5,006 matches
-
de dinainte de '89, că cetățeanul are și el un fix, dar că nu e periculos. În garajul cu pricina, nu ca în Poiana lui Iocan, oamenii, uniți în spirit și-n simțire cu cetățeanul nostru, vin, își plîng amarul și oftează după Ceaușescu. După vremurile de atunci. Muzeul nu e gol. E animat mereu, iar discuțiile și suspinele se poartă chiar sub zîmbetul cinic al dictatorului. Eu sînt liniștită. Spiritul unor orori date uitării este pe mîini bune. Țineți-l tovarăși
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15786_a_17111]
-
deși n-are voie. Era extraordinar de activă în noua locuință, unde, din nou, prietenii fideli pe care nu știa cum să-i răsfețe mai bine (și reciproc) o ajutau să pună în ordine arhiva "Gellu Naum", dar plâgea și ofta și râdea și începea o frază din două cu Gellu. Aici am văzut-o pentru ultima oară, în februarie, înainte de a pleca din țară pentru 3 luni. Nu știam dacă o s-o mai găsesc la întoarcere. Pe 7 martie am
Amintiri cu Lyggia Naum by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11910_a_13235]
-
sfîrșit? al sticlei?, al lui? - se intră treptat și tot mai emoționant în noapte. în amintiri, în roluri, în personaje, în iubiri, se joacă mici scene, bijuterii teatrale, se schimbă replici, lumini, registre poetice, stilistice, se bîrfește, se bea, se oftează. Fragmente, scene mici, pasaje din monologuri celebre. Din roluri jucate sau doar visate, dorite. Momente speciale, regizate și interpretate cu mijloacele sensibilității, edificiu pe care este, de fapt, construit tot spectacolul. Între Shakespeare și Cehov, între Lopahin și Lear, un
Teatru sau cale ferată? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11912_a_13237]
-
fiecare purtînd deasupra inscripții... cartea de vizită... Romeo ședea cu capul lunguieț pe patru labe, deschizînd, închizînd cîte un ochi, spășit. Javra! îl certa nea Bebe, ce javră! făcea; iar ogarul, la un moment dat, scînci, ori răsuflă adînc, parcă oftînd... În după amiaza aceleiași zile, mă invitase la un aperitiv Fon Emilio, patronul trattoriei mici de lîngă Columna lui Traian, fiind aproape și Circul de cărămidă, Colliseumul... Don Emilio era și el un împătimit al curselor de ogari. În ziua
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
compose?to=xson123@home.net>. Corect? Clientul - Mmda.. Da’ de unde aveți toate informațiile mele? Telefonista - Suntem legați, ca orice companie, de HSS. Clientul — HSS, ce drăcovenie mai este și asta? Telefonista - Suntem legați electronic de Homeland Security System, domnule. Clientul — (oftând) Asta e. Vreau să comand două pizza, Specialul All-Meat. Telefonista - Nu cred că este o idee prea bună, domnule. Clientul - Cum adică? Este vreo problemă cu pizza cu carne? Telefonista - Domnule, analizele dvs. medicale arată că aveți tensiunea arterială crescută
Viitorul nu suna bine by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19706_a_21031]
-
drept, se oprește la genunchi. Privește meditativ în față, pielea de pe gât se întinde trecând ca-ntr-un transplant invizibil la ceafă unde formează câteva straturi de grăsime, jumătăți de cerc acoperite de fire de păr negru, unsuros, tuns scurt. Oftează.” Hard and soft aduce tema cuplului, a coexistenței impenetrabile, cu un minimalism descriptiv de bună calitate. Comunicarea de nivel zero transformă personajele în marionete ale propriei existențe. Drepturi de autor e un studiu de caz despre o lume marginală, eșuată
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
