109 matches
-
a impus prin repudierea radicală a trecutului tonal, acest fapt nu a semnificat în nici un caz încetarea practicarii muzicii tonale. Tradiția tonala a persistat, chiar dacă nu într-un prim-plan privilegiat, precum în secolele anterioare și continuă să persiste prin ofertanta și potențialul soluțiilor pe care le oferă în plan conceptual deja la nivelul istoric al postmodernității. Putem presupune că amândouă tradițiile (tonala, precum și cea atonala) depășesc limită anului '68 și își continuă existența prin reprezentanții săi marcanți, insă deja în
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
de structură metanarativă și față de narativismul însuși ca principiu de articulare a discursului. Alegerile sunt făcute în favoarea unei totalități de fragmente istorice statice, "încremenite" sau în egală măsură în favoarea unei pluralități de micro-istorii stilistice, ambele semnificații acceptate în disponibilitatea și ofertanta lor necondiționată precum și în favoarea unui vagabondaj neimplicat prin depozitele supraîncărcate ale istoriei muzicale, însă într-un mod ludic și ironic deopotrivă. (2) O a doua idee prin care intenționăm îndepărtarea ambiguității și confuziei ar fi încercarea unei delimitări ceva mai
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
unghiul de vedere al postmodernismului în ofensivă, Ziarist vibrant, cu cărți despre revista „Tribuna”, despre calatorii prin Italia mirabilă sau doar cenușie, Radu Mareș devine, în perioada sa postdecembristă, un scriitor tradițional pentru care familia, iubirea, fertilitatea ținuturilor atât de ofertante sunt destrămate de somațiile istoriei. Deplasarea spre roșu începe cu deplasarea ziaristului către un orfelinat copleșit de daruri. Suntem după decembrie 1989, când darurile par a salva orfelinii orașului. Rețelele simbolice nu sunt mereu limpezi, dar opțiunile prozatorului, ale eseistului
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
vor trece și în cărțile următoare ale poetei, Schiță de autoportret (Editura Junimea, Iași, 1986) și Tabieturile nopții de vară (Cartea Românească, București, 1989). Poemele incluse în acestea din urmă, mai cizelate și mai combative, exploatează îndeosebi problematica atât de ofertantă a crizei interioare. Aceasta își asociază stările obișnuite melancolia profundă, percepția acută a limitei, sentimentul inadaptării, al existenței marginale dându-le însă un relief cât se poate de personal, datorită unei permanente supravegheri a discursului (Traian T. Coșovei observa, pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
negative atrăgătoare Contextualizare discursivă Violența ca fapte diverse senzaționale Violența ca fapte „de societate” Violența ca fapte „naturalizate” Violența ca momente logice ale narațiunii Violența ca mod eficient și natural de rezolvare a situațiilor și diferendelor Televiziunile din România - mari ofertante de conținuturi violente Cum s-a menționat deja, violența este supradimensionată în programele televizate din România, atât în ceea ce privește frecvența, cât și durata scenelor de violență, fie că avem în vedere violența ficțională, fie violența reală. Sunt diferențe între canalele publice
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în societate; dezvoltarea, în cooperare cu autoritățile publice, cu reprezentanții societății civile, ai sindicatelor și ai patronatelor, a formelor de pregătire pentru servicii diverse, în raport cu nevoile specifice ale comunității (Buță, 2005, p. 192). Dintre așezămintele culturale, universitățile populare sunt principalele ofertante de cursuri. În 2002, erau menționate 162 de astfel de instituții. Universitățile populare s-au reunit, în 1993, în Asociația Națională a Universităților Populare din România - ANUP, pe care am menționat-o în subcapitolul anterior. Ofertele educaționale ale așezămintelor culturale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
planuri de acțiune care să conducă la reducerea diferențelor surprinse. Putem vorbi despre o evaluare de nevoi la nivel de comunitate - într-un anumit domeniu de interes - și despre o evaluare de nevoi la nivel de organizație, alta decât cea ofertantă de servicii educaționale. În acest ultim caz, derularea procesului poate fi asigurată de cei responsabili de învățarea continuă la locul de muncă sau poate fi contactată o instituție externă care să realizeze evaluarea nevoilor, urmată de oferta de programe de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în societate; dezvoltarea, în cooperare cu autoritățile publice, cu reprezentanții societății civile, ai sindicatelor și ai patronatelor, a formelor de pregătire pentru servicii diverse, în raport cu nevoile specifice ale comunității (Buță, 2005, p. 192). Dintre așezămintele culturale, universitățile populare sunt principalele ofertante de cursuri. În 2002, erau menționate 162 de astfel de instituții. Universitățile populare s-au reunit, în 1993, în Asociația Națională a Universităților Populare din România - ANUP, pe care am menționat-o în subcapitolul anterior. Ofertele educaționale ale așezămintelor culturale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
planuri de acțiune care să conducă la reducerea diferențelor surprinse. Putem vorbi despre o evaluare de nevoi la nivel de comunitate - într-un anumit domeniu de interes - și despre o evaluare de nevoi la nivel de organizație, alta decât cea ofertantă de servicii educaționale. În acest ultim caz, derularea procesului poate fi asigurată de cei responsabili de învățarea continuă la locul de muncă sau poate fi contactată o instituție externă care să realizeze evaluarea nevoilor, urmată de oferta de programe de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]