9,482 matches
-
adulților pe baza standardelor ocupaționale, care va fi aprobată prin ordin comun al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei și al ministrului educației, cercetării și tineretului. Pentru o centralizare a informațiilor de profil dezvoltă bănci de date care includ standarde ocupaționale, centrele de evaluare autorizate și certificatele de competență profesională și efectuează activități de pregătire, transfer de cunoștințe și asistență tehnică În domeniul său de activitate. Autoritățile și instituțiile publice au obligația de a pune la dispoziția Consiliului Național de Formare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
nu au o bogată experiență lucrativă. În dorința de dezvoltare a economiei, se impune o analiză statistică a nevoilor și necesităților viitoare de pe piața muncii În ceea ce privește domeniile de activitate și profesiile care vor fi necesare, pentru a se evita „dezechilibrul ocupațional și al calificării” din această perioadă. Obiectivul va fi atins prin măsuri integrate care vizează revizuirea și reformarea elementelor restrictive din legislația privind ocuparea forței de muncă, sănătatea și securitatea În muncă, diversificarea acordurilor contractuale, formarea profesională pentru adaptare la
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%) 193 Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%) 194 Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%) 195 Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențiale 204 Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale 206 Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în consecință, cu valori comune. Noțiunea de comunitate este folosită atât pentru grupuri care au efectiv coerență sau unitate în planul valorilor, cât și pentru cele care au potențial de a evolua spre o astfel de stare. Similaritățile de status ocupațional, rezidențial, de localizare, de vârstă etc. constituie una dintre categoriile de factori care sporesc probabilitatea de similaritate de orientare valorică între membrii grupului. Interacțiunile intense, în funcție de interese sau alte criterii, sunt, de asemenea, o condiție favorabilă constituirii comunităților. În consecință
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
30-100 de persoane. Cele două așezări sunt comunități locale în sensul că sunt grupări de gospodării cu localizare diferită. Locuitorii satului se știu însă între ei, reprezintă, foarte probabil, o comunitate de intercunoaștere, ceea ce nu este cazul pentru orașul-capitală. Diversitatea ocupațională și socială este, de asemenea, incomparabil mai mare în Capitală decât în sat. O conștiință identitară specifică și o cultură de locuire specifică există însă pentru fiecare dintre cele două comunități. În situațiile practice de cercetare socială sau de planificare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
coopera, înțelegerea necesității de a coopera pentru realizarea unor bunuri publice, înțelegerea drepturilor și datoriilor de cetățean și de membru al grupului local, capacitatea de a aduce contribuții specifice la efortul de grup, fie în plan managerial, fie prin abilități ocupaționale. Ingredientele respective au, desigur, un dozaj diferit de la caz la caz, de la comunitate la comunitate, de la un participant la altul. Interpretarea orientării participative numai în funcție de una dintre cele patru dimensiuni dă naștere la erori specifice pe care le denumesc prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
menționat și mărimea orașului vecin: satele apropiate de orașele mari tind să fie mai dezvoltate decât cele aflate în preajma unor orașe mici. Mediul natural, situarea satului în zone de deal/munte sau de câmpie, influențează șansele de dezvoltare prin intermediul structurii ocupaționale a populației. Ocuparea agricolă specifică zonelor de câmpie are asociate venituri mai reduse și, implicit, un nivel de viață mai scăzut decât în cazul satelor de deal-munte. Diferențierile asociate cu zona geografică nu sunt însă numai de tip agricol/neagricol
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în prezentul românesc, fenomenele de afirmare a identității de grup și spațiile ecologice sau sociale care le generează? Sunt oamenii mai atașați de comunitatea locală sau de regiunea în care trăiesc? În ce raporturi se află loialitățile localiste față de cele ocupaționale? Sunt regionalizările efective din viața social-culturală a țării centrate mai mult pe identități sau pe probleme locale? La astfel de întrebări încerc să răspund în continuare, folosind ca bază informații empirice de sondaj. Tradiționalism identitartc "Tradiționalism identitar" Specificul regional pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
