23,968 matches
-
galoane trebuie să ia salariu și de la noi, i-am aplicat pontaju. Mi-a indicat că nevasta lu tovarășu trebuie menajată, am pus-o nenormată. Mi-a indicat că familia lu șefu trebuie să se recreeze, am golit casa de odihnă... Eu am aplicat tot ce mi s-a indicat. În rest, am tăcut. Că de asta-s sindicat și la asta mă pricep: să aplic... Să aplic indicația partidului... Atâta știu; și uite că ăștia de acuma spun că-i
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
prin el, la plimbare. Puțini cetățeni au însă romantismul în sânge - iar Ivan Mihailovici habar n-are de ce se întâmplă asta, adică de ce concetățenii lui nu sunt tulburați de elanuri romantice - așa că cei mai mulți se grăbesc să depășească minunatul parc de odihnă, recreere și petrecere plăcută și utilă a timpului liber într-un pas săltat și cu privirile hoțește îndreptate spre orice boschet care foșnește, adie, se mișcă, sau, și mai rău, miroase de te trăsnește. Ei bine, sâmbăta seara, Ludmila și
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
niciodată înainte de patru și jumătate, chiar dacă - și asta în tinerețe, cînd nu avea suficientă experiență - îi ardea suflețelul de dor, se usca precum mălinul din curtea gospodăriei părintești, ardea tot și se îmvăpăia asemenea scorușului din Parcul de Cultură și Odihnă "Jdanov" pentru că fusese lacom și nu-și drămuise bine ziua de muncă. Nu, rezistase eroic pe baricadele muncii, îndatoririlor sale fără să creadă că pentru asta merită o recompensă (niciodată nu-și spusese "Pentru asta meriți o votcă, Ivan Mihailovici
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
care fusese cu un an mai mic decât mine la liceul Emanuil Gojdu din Oradea. Luat la rost pentru faptul ca era membru al CC, mi-a arătat „secretul” său ca scuză: era un manuscris Înfierând... comunismul. La Casa de Odihnă a Scriitorilor de la Mogoșoaia, acesta mi l-a prezentat pe Ion Băieșu, autorul hazliilor conversații dintre Tanța și Costel. Am petrecut Împreună clipe de neuitat, terminate de decesul cu mult prematur al lui Titus. În București am fost apropiat cu
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
a păstrat regimul de viață, programul de lucru, muncind în același ritm continuu fără nici o reținere până în jurul vârstei de 65 de ani; totuși sfârșitul a venit la venerabila vârstă de 85 de ani, când ilustrul și-a găsit binemeritata odihnă.
Ștefan Procopiu. In: În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]
-
dincolo de el însuși spre uniunea cu Dumnezeu. Extazul divin sau experiența comuniunii cu Dumnezeu nu este o experiență în care sufletul este răpit chiar și pentru un moment din succesiunea timpului într-o stare eternă. Nu există o stare de odihnă definitivă pentru suflet, căci, în iubirea sa pentru Dumnezeu, el este în continuu tras și scos din el însuși. Aceasta este ceea ce înțelege Sfântul Grigorie prin extaz: „experiența intensă a dorului, a dorinței și iubirii al cărei rod este epektasis
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
sine și, în general, desfășurarea întregii vieți duhovnicești în această fază, se datoresc exclusiv harului, iubirii dumnezeiești, ca dar de sus. Sub raportul eforturilor proprii, sufletul a intrat acum, așa cum zice Sfântul Maxim Mărturisitorul, „în ziua a VII-a a odihnei de puterile naturale”, „în Duminica vieții îndumnezeite”, sau „Sâmbăta odihnei”<footnote Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, Viața și scrierile Sfântului Maxim Mărturisitorul, în col. Filocalia ..., vol. II, București, Editura Humanitas, 1999, p. 22. footnote>. Așa cum am precizat deja
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
fază, se datoresc exclusiv harului, iubirii dumnezeiești, ca dar de sus. Sub raportul eforturilor proprii, sufletul a intrat acum, așa cum zice Sfântul Maxim Mărturisitorul, „în ziua a VII-a a odihnei de puterile naturale”, „în Duminica vieții îndumnezeite”, sau „Sâmbăta odihnei”<footnote Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, Viața și scrierile Sfântului Maxim Mărturisitorul, în col. Filocalia ..., vol. II, București, Editura Humanitas, 1999, p. 22. footnote>. Așa cum am precizat deja<footnote Vide supra. footnote>, la Sfântul Grigorie al Nyssei, există
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
