÂT ROMÂNII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380878_a_382207]
-
pe cap - o pălărie. Oprește din poartă-n poartă, Lăudându-se cu... fală Și la toți, pe rând, arată Oferta electorală. Mulți, prea puțin interesați De gogoșile vândute, Mai fuseseră-nșelați, Nici n-au vrut ca să-l asculte. Nea Costel, octogenar, L-a admonestat cu tâlc: - Gigele, tu ai un har: O duci bine, că stai mâlc. Citește mai mult Mai... decât româniiMotto:Politica nu are principii.Are numai interese.Octavian PalerTrece cu alai prin satGigel de la Primărie,Burtos, mic și
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
și îndesat,Iar pe cap - o pălărie.Oprește din poartă-n poartă,Lăudându-se cu... falăși la toți, pe rând, aratăOferta electorală.Mulți, prea puțin interesațiDe gogoșile vândute,Mai fuseseră-nșelați,Nici n-au vrut ca să-l asculte.Nea Costel, octogenar,L-a admonestat cu tâlc:- Gigele, tu ai un har:O duci bine, că stai mâlc.... XVI. POEZII, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 2013 din 05 iulie 2016. Poezii de Maria Alexandra Drăghicescu Erai... Erai; azi nu
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
de vorbe mari și grele, de replici și acuze scrise cu aldine, să facă impresie puternică, vijelioasă de să ia țiglele de pe case. Furtuna boierilor minții din capitală m-a captivat fiind o comedie bufă iscată din prologul spuselor unui octogenar mult încercat de viață, luminos, clarvăzător, valoros scriitor român, prolog pe care, niște personaje parvenite și ipocrite post-decembriste, niște false elite românești, l-au tălmăcit și răstălmăcit atingând înalte cote de fabricații neîntemeiate, ridicole și stupide, exprimate în toată mass-media
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
și marginalizată de la centru, dar Gabriel Constantinescu era de nemișcat din adevăratele sale cunoștințe de viață și istorie, din ideile sale nobile față de poporul român, respectând principiile de bază ale concordiei și democrației. Când i-am strâns mâna era un octogenar de statură impunătoare fizică și intelectuală cu un palmares impresionant. Era fiul scriitorului sibian Paul Constant, a fost ofițer, a fost pe frontul dezrobirii Basarabiei și Bucovinei, a căzut prizonier la ruși ce l-au trecut prin cinci lagăre de
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
de chilipiruri, era clar că urma să fie aruncate-n joc niscaiva produse promoționale, mai mult ori mai puțin utile. De cu seară, doritorii de surprize se așezară la coadă în fața magazinului. Căpetenia șirului era chiar un fost ministru, falnic octogenar, cu ținută demnă, știut și salutat de toți. Cine venise după el se ordonase în lungul rândului... cuviincios, civilizat, cum stă bine oricărui vârstnic, nu?! Se mai pleca ba pentru vreo șuetă de interes, ba pentru o dezmorțeală, ba după
DAŢI-O-NCOLO...! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374784_a_376113]
-
nici de cele trei fresce din sala Coandă a Palatului Culturii, mărturii ale citadelei de pe malurile Bahluiului socialist, nici de, o! o!, epopeea traco-dacico-voievodalo-socialistă semnată, în Sala Pașilor Pierduți, de artistul poporului. Sălașa. Ce vremuri! Ce vremuri! Vorba ălor doi octogenari de Dorohoi. Zice unul: ce bine era în vremea lui Stalin! Celălalt: măi, ești nebun? cum era bine? lagăre, prigoană, morți, foamete! Zice iar primul: da, dar ce orga(sm) aveam eu atunci! Un caz din păcate reflectînd, în dramatismul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
moldovean și el. A fi incult nu e a nu ști că Kierkegaard a scris Conceptul de ironie, ci a-ți stîlci propriul nume. Cum ar fi sunat în gura lui Creangă Moș Nichifor Coțcaríul? 17 august Cu amicul bariton, octogenar, pe bancă, sub ferestre. Trece una din trăpașele tîrgului, sumară, sumară, pas în buiestru, ochelari negri, asasini. Ce spui de dîîînsa!, vocalizează fostul bas al scenei. Trăpașa îi zîmbește: Meeersi! Amicul lăcrimează de plăcere. Trece alta. Tot sumară, tot în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Paul Verbițchi). Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, V, 76-77, 203; Perpessicius, Opere, II, 266-267, 303-305, IV, 29-33, 168-170, XII, 223-224, 493-494; Constantinescu, Scrieri, II, 465-470; Călinescu, Ist. lit. (1982), 923; Gh. Anca, Ion Dongorozi, LCF, 1967, 28; George Muntean, Ion Dongorozi octogenar, RL, 1974, 1; Eugen Constant, Evocări, Craiova, 1980, 70-72; Ornea, Tradiționalism, 487-489; Firan, Profiluri, 269-271; Dicț. scriit. rom., II, 118-121; Ion Dongorozi, DCS, 104-105. D.M.
DONGOROZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
sau articolele lui de gazetă și seria superbă de Oameni cari au fost. Iată un singur exemplu (aș putea să dau sute) despre elenistul Maurice Croiset: „La catedra de la Collège de France, pe fotoliul său de la Academia de Inscripții, septuagenarul, octogenarul, nonagenarul (subl. n.) stătea ca un înțelept al vechimii pe marmura băncilor ateniene. Afară ceața se întindea și se strângea înapoi, picături cădeau din neguri, urlete de sirene și vâjâituri de motoare tăiau un aer gros și obscur, strigăte nervoase
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai inspirat. Evocând anii debutului, nu pierde prilejul de a face un remarcabil portret lui B.P. Hasdeu. Relațiile, uneori tensionate, dintre Maiorescu și Eminescu sau personalitatea controversată a lui Macedonski sunt, de asemenea, tratate nuanțat, în termenii cei mai potriviți. Octogenarul lasă în urmă frământările omenești și izbucnirile pătimașe, scrisul său desfășurându-se calm, adesea luminat de înțelepciunea vârstei. SCRIERI: Meditațiile lui Gr. Alexandrescu, București, 1896; O carte de vizită, Iași, 1898; Gura lumii, Iași, 1909; Ursita, Iași, 1911; Din caietul
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
mai nimic din amintitul Tratat, și dacă s-a tolerat nesocotirea lui de către români, Puterile europene nu s-ar putea opune acum, după un război victorios Împotriva Porții, intenției Rusiei de a reanexa sudul Basarabiei. Lansându-se În „observații psihologice”, octogenarul cancelar, care ceva mai târziu avea să considere rezultatul Congresului drept „pagina cea mai neagră” din cariera sa de diplomat, constata, nici mai mult nici mai puțin, ingratitudinea românilor față de „serviciile” Rusiei În decursul unui secol, „toate drepturile și privilegiile
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Oeuvre”, 1935, 16 iulie; Adrian Marino, Un român despre o problemă de literatură comparată, RFR, 1944, 1; Gavril Istrate, Laus labori, CRC, 1968, 7; Bucur, Istoriografia, 274-275; Constantin Ciopraga, Spirit și metodă, CRC, 1977, 12; Al. Dima, Profesorul N. I. Popa - octogenar, CRC, 1977, 12; Val Panaitescu, Profesorul Nicolae I. Popa la 80 de ani, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Marina Mureșanu Ionescu, Un interpret român al lui Gérard de Nerval, CRC, 1979, 10; Lidia Gavrilescu, Bibliografia scrierilor prof. dr. docent N. I. Popa
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
ce persoane reale se află îndărătul personajelor și care sunt implicațiile cultural-ideologice ale cărții; voi evoca apoi succint receptarea romanului, încheind cu o discuție a statutului său discursiv și etic. 1. Intrigă, fiere și iubiretc "1. Intrigă, fiere și iubire" Octogenarul „Chick” (pun între ghilimele toate numele de personaje fictive), alter ego transparent al lui Saul Bellow, este prozator de prestigiu și profesor la University of Chicago, are succes, e cinic și adesea este plin de fierea sapiențială a vârstei a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unele versuri ale sale știindu-se pe dinafară. Treptat însă, peste scriitorul retras și mizantrop s-a așternut uitarea, pe care nici chiar rândurile elogioase ale lui M. Eminescu, din „Convorbiri literare” (1874), n-au reușit, atunci, să o destrame. Octogenar, B. moare sărac, lăsând, între alți moștenitori, un fiu, Demetru, care a scris și el poezii, apărute în „Voința Tulcei” (1897). A debutat în „Curierul românesc” (1844), cu poezia Primăvara, dar, înclinat fiind spre satiră, nu s-a ilustrat niciodată
BALACESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
desfășoară frecvent cu casa închisă. Mai toate concertele simfonice, ca și serile Chopin de la Ateneul Român, au parte de săli pline și public ales, la modul picant dominat de extreme: grupuri de liceeni și studenți, plus grupuri de sexagenari și octogenari, care mai de care mai atent, mai participativ, mai seducător încruntat. Nu se termină festivalul național de teatru și începe cel al operetei, cu „Viața e frumoasă“ ca slogan, urmate fiind de miniturneul Naționalului ieșean (unde stau pe ghimpi să
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
-n târg?!?“ figurează în arsenalul drăgălășeniilor vitalizante. Așa, deci! Ei bine, abia acum apuc și eu să mă gândesc la zorile de la Spitalul „Sf. Ioan“, când, la șase dimineața, se deschideau brusc, cu zgomot infernal, ușile, iar asistentele năvăleau peste octogenarii din salon cu mirări intens vociferate precum „ce drieacu’ai făcut, bre, de te căcași în halul ăsta pe matale?!?“. Pesemne că tot o tactică de resuscitare va fi fost și aceea. Revin. Să vedeți acum perversiune. Tot holbându-mă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]