redusedecât la oraș. Regularitățile care îl structurează sunt mai evidente (tabelul 33). La nivelul conștiinței rurale difuze, fenomenele de identificare locală - comunitară sau regională - sunt: - mai puternice în termeni de regiune decât de comunitate locală (localitate); - mai intense decât cele ocupaționale. Loialitățile regionale sunt de maximă intensitate în Transilvania. Aici, cota lor este considerabil mai mare decât pentru loialitățile comunitare. Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 33. Ponderea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
decât de comunitate locală (localitate); - mai intense decât cele ocupaționale. Loialitățile regionale sunt de maximă intensitate în Transilvania. Aici, cota lor este considerabil mai mare decât pentru loialitățile comunitare. Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențiale" Sursa: Sondaj COMALP finanțat de CNCSU, realizat de Catedra de Sociologie a Universității București în septembrie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Aici, cota lor este considerabil mai mare decât pentru loialitățile comunitare. Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențiale" Sursa: Sondaj COMALP finanțat de CNCSU, realizat de Catedra de Sociologie a Universității București în septembrie 1995 pe un eșantion reprezentativ la nivel național. Am notat cu (-) subeșantioanele foarte mici, sub 30 de persoane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
se declară a fi legate sufletește mult sau foarte mult de localitate/regiune/ocupație din totalul persoanelor din regiunea respectivă. Dacă satul este locul cel mai potrivit pentru analiza fenomenelor de identificare locală, orașul este spațiul privilegiat pentru analiza identificărilor ocupaționale. Orășenii din Moldova, Oltenia și Dobrogea manifestă cea mai redusă aderență la spațiul vieții profesionale. La polul opus, cu maximă identificare ocupațională, se situează populația urbană din București, Transilvania și Muntenia. Fenomenele de modernizare și urbanizare aduc cu ele o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
este locul cel mai potrivit pentru analiza fenomenelor de identificare locală, orașul este spațiul privilegiat pentru analiza identificărilor ocupaționale. Orășenii din Moldova, Oltenia și Dobrogea manifestă cea mai redusă aderență la spațiul vieții profesionale. La polul opus, cu maximă identificare ocupațională, se situează populația urbană din București, Transilvania și Muntenia. Fenomenele de modernizare și urbanizare aduc cu ele o restrângere aspațiilor identitare. Bucureștiul, spre exemplu, nucleul de maximă concentrare urbană a țării, este locul în care se înregistrează o maximă preeminență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
2 Învățarea pe tot parcursul vieții include totalitatea activităților de învățare realizate de fiecare persoană, începând cu educația timpurie, în scopul dobândirii de cunoștințe, formării de deprinderi/abilități și dezvoltării de aptitudini semnificative din perspectivă personală, civică, socială și/sau ocupațională. (Considerăm că se impune eliminarea tezei „în scopul dobândirii de cunoștințe, formării de deprinderi/abilități și dezvoltării de aptitudini semnificative din perspectivă personală, civică, socială și/sau ocupațională”, având în vedere faptul că scopul învățământului a fost reglementat anterior; mai
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și dezvoltării de aptitudini semnificative din perspectivă personală, civică, socială și/sau ocupațională. (Considerăm că se impune eliminarea tezei „în scopul dobândirii de cunoștințe, formării de deprinderi/abilități și dezvoltării de aptitudini semnificative din perspectivă personală, civică, socială și/sau ocupațională”, având în vedere faptul că scopul învățământului a fost reglementat anterior; mai mult decât atât, în cuprinsul art. 328 se definește, din nou, „învățarea pe tot parcursul vieții”, ceea ce conduce la o dublă reglementare, lucru interzis de normele de tehnică
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
învățământ cu nivel liceal, filiera tehnologică”. (2 Pregătirea prin învățământul profesional se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în urma consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor ocupaționale validate de comitetele sectoriale. (Pentru corectitudinea și logica reglementării, se impune introducerea unui alineat nou cu următorul conținut: „Durata studiilor în învățământul profesional este între 6 luni și 2 ani.” - a se vedea în acest sens nota de la art. 23
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
unui alineat nou cu următorul conținut: „Durata studiilor în învățământul profesional este între 6 luni și 2 ani.” - a se vedea în acest sens nota de la art. 23. De asemenea, sunt necesare definirea standardelor de pregătire profesională și a standardelor ocupaționale, precum și identificarea comitetelor sectoriale. (3 Absolvenții învățământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare profesională și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass. NOT: Pentru corectitudinea și logica reglementării, alin. (3 devine alin. (1 al
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