1. SURSA LUMINII. Eminescu descrie odaia sa În câteva poezii și scrisori care, puse cap la cap, pot da o imagine a spațiului ideal de lucru și odihnă. Zicem spațiu ideal, pentru că pare același, deși adresele sunt diferite și chiar orașele sunt diferite: Iași ori București, poate chiar Viena pentru Noaptea (1871). Atmosfera este, Însă, aceeași peste tot: un „Înăuntru” nocturn. Odaia ca spațiu pare a intra În
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
acesta în locul celor 49 de îngenungheri<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, răspunsul 168, în Filocalia..., vol.XI, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 204. footnote>. Suntem îndemnați de Părinții cei duhovnicești să nu ne încredem niciodată în odihnă, atâta vreme cât ne aflăm în această lume. Nici să ne încredem în noi înșine atunci când observăm că ne-am liniștit pentru o vreme de războiul patimilor, pentru că „viclenii vrăjmași se ascund o vreme cu viclenie, până când îl văd pe om că
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
pășește, pe urmele surorii plecate dincolo, până la pragul dintre lumi, dar de acolo revine, firesc, În viață. Așa Încât viața este cea care, finalmente, o preocupă. Se face simțită o atenție Încordată asupra clipei, asupra sensului ei, generat de raportarea fără odihnă la realitatea revelată a morții. Poeziile din Sora mea de dincolo sunt expresia acestei atenții Încordate asupra clipei trecute și asupra celei prezente, degrabă lunecând, și ea, spre trecut. Versurile rodesc dintr-o spiritualitate discretă, care angajează viața și În
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
footnote Ibidem, col. 889A. footnote>. Comparația indică un spor în cunoaștere, întrucât mărul, în raport cu ciorchinele, desfată nu numai văzul Și mirosul, ci Și gustul. În plus, pomul care l-a rodit oferă, Și umbră sub care se află loc de odihnă. Pe o treaptă Și mai înaltă, sufletul își dă seama, însă, că nici această numire nu este potrivită, întrucât Cel dorit se arată acum în alt chip. El „se aseamănă cu o căprioară Și se compară cu un pui de
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Nyssa, In Canticum Canticorum, IV, GNO, 128; trans. 103-104. footnote>. Pentru a explica mai detaliat această rană dătătoare de viață, el aduce alături versetul 5 cu imagistica sa activă a actului rănirii Și versetul 6, tabloul miresei în momente de odihnă („Mâna Sa stângă este sub capul meu Și mâna Sa dreaptă mă va îmbrățiȘa”). Aceasta îi permite să unească senzațiile opuse ale mișcării Și odihnei (ceva imposibil pentru senzația externă), ilustrând astfel natura paradoxală a senzației spirituale în care sufletul
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
cu imagistica sa activă a actului rănirii Și versetul 6, tabloul miresei în momente de odihnă („Mâna Sa stângă este sub capul meu Și mâna Sa dreaptă mă va îmbrățiȘa”). Aceasta îi permite să unească senzațiile opuse ale mișcării Și odihnei (ceva imposibil pentru senzația externă), ilustrând astfel natura paradoxală a senzației spirituale în care sufletul iubitor se odihnește în brațele Iubitului Divin Și, în același timp, zboară spre Țelul infinit la care nu ajunge niciodată. „Simultan”, spune Origen, „sunt purtat
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
oriunde ar merge, află război. În pustie, fiare și draci, și celelalte greutăți, și spaime; în liniște, draci și ispite; în mijlocul oamenilor, draci și oameni care ispitesc. Nu se află loc fără supărare. De aceea fără răbdare nu poate avea odihnă”<footnote Petru Damaschinul, „Învățături duhovnicești”, cuv. 5, în „Filocalia...”, vol. V, p. 193. footnote>. Experiența sfinților ne arată că viața aceasta este o luptă duhovnicească nevăzută și continuă între păcat și virtute, între bine și rău, între viața în Hristos
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
trupului și faptelor lui are trebuință și de săturarea cu ostenelile nevoinței în sudorile grelei pătimiri. În felul acesta, va alunga săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va dobândi săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și a nevoinței și se va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv. Nichita Stithatul, „Cele 300 de capete”, suta întâi, cap. 86, în „Filocalia
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
pe sine spus răilor stăpâni. Un astfel de stăpân sălbatic și furios este patima desfrânării care îmboldește gândul robit, cu plăcerile ei ca cu niște bice. Un alt stăpân de felul acesta este lăcomia, care nu lasă nici un pic de odihnă celui pe care-l robește, ci oricât de mult ar lucra, la porunca slujitorilor stăpânului și orice câștig i-ar aduce spre stâmpărarea poftei lui, se avântă spre și mai multe. Și toate celelalte câte se fac din patimă, alcătuiesc
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
însuși pe sine și depășește în daruri gândurile omului. Ai un Stăpân mai afectuos decât un părinte spune Sfântul Ioan Gură de Aur și mai grijuliu decât o mamă, mai îndrăgostit decât un mire și o mireasă, care socotește că odihna Lui e mântuirea ta și se bucură mai mult decât tine de izbăvirea de primejdii și de moarte (...) și care arată orice fel de iubire: cea care o are un părinte pentru copii, o mamă pentru rodul pântecului ei, agricultorul
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
însuși pe sine și depășește în daruri gândurile omului. Ai un Stăpân mai afectuos decât un părinte spune Sfântul Ioan Gură de Aur și mai grijuliu decât o mamă, mai îndrăgostit decât un mire și o mireasă, care socotește că odihna Lui e mântuirea ta și se bucură mai mult decât tine de izbăvirea de primejdii și de moarte (...) și care arată orice fel de iubire: cea care o are un părinte pentru copii, o mamă pentru rodul pântecului ei, agricultorul
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
pot beneficia de petrecerea vacanței, concediului, sau a timpului liber în peisajul de o rară frumusețe din Munții Banatului. UZPR a încheiat un Protocol cu Pensiunea „Wittmann” din Poiana Rusca Teregova, prin care membrii Uniunii beneficiază de facilități importante pentru odihnă, recreere, creație. Pentru membri activi ai UZP se asigură cazarea și trei mese pentru suma de 77,50 lei pe zi. Pensiunea este amplasată într-un loc cu un peisaj montan încântător, la 750 m altitudine, străjuită de vîrful Cozia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93835_a_95127]
-
nu pierdută... vândută, răpită, violată, oprimată... dar totuși vie, proaspătă, românească. Atunci am înțeles ceva ce nu înțelegeam altfel și cu prima ocazie am trecut Prutul fără pașaport și-am rătăcit, aproape singur, prin Chișinău, câteva zile și nopți fără odihnă dar, ceva tainic mă chema înapoi în țară... Primul lucru pe care l-am aflat, când am ajuns seara în Urziceni, la hanul ținut de Titel Călinescu de la Plopi, (acum o ruină!), a fost teribila veste: accidentul mortal de mașină
IN MEMORIAM – DOINA şi ION ALDEA TEODOROVICI [Corola-blog/BlogPost/93833_a_95125]
-
capacitatea noastră de a percepe realitatea se alterează. Cand se instalează starea de oboseală, devenim incapabili să găsim soluții pentru problemele pe care le avem, astfel că este amplificata gândirea negativă și, implicit, generată starea de anxietate. Câteva zile de odihnă pot schimba în mod radical felul în care privim realitatea. Poate că problemele nu vor dispărea, insă vom fi mai pregătiți să le abordăm și vom putea găsi soluții mult mai ușor. Încearcă exercițiul fizic Pe langă odihnă, exercițiul fizic
CUM SA EVITI SURMENAJUL LA LOCUL DE MUNCA? [Corola-blog/BlogPost/94030_a_95322]
-
zile de odihnă pot schimba în mod radical felul în care privim realitatea. Poate că problemele nu vor dispărea, insă vom fi mai pregătiți să le abordăm și vom putea găsi soluții mult mai ușor. Încearcă exercițiul fizic Pe langă odihnă, exercițiul fizic ajută organismul să se destreseze și să funcționeze în parametri optimi. Poate nu ai suficient timp să practici un anumit sport, insă chiar și o plimbare lungă sau mersul pe bicicletă îți pot fi de un real ajutor
CUM SA EVITI SURMENAJUL LA LOCUL DE MUNCA? [Corola-blog/BlogPost/94030_a_95322]
-
Fie-i pe veci lumina de odihnă și cinstire! - Maria Diana Popescu, Director ART-EMIS Se aud clopotele în bisericile noastre. O veste grea s-a răspîndit ca un țipăt sfîșietor din instituții și universități pînă în zare. S-a stins din viață cel mai respectat istoric și
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
va sta în cale, așa cum mulți i-au stat în drumul spre Academia Română, deși ar fi meritat cu prisosință locul și titlul de academician. Cu adevărat o uriașă pierdere pentru istoria și cercetarea românească. Fie-i pe veci lumina de odihnă și cinstire! Gheorghe Buzatu (1939-2013) - Știința istorică româneasca pierde una dintre cele mai ilustre personalități Gen. (r) prof. univ. dr. Vasile Cândea - Presedintele Academiei Oamenilor de Știință din România În ziua de 20 mai 2013 a încetat din viață Prof.
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]