590 matches
-
liste identice de categorii pentru fiecare dintre grupele cercetate. În schimb, scopul nostru a fost acela de a studia universul de conținut specific fiecărei grupe, reprezentat prin liste de categorii ușor diferite unele de altele. 6. S-a făcut suma ocurențelor fiecărei categorii (2, 1 sau 0) într-un dosar individual pentru o grupă anume. În cele din urmă, ordinea categoriilor dintr-o anumită grupă - sau profilul grupei în ceea ce privește experiența din liceu - a fost stabilită separat, pentru fiecare dintre cele patru
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Polichinelle cu muzică” („Insomnie“). Persiflarea „pășunismului” pastoral și denudarea convenției biografice: „gîndurile mele se duc - ca oile la păscut/plîng în fluier pe cîmpie triste părți de biografie” (Tristețe casnică, greșit transcrisă de unii comentatori, „Tristețe cosmică“, și interpretată în ocurență cu... Blaga!). Un anarhism lucid se naște din sentimentul insuportabil al captivității (care produce, pe lîngă „cuvinte în libertate”, un carnavalesc plebeu tipic predadaist): „azi-dimineață din pentru ce ai vrut să fluieri telefon/ nu eu nu vreau eu nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
semnalează La Mascherata degli impotenti de Vasari, „suită de scenete, foarte teatrale, cari nu exclud subtilitatea observației și valoarea plastică a verbului, pe un fond de ironie acerbă”. „Romanele” concentrate ale lui Léon Pierre Quint (Déchéances aimables) sînt apreciate în ocurență cu minimalismul eficient al pieselor futuriste: „Nu demult, futuriștii au reprezentat drame și comedii cari durau cinci minute. Cu toată această brevitate publicul a preferat aceste «momente dramatice» poemelor lungi ale lui Marinetti” (v. „Note-cărți-reviste”, nr. 50-51). Sînt publicate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fața societăților. Iată-ne în fața unui paradox crucial al psihologiei mulțimilor. Pentru a-l tranșa, ea nu poate reveni, logic vorbind, asupra principiului ei: indivizii reuniți în mulțime sînt mai puțin inteligenți și mai puțin creativi decît considerați separat. În ocurență, lui Tarde nu îi rămînea decît o soluție de schimb, pe care de altfel a și adoptat-o rapid. Ea este următoarea: în orice mulțime există o clasă aparte de indivizi care îi adună laolaltă pe ceilalți, îi antrenează, îi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de disciplina relativ austeră a modelului plasticii constructiviste i se imprimă fervoarea imnică, un suflu discursiv cu accente, pe alocuri, whitmaniene, ce-și găsește aici spațiul amplu, cel mai adecvat, de expresie. Înfățișările feerice ori sumbre ale metropolei moderne (În ocurență, Parisul) interferează insolit cu „oaze” naturale, descoperite cu Încîntare În miezul agitației urbane sau reactualizate de depozitul mereu viu al memoriei locurilor natale. Notația „reportericească” coabitează cu jocurile libere ale fanteziei ce justifică din plin atributul lovinescian de „miliardar de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
dacă cineva spunea un lucru de mai mult de două ori, în analiza de conținut primea tot două puncte. În acest fel, speram să reducem importanța lungimii interviului sau a elocinței vorbitorului, concentrându-ne mai multasupra ideilor exprimate. Numărul de ocurențe ale fiecărei categorii într-un dosar individual a fost, astfel, 2, 1 sau 0. Am adoptat, firește, și alte reguli, cum ar fi, de pildă, evaluarea frecvenței de apariție în text a fiecărei categorii. Tabelul 6.1a O demonstrație a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
grupele cercetate. În schimb, scopul nostru a fost acela de a studia universul de conținut specific fiecărei grupe, reprezentat prin liste de categorii ușor diferite unele de altele. Tabelul 6.2 Profilurile grupelor de subiecți 6. S-a făcut suma ocurențelor fiecărei categorii (2, 1 sau 0) în dosare individuale pentru fiecare grupă. În cele din urmă, ordinea categoriilor dintr-o anumită grupă - sau profilul grupei în ceea ce privește experiența din liceu - a fost stabilită separat, pentrufiecare dintre cele patru grupe în parte
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
provenind din o mie de texte, manuale școlare, reviste etc., începând aproximativ cu primul Curs Elementar (gradul 3) și până la sfârșitul colegiului (gradul 9, în Statele Unite) (Carroll, Davies și Richman, 1971, apud Nagy și Anderson). Autorii au analizat în detaliu ocurențele plecând de la un eșantion de 7 260 de cuvinte, cu scopul de a elimina cuvintele care se repetă (cu același sens, dar cu o scriere și o sintaxă diferite, cum ar fi Casă - CASĂ, ridica - ridicând). Ei identifică astfel familii
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Cook, 1981). În cele mai multe tratate de genetică medicală, se consideră că dintre medicamentele relativ răspândite, cele cu risc mare de a induce mutații (medicamente teratogene) sunt: streptomicina, vitamina A, tetraciclina și, în general, hormonii androgeni. Cele mai multe mutații au însă o ocurență spontană. Marea diversitate a formelor de viață indicată de fosilele analizate până în prezent sugerează că a avut loc o acumulare de mutații generatoare de variații mai mari sau mai mici, iar aceste variații au reprezentat obiectul de lucru al selecției
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
heterozigoții sunt, de obicei, normali din punct de vedere al fenotipului clinic. Când însă o persoană va moșteni alelele mutante în ambii loci ai unei gene ce codifică o enzimă, se va ajunge la exprimarea maladiei (Fauci et al., 2001). Ocurența maladiilor recesive este mai mică decât a celor dominante, în primul rând datorită mortalității crescute a homozigoților și a frecvenței reduse a cazurilor când aceștia au succes reproductiv (Laurino et al., 2005). În al doilea rând, cele mai multe boli recesive par
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ROMANIA LAURENT BAZIN MONIQUE SELIM Motive economice în antropologie INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Cuvânt înainte / 7 Capitolul 1. Retrospective și perspective (L. Bazin și M. Selim) / 11 Economicul în substanță / 11 Economiile "tradiționale" și capitalismul / 15 Incizii ale economicului / 24 Ocurențele politice ale muncii / 29 Piața și mimurile ei / 37 Anexă. Despre polisemia banilor (G. Althabe) / 46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
microlocale și de mutațiile globale iau naștere ca niște intersectări ale unor comparații cu atât mai importante cu cât spațiul surprins fie în planul virtual, fie în cel fictiv sau "real" implică "lumea" ca pe o entitate constrânsă sau onirică. Ocurențele politice ale muncii Vom ilustra aceste afirmații prin confruntarea succintă a două exemple unul despre Coasta-de-Fildeș și altul despre Vietnam care, pornind de la întreprindere și de la raporturile sociale ale muncii ca substrat economic, derulează ansamblul înlănțuirilor unei înțelegeri interne a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de un întreg curent al cercetării antropologice. Fiindcă elaborarea unei analize pertinente a modurilor de producție a idiomurilor culturale și a transformării lor este centrală în dezbaterile interne disciplinei, oricare ar fi matricele teoretice reținute, trebuie să reperăm rapid noile ocurențe ale "tematicii culturale". Aceasta, după ce s-a focalizat în anii nouăzeci asupra întreprinderii, s-a extins spre piață, cu toate reluările și repetările discursive care sunt puse astfel în scenă. Seducția exercitată de noțiunea de "cultură" în calitate de cheie pentru explicarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înfruntărilor imaginare cu ceilalți, în spații dedublate la nivel local și mondial, dar, totodată, și tocmai de aceea, ale reformulării raportului cu figura statului. Întreprinderea este unul din siturile privilegiate în care aceste fenomene globale pot fi surprinse, prin prisma ocurențelor lor locale și singularizate. Articularea lor cu raporturile de muncă stricto sensu devine astfel o primă axă de observație și de analiză. Dacă, în această optică, spațiul specific al întreprinderii oferă în același timp un punct de plecare și o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de alta, își împart într-un mod conflictual reprezentarea legitimă a "societății civile" și definirea "cetățeniei". Aceste două domenii de la ajutorul pentru dezvoltare și de la cooperarea descentralizată, pe de o parte, la "politica orașului", pe de alta se caracterizează, în ocurențele lor locale, prin implicarea majoră a primăriei, flancată de dispozitive instituționale și asociative care îi sunt mai mult sau mai puțin direct subordonate sau cu care întreține raporturi contractuale și adesea conflictuale. Totuși, acestea se dezvoltă și evoluează în paralel
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro * Prima parte a acestui capitol a apărut, într-o versiune prescurtată, sub titlul "Quelques occurrences économiques en anthropologie" ("Câteva ocurențe economice în antropologie"), în Socio-anthropologie, nr. 7, 2000, pp. 3-5. 1 K. Polanyi, La grande transformation, Gallimard, Paris,1983. 2 M. Mauss, "Essai sur le don", Sociologie et anthropologie, PUF, Paris, 1950, pp. 145-279. 3 Începând cu Lévi-Strauss care, reproșându
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acestea sunt, deși prezente, mai puțin frecvente decât în țările din Nord pe care le-am putut studia la Observatorul European al Violenței Școlare. de exemplu, insultele sunt de aproape două ori mai puțin prezente decât în Franța, cu o ocurență de mai puțin de 45%. Asta nu înseamnă că nu există probleme importante, în special în relația elevi-profesori, care pare uneori tensionată, în funcție de o practică relativ răspândită asupra căreia vom reveni, și anume șantajul sexual exercitat de unii profesori asupra
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
subnațional", este, așa cum o mărturisește autorul, ,,un studiu al însuși statului francez". Într-adevar, probabil că înțelesul cel mai apropiat al intențiilor profesorului Loughlin este tocmai acela al explorării procesului de eficientizare a serviciilor pe care puterea publică franceză în ocurența de nivel local și regional trebuie să le ofere cetățeanului. Aceste servicii au nevoie să fie fondate, în mod obligatoriu, pe identificarea celor mai propice structuri teritoriale dotate cu resursele necesare pentru dezvoltarea colectivităților ce le compun. Nu putem neglija
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de vârstă) din eșantion. Agenda cetățenilor: problemetc "Agenda cetățenilor \: probleme" Primele trei categorii de probleme aflate pe agenda cetățenilor sunt: „lipsa banilor/venituri mici”, „sănătatea” și „cumpărarea medicamentelor”. Chiar dacă femeile și bărbații se confruntă cu aceleași categorii de probleme, ponderea ocurențelor lor este diferită. Diferențe de gen se observă la categoria „lipsa banilor/venituri mici” (numită de 76,1% femei și 69,8% bărbați), iar acestea se adâncesc la categoria „probleme de sănătate” (41,5% femei, comparativ cu 27,8% bărbați
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
combinare va alinia doar cuvintele într-o telegramă absurdă, fără a dota fraza cu un sens complet. Tot Jakobson a evidențiat faptul că alegerea unei anumite unități din ansamblul elementelor unei paradigme este relevantă pentru cantitatea de informație (cu cît ocurența va fi mai neașteptată, cu atît cantitatea de informație va fi mai mare; de aici definiția figurii de stil ca "așteptare frustrată" sau surpriză maximă în selecția/combinarea elementelor). De fapt, pentru a descrie sistemul limbii trebuie specificate pe de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
interpretantul, această influență tripartită nefiind rezolvabilă în acțiuni între perechi" (C.P. 5.484). Așa cum afirmă și Eco, subiecții semiozei lui Peirce nu sînt în mod necesar subiecți umani, ci "entități semiotice abstracte a căror dialectică internă nu e afectată de ocurența unui comportament de comunicare" (A. Boboc, 1997:32). În mod clar interpretantul nu se confundă cu interpretul sau subiectul ce interpreteză semnul: inter-pretantul este definiția representamen-ului, intensiunea lui Carnap, semnificatul lui Saussure, modul în care este dat obiectul (cf. și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
său pe primul. În conformitate cu primul criteriu (al calității) Peirce va distinge: * qualisemnul sau "calitatea care este semn" (actualizată de tonul vocii, culoarea sau textura unei haine); * sinsemnul (token) sau "lucrul sau evenimentul dotat cu existență reală"; el reprezintă replica sau ocurența concretă a legii, semnului (type) abstract, de pildă cu-vintele și frazele imprimate pe această pagină ce repre-zintă actualizarea genului discursiv: text științific semiotic. Sinsemnul ca fenomen secund implică cel puțin un qualisemn; * legisemnul (type) sau modelul abstract al sinsemnului, "o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
imprimate pe această pagină ce repre-zintă actualizarea genului discursiv: text științific semiotic. Sinsemnul ca fenomen secund implică cel puțin un qualisemn; * legisemnul (type) sau modelul abstract al sinsemnului, "o lege care este semn". Tipul nu poate fi cunoscut decît prin intermediul ocurențelor (token), dar fiecare replică poate fi investită cu sens doar pentru că există o lege care o face să semnifice (cf. și U. Eco, 1988: 74). Cea de-a doua trihotomie, indubitabil cea mai cunoscută privește relația semn/obiect sau mai
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
governed (U. Eco, 1984: 168). Convenția este, cum spune Barthes, "perspectiva citării", legea, regula, cartea (cartea culturii, a vieții S/Z, 1970: 21); ea este regula care închide, dar în același timp deschide un drum, este matricea unei infinități de ocurențe, sursa jocului limbajului și a eternei, necesarei dialectici între lege și creativitate sau, în termenii lui Apollinaire, între ordine și aventură. În această dialectică, gluma apare ca un exemplu de presiune socială asupra gramaticii sau a contextului asupra convenției (E.
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe toate celelalte, în timp ce modelul enciclopediei (U. Eco) presupune că fiecare unitate se definește "sintetic" prin enunțuri privind obiectele lumii. OCULTARE Opusă focalizării, ocultarea desemnează punerea între paranteze , implicitarea unui anumit segment narativ, a unei anumite opoziții (lingvistice, semiotice, narative). OCURENȚĂ (corelată lui tip) Manifestare concretă a unui element lingvistic (fonem, morfem, sintagmă, act de limbaj) într-un text. Analiza de conținut de exemplu va monitoriza numărul de ocurențe conotate peiorativ pentru a califica un articol de ziar ca xenofob sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]