135 matches
-
gramaticala, alături de bianco și lontano. În Canturi, el este folosit de 34 de ori, clasându-se, în cadrul categoriei sale morfologice, în ordine descrescătoare, pe locul cinci alături de adjectivul mortale. Dată fiind preferință ambilor poeți pentru antichitate și numărul mare de ocurente ale adjectivului antico în versurile amândurora, devine necesară o mai atentă analiză a fragmentelor în care acesta apare, studiu ce ar duce la identificarea de noi ascendente leopardiene ale versurilor sicilianului. În poeziile lui Quasimodo, în funcție de formele flexionare ale adjectivului
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ale adjectivului antico în versurile amândurora, devine necesară o mai atentă analiză a fragmentelor în care acesta apare, studiu ce ar duce la identificarea de noi ascendente leopardiene ale versurilor sicilianului. În poeziile lui Quasimodo, în funcție de formele flexionare ale adjectivului ocurentele sunt distribuite după cum urmează: antico (7), antică (7), antichi (4), antiche (5) iar în Canturi cele 34 de ocurente, astfel: antico (12), antică (12), antichi (4), antiche (6).511 Din seria de substantive pe care adjectivul antico le determină, poate
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ce ar duce la identificarea de noi ascendente leopardiene ale versurilor sicilianului. În poeziile lui Quasimodo, în funcție de formele flexionare ale adjectivului ocurentele sunt distribuite după cum urmează: antico (7), antică (7), antichi (4), antiche (5) iar în Canturi cele 34 de ocurente, astfel: antico (12), antică (12), antichi (4), antiche (6).511 Din seria de substantive pe care adjectivul antico le determină, poate fi separat un grup ce desemnează elemente din spațiul și vremea copilăriei fiecăruia dintre cei doi autori, precum și trăiri
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
substantive pe care adjectivul antico le determină, poate fi separat un grup ce desemnează elemente din spațiul și vremea copilăriei fiecăruia dintre cei doi autori, precum și trăiri specifice acelei vârste. La Leopardi întâlnim: torre antică, antiche sale, antico error (3 ocurente), mie speranze antiche. El utilizează cuvântul amintit în fragmente în care descrie primii săi ani. Casă părinteasca, cu ale ei străvechi camere spațioase (antiche sale), străvechiul turn clopotnița (torre antică) din care se auzea sunetul ce alină singurătatea tânărului Giacomo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
completare binevenită, menită să ridice măcar un semn de întrebare în legătură cu imobilitatea teoriei despre cuvântul quasimodian, pietrificat. Însuși termenul parolă, remarcă Oreste Macrì, este unul dintre protagoniștii poeziilor quasimodiene din prima etapă de creație, fapt demonstrat de numărul mare de ocurente (32); în respectivele contexte dihotomia soliditate / evanescenta se poate observa în măiestria cu care autorul a transformat la nivel figurativ cuvântul în piatră sau, dimpotrivă, în aer, vânt sau zăpadă. Jucându-se cu distanță și apropierea dintre vocabule, sicilianul a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Pentru ambii autori seninătatea promisă de somn constituie o breșă în curgerea tumultuoasa a vieții. În Canturi, dar și în versurile sicilianului există, firește, mai multe tipuri de personaje reprezentate de autori în somn (iubita și chiar eul poetic); cuantificând ocurentele cuvântului sonno somn, s-au identificat în rimele autorului ermetic trei cazuri în care iubita este cuprinsă de somn și s-a observat cum, în stil leopardian, reprezentarea femeii adormite este creionata pe fundalul unui peisaj natural, uneori nocturn, mereu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
di sole, una raggera d'angelo / șu una pala d'altare, / e poi la nebbia, / e gli alberi, e noi fatti d'aria / al mattino (Antico inverno). 258 Totalizează, conform volumului de concordante scris de Giuseppe Savoca (CQ) 32 de ocurente. 259 Alteori autorul se raportează la constelația de elemente și locuri ce formează universul cunoscut așa cum se raportează la cuvânt. Cuvintele conturează spații încărcate cu energie, din temnița cărora eul poetic vrea să evadeze: Naufrago: e în ogni sillaba m
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
del Lambro, Seră nella valle del Màsino, Elegos per la danzatrice Cumani, Imitazione della gioia, Inizio di pubertà, Lettera, Neve, La notte d'inverno, A me pellegrino, Dalla Rocca di Bergamo altă, Dialogo, Colore di pioggia e di ferro (2 ocurente), Quasi un madrigale, Thànatos Athànatos, Al di là delle onde delle colline, Tempio di Zeus ad Agrigento, Auschwitz (2 ocurente), Ai fratelli Cervi, alla loro Italia, Un arco aperto, Îl muro, La chiesa dei negri ad Harlem, Îl silenzio non
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