Vodca îi circula prin creier. Vodca îi făcea creierul să funcționeze. Creierul îi funcționa așa cum nu-i mai funcționase de cel puțin zece ani. Nu mai bine, nici mai rău, altfel. Mai liber, poate. Și inima îi bătea diferit. Simon oftă, se înfioră, apoi începu să tremure. Hotărîrea lui era luată. Știa că avea să se ducă acolo, să atingă acel pian, să pună stăpînire pe el. Era 22:30. Dacă le-ar da prin cap gîndul cel bun și ar
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
punct nedefinit, așa cum te uiți la un vapor care pleacă. - Și cât ți-au dat pe ea? Baltazar o căută pe Ursula, fără să răspundă. - Șaizeci de pesos, spuse ea. Medicul nu-și lua ochii de la colivie. - E tare frumoasă, oftă. Nemaipomenit de frumoasă. Apoi, îndreptându-se spre ușă, începu să-și facă vânt energic cu evantaiul, zâmbitor, și amintirea acelui episod îi dispăru pe veci din minte. - Montiel e foarte bogat, spuse. De fapt, José Montiel nu era atât de
Gabriel García Márquez - Uimitoarea după-amiază a lui Baltazar by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2720_a_4045]
-
tras cu coada ochiului spre mamaie. Avea și ea ochii închiși, însă nu cred că adormise. Prea o trădau ridurile de pe frunte. Se gândea cu siguranță la ceva și altceva parcă nu îi dădea pace. În cele din urmă, a oftat cumva doar pentru ea și a sforăit ușor. M-am culcat și eu. În dimineața următoare, când m-am trezit, ea nu mai era acolo, în patul de lângă mine. Am ieșit ca atunci când eram mică și m-am așezat pe
Moş Gheorghe, între absolut şi satul său. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
ani de Lipscani Un singur magazin și domnu’ Tănase, atât a mai rămas pe Lipscani. La vreo 60 de ani, cu fața încrețită de trecerea timpului, domnu’ Tănase are aceeași pasiune: antichitățile. Vechi de 40 de ani, cu experiența Lipscanului, oftează cu gândul la vremurile de altădată: „Cu magazine mai mici și mai mari, avea un profil de toată lumea venea în zona comercială a centrului istoric: Lipscani, Gabroveni, Covaci erau renumite pentru magazine. Erau curelari, marochinari, lucrători în metal, florari. S-
Meșteșugul și cârciuma din Centrul Istoric al Capitalei by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/22543_a_23868]
-
acest titlu? Ei bine, da: Șapte Psihopați și un câine. Sună complicat dar nu e. Filmul este structurat atât de bine, pe așa de multe planuri interconectate și cu atât de multe subtilități cinematografice încât nu ai cum să nu oftezi satisfăcut sau să izbucnești în râs din 5 în 5 minute. Povestea se deschide ușor - ușor, dezvăluind pe rând personaje originale tocmai prin modul surprinzător și paradoxal în care îmbină clișee super uzate, hilare și ușor de recunoscut chiar și
Șapte Psihopați și un câine [Corola-blog/BlogPost/98394_a_99686]
-
pământ, mândru că sunt român.” (George Dascălu) “Doamne, cum a putut fi la concertul din seara asta! Bogdan Alin Ota e incredibil... e capabil de o așa conectare încât am fost mută o seară întreagă.... am plâns, am trăit, am oftat între piese - parcă numai atunci respiram și eu.... wow...” (Maria Bar) Preț bilet: 50 ron. Biletele se găsesc la casa de bilete a Filarmonicii Brașov. Pentru mai multe detalii despre activitatea artistului vizitați: Bogdan Ota Facebook Youtube Twitter
Pianistul și compozitorul Bogdan Ota în concert pe scena Filarmonicii Brașov [Corola-blog/BlogPost/98670_a_99962]
-