studiile, sunt organizate prin unitățile de învățământ de stat și sunt gratuite, în condițiile în care sunt finalizate până la vârsta de 18 ani”. (8 Durata și conținutul programelor de pregătire profesională sunt stabilite de unitatea de învățământ, pe baza standardelor ocupaționale, prin consultare cu angajatorii. (Propunem ca acest alineat să devină teza a II-a la alineatul nou introdus; a se vedea nota de la alin. (2. (9 Programele de pregătire profesională se finalizează cu examen de certificare a calificării. Organizarea și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
învățării pe tot parcursul vieții în România. (2Educația permanentă reprezintă totalitatea activităților de învățare realizate de fiecare persoană pe parcursul vieții în contexte formale, nonformale și informale, în scopul formării sau dezvoltării competențelor dintr-o multiplă perspectivă: personală, civică, socială ori ocupațională. (3Învățarea pe tot parcursul vieții cuprinde educația timpurie, învățământul preuniversitar, învățământul superior, educația și formarea profesională continuă a adulților. (Din această exprimare se înțelege că „educația timpurie” ar fi un domeniu distinct de învățământul preuniversitar și nu parte a acestuia
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
a adulților; (Remarcăm exprimarea defectuoasă, în sensul că Autoritatea Națională pentru Calificări nu poate propune acte normative, ci doar proiecte de acte normative sau proiecte de acte administrative cu caracter normativ. d coordonează și controlează la nivel național elaborarea standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire profesională; e coordonează asigurarea calității în formarea profesională a adulților; f coordonează și controlează autorizarea furnizorilor de formare profesionala a adulților; g întocmește Registrul național al furnizorilor de formare profesională a adulților, precum și Registrul național
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
evaluare și certificare a competențelor sau implicit prin finalizarea unui program formal de studii. Art. 347 (1 Programele de formare profesională inițială și continuă, precum și sistemele de evaluare a rezultatelor învățării în contexte nonformale și informale vor respecta asigurarea mobilității ocupaționale pe orizontală și pe verticală prin utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educație și formare profesională. (2 Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaborează de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, de Ministerul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
acreditat eliberează următoarele tipuri de certificate cu recunoaștere națională: a certificat de calificare se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru toate competențele asociate unei calificări sau unei ocupații, conform standardului de pregătire profesională ori standardului ocupațional; b certificat de competențe profesionale se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competențe asociate unei calificări ori unei ocupații, conform standardului de pregătire profesională sau standardului ocupațional. (3 Certificatele se eliberează
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
pregătire profesională ori standardului ocupațional; b certificat de competențe profesionale se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competențe asociate unei calificări ori unei ocupații, conform standardului de pregătire profesională sau standardului ocupațional. (3 Certificatele se eliberează însoțite de o anexă a certificatului, denumită "Supliment descriptiv al certificatului", în care se precizează unitățile de competență pentru care candidatul a fost declarat competent. Art. 349 (1 Portofoliul de educație permanentă reprezintă un instrument care
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
fost considerate ca fiind foarte utile de către părinții adoptatori. Peste 75% dintre părinții adoptatori au considerat serviciile medicale de rutină, serviciile medicale de specialitate, serviciile stomatologice, serviciile juridice, serviciile de suport financiar și prestațiile, centrele respiro, serviciile de logopedie, terapia ocupațională precum și serviciile de tutoriat, ca fiind foarte utile. Serviciile de consiliere au fost evaluate ca foarte utile într-o măsură mult mai mare de către părinții care au adoptat copii mici decât cei care au adoptat copii mari. Interesant de constatat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
3. nivel eduațional mediu (liceu, școală postliceală și școală de maiștri); 4. nivel educațional ridicat (studii universitare și postuniversitare) Ocupația mamelor/taților adoptatori Variabilă construită pe baza codurilor ISCO88; variabilele iau următoarele valori: 1 ocupații din clasa de jos (clasele ocupaționale 5-9), 2 ocupații din clasa de mijloc (clasele ocupaționale 3-4 și 10), 3 ocupații din clasa de sus (clasele ocupaționale 1 și 2) Resurse informaționale Preocuparea pentru informare Index sumativ construit din 11 itemi, măsurați pe o scală de la 1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]