La notte d'inverno, A me pellegrino, Dalla Rocca di Bergamo altă, Dialogo, Colore di pioggia e di ferro (2 ocurente), Quasi un madrigale, Thànatos Athànatos, Al di là delle onde delle colline, Tempio di Zeus ad Agrigento, Auschwitz (2 ocurente), Ai fratelli Cervi, alla loro Italia, Un arco aperto, Îl muro, La chiesa dei negri ad Harlem, Îl silenzio non m'inganna (2 ocurente), Nell'isola. Termenul quiete înregistrează 7 ocurente și apare în: I ritorni, Mobile d'astri e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Thànatos Athànatos, Al di là delle onde delle colline, Tempio di Zeus ad Agrigento, Auschwitz (2 ocurente), Ai fratelli Cervi, alla loro Italia, Un arco aperto, Îl muro, La chiesa dei negri ad Harlem, Îl silenzio non m'inganna (2 ocurente), Nell'isola. Termenul quiete înregistrează 7 ocurente și apare în: I ritorni, Mobile d'astri e di quiete (2 ocurente), Sul colle delle "Terre bianche", Sovente una riviera, Elegos per la danzatrice Cumani, Delfica. 285 Alla notte, D'alberi sofferte
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
delle colline, Tempio di Zeus ad Agrigento, Auschwitz (2 ocurente), Ai fratelli Cervi, alla loro Italia, Un arco aperto, Îl muro, La chiesa dei negri ad Harlem, Îl silenzio non m'inganna (2 ocurente), Nell'isola. Termenul quiete înregistrează 7 ocurente și apare în: I ritorni, Mobile d'astri e di quiete (2 ocurente), Sul colle delle "Terre bianche", Sovente una riviera, Elegos per la danzatrice Cumani, Delfica. 285 Alla notte, D'alberi sofferte forme, Dove i morți stanno ad occhi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
alla loro Italia, Un arco aperto, Îl muro, La chiesa dei negri ad Harlem, Îl silenzio non m'inganna (2 ocurente), Nell'isola. Termenul quiete înregistrează 7 ocurente și apare în: I ritorni, Mobile d'astri e di quiete (2 ocurente), Sul colle delle "Terre bianche", Sovente una riviera, Elegos per la danzatrice Cumani, Delfica. 285 Alla notte, D'alberi sofferte forme, Dove i morți stanno ad occhi aperti, Fresche di fiumi în sonno, Acquamorta, Vento a Tìndari, În me smarrita
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
îl vento odo stormir tra queste piante (L'infinito). 340 Giuseppe Savoca (CL), op. cît. 341 Francesco Floră inventariază cuvintele recurente în primă perioadă de creație a lui Quasimodo; deși își concentrează analiza asupra termenului aria aer, menționează vântul printre ocurentele sugestive, încărcate de lirism (Francesco Floră, 1951, op. cît., p. 124). Quando a tenzone / scendono i venti, e quando nembi adună / l'olimpo, e fiede le montagne îl rombo / della procella (Nelle nozze della sorella Polina). Pentru o analiză atentă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cum o numește Macrì (p. 53), ieșirea din visare, este recurenta în versurile postbelice (începând cu volumul Zi după zi din 1946); tot atunci Quasimodo pierde din vedere și termenul destare a trezi, prezent în primele patru volume cu paisprezece ocurente, jumătate aflându-se în volumul Oboi scufundat. 384 Per averti ți perdo, / e non mi dolgo: șei bella ancoră, / fermă în posa dolce di sonno: / serenità di morte estrema gioia (Sillabe per Erato); Né în te riparo, / abbandonata al sonno
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lexical mai slab” D. Crașoveanu propune termenul de element predicativ necesar (art. cit., p. 229). III. 10 Predicativul suplimentar Partea de propoziție numită predicativul suplimentar spune Valeria Guțu Romalo că ,,poate fi definită ca fiind realizabilă printr-un nominativ subordonat ocurent într-o structură derivată”. Structurile derivate conținând predicatul suplimentar provin din structuri primare cu organizare internă diferită, și anume, din enunțuri cu raport de coordonare [ luna strălucește pe cer și (luna) este blândă și clară => luna strălucește pe cer blândă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
numar de aproximativ 20 de unități de acțiune să se combine pentru a pro-duce o singură mișcare facială, sau câteva mișcări că una singură. (Toate 44 nu se pot combina deodată, din moment ce unele implică acțiuni antagoniste, precum și datorită faptului că ocurenta unor acțiuni ascunde posibilă prezenta a altora). îi. În ceea ce privește atribuirea de scoruri pentru intensitatea acțiunii, s-a mers pe ideea de a utiliza intensitatea doar acolo unde magnitudinea acțiunii ar putea influența recunoașterea unei unități de acțiune particulare sau relaționata
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
appre hensive force that apprehends the sensible species when the sensible thing is present a that is, the sense pro per a and another that apprehends it [the species] when the thing is absent a that is, imagination.“ Ultimele două ocurente ale termenului apprehendo din pasajul mai sus citat au o semnificație cognitivă, motiv pentru care ar fi neglijent din partea lui Toma din Aquino să folo seasca în prima parte a pasajului sensul obișnuit al lui appre hendo, fără conotație epistemologica
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mintea preia formă obiectului cunoscut, catre o teorie a gândirii în genere. Toma din Aquino consideră că acel lucru care face gândul despre capră să fie gând despre capră este exact același lucru care face capră să fie capră, anume ocurenta formei caprei. Dar formă caprei este instantiata în mintea noastră într-un mod diferit de felul în care este instantiata în capră propriu-zisă: într-o capră formă are esse naturale (existența naturală), pe când în gândul despre capră formă are esse
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sau nu se ignoră rolul posesiei imateriale. (ÎI.6.2.) Centrul concepției tomiste este că lucrul care face ca gândul meu despre X să fie despre X este exact ace lași lucru care îl face pe X să fie X: ocurenta formei X. Diferența rezidă în felul în care formele există. Manieră în care Tim Crane explică procesul cognitiv intelectiv este, după părerea mea, una echivoca. Spun această deoarece există cel puțin două moduri în care afirmațiile sale pot fi interpretate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formale, cum o numesc cei doi autori ame ricani. Prima interpretare, cea în cheia identității numerice, pare a fi mai la îndemână, de vreme ce, atunci când vorbește despre relația dintre gândul despre capră și capră din realitate, Crane folosește expresii de felul „ocurenta formei“ sau „exact același lucru“. Pare, într-adevăr, ca identitatea pe care o are în minte filozoful britanic este una numerică, nu doar una formală, însă, dacă lucrurile ar sta așa, manieră în care Tim Crane ar înțelege teoria cunoașterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
poate observa, în lectură Susanei Brower-Toland și a lui Jeffrey E. Brower, Tim Crane pare a ignora textele tomiste. Pasajele citate din Tim Crane pot fi totuși subsumate și unei alte interpretări, diferită de cea a identității numerice, în care „ocurenta formei“ este înțeleasă nu că identitate numerică, ci că identitate formală. Cred că aceasta este cheia de lectură potrivită textelor lui Crane. Filozoful britanic spune că acel ceva care face ca gândul despre un obiect să fie un gând despre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu sunt în acord cu doctrina tomista de maturitate. Dar chiar dacă ar fi să consider pasajul că nefiind atipic pentru Toma din Aquino, pentru a-l putea folosi ca argument pentru interpretarea reprezentationalista, conținutul lui ar trebui întărit invocând alte ocurente textuale cu un conținut similar. Robert Pasnau sugerează urma torul pasaj din De spiritualibus creaturis (a. 9, ad 6): (ÎI.2.21.) Utrique autem harum operationum praeintelligitur species intelligibilis, quae fit intellectus possibilis în actu; quia intellectus possibilis non operatur
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prepoziții, precizări ce privesc structura prepozițiilor dintre și între, precum și sintaxa și semantica lor. Formal, cele două prepoziții sunt înrudite, dintre fiind compusă din prepoziția de și prepoziția între. Din punct de vedere sintactic, prepozițiile pe care le analizăm sunt ocurente în GN complex, de tipul N1 + dintre/între + (N2 și N3) sau N1 + dintre/între + N2 pl, ce conține pe prima poziție un nume "simetric" (N1), iar pe a doua poziție, fie o structură coordonată (N2 și N3), fie un
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
frecvent se întâlnesc prepozițiile formate de la de - din, dintre, marcând atât un complement, cât și un adjunct. Frecvența mai mare a acestor prepoziții se explică prin faptul că apariția celorlalte prepoziții este limitată la anumite contexte. Astfel, prepoziția de este ocurentă numai în contextul indicat mai sus, iar prepozițiile între și printre introduc, spre deosebire de din și dintre, numai un complement al mărcii de gradare, nu și al unui termen indefinit. 2. CONCURENȚA PREPOZIȚIILOR PARTITIVE DIN ȘI DINTRE 2.1. Variația liberă
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
prezinte o anumită adecvare sau compatibilitate între entitățile lingvistice, adică acea “caracteristică de distribuție a unei unități lingvistice de a accepta, în procesul combinării, legarea de una sau de alte unități, unitățile care permit legarea, apărând împreună (fiind deci co - ocurente), sunt compatibile.” (Bidu-Vrânceanu, 1997:115). Deși termenul de adecvare este folosit de Searle pentru a desemna relația de potrivire sau ajustare dintre limbaj și lume (cf. Romedea, 1999:30), noi utilizăm termenul, aici, în sensul de compatibilitate intra-discursivă. Prin
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]