02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului TOAMNĂ, CU OCHII-MI TRIȘTI Mă pierd în noapte cu amețitoare șoapte Cad frunze și vise printre ramuri de gând, Prin ochii mei te-am ascuns în noapte Rătăcind cu tine în adâncul lor oftând. Ochii-mi triști se unesc cu zâmbete de Lună Cu șoapte de timp ce s-au scurs demult Flămânzi cerșesc nopți, clipele-npreună Mușcând frânturi din mine... un vis ce s-a dus. În valuri amintiri, doruri își pierd pasul Ce
TOAMNĂ, CU OCHII-MI TRIŞTI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381630_a_382959]
-
și a mirare Și-a rugă spre Mântuitor, că a mai fost în stare S-asculte iar colinzi sfințite iar micii urători Nu i-au adus numai urare ci-n inimă fiori. Când puișorii s-au oprit, cu suflet greu oftează Și-n loc de dar, cu mare drag, pe prunci i-mbrățișează. Iar îngerașii scot din traiste bomboane, cozonaci Și dăruiesc totul măicuței, golindu-și micii saci. Topindu-se de dor și drag bunica se chircește Și-mparte-ncet, mărinimos
COLINDUL COLȚULUI DE PÂINE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381667_a_382996]
-
Tomasz Grzegorski). Mare păcat, zic, ca aseară Sală Palatului a fost plină doar pe sfert, pentru că noi, cei care am fost acolo, ne-am distrat de minune bâțâind din picioare și dând din cap pe veselă “Tastes like honey” sau oftând discret pe tristă melodie irlandeză care a închis un concert de aproape două ore. Kennedy e un one-man show care nu se cramponează de condiția lui, care nu are nicio problemă în a folosi o dată pe minut cuvântul “Fucking” în fața
Cum a fost la concertul Nigel Kennedy [Corola-blog/BlogPost/99543_a_100835]
-
nu știu să cânte știu sigur să danseze step. Și invers. Nu contează cât de mare ți-e fundul dacă sufletul ți-e mic. Pink are o voce cu adevărat bună. Toate ființele pufoase cu ochi albaștri fac adulții să ofteze la fel. Acestea-s lucrurile pe care le-am învățat la vizionarea părții a doua din Happy Feet. E greu să faci partea a doua a unui film care-a fost atât de iubit și de copii, și de adulți
Pufoşenia maximă [Corola-blog/BlogPost/99727_a_101019]
-
desene animate “Laboratorul lui Dexter”, din cauza unui experiment nereușit, Dexter se blochează pe cuvintele “Omelette du fromage”. Deși altceva nu mai putea zice, toate fetele erau moarte după tocilarul bondoc și antisocial. De ce? Pentru că “Dexter speaks the language of luuuv!”, oftau în taină fetițele. Câteodată, chiar și în realitate, doar de atât e nevoie (de câteva cuvinte banale în limba franceză), pentru ca romantismul, viața boemă, farmecul Parisului din secolul trecut să te invadeze pe nesimțite. Cine n-ar vrea să se
Poveşti de dragoste în Oraşul Luminilor [Corola-blog/BlogPost/99722_a_101014]
-
fin în fața ei de adus, Și cum negativ a zis Malin așa cum era, Cine cumva putea-va mai face altceva? Dorin nu mai putea și ieși afară îndărăt, În curtea școlii a se plimba neîncadrat, Se întinse pe iarbă și oftă cam prelung, Unde n-avea ai ajunge oful și mai lung. Se întinse pe iarbă, și se tot răsuci, De câteva ori de din jos se și smuci, Se aruncă în vise cam prea călător, După stele căzătoare alerga în
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
păcatele tinereții? • Cei care se ascund după cuvinte le aleg pe cele mai mari. • Unii sunt scoși din funcție, dar rămân în post. • Poți să fii mândru: indicele de natalitate este raportat la toată populația. • Primitivii au fost primii... Nu oftezi sincer decât în limba maternă. • Mai bine să nu poți intra, decât să nu poți ieși. • Femeile trăiesc mai mult decât bărbații. Mai ales văduvele. • Nu există ecou care nu s-a lovit, mai întâi, de un obstacol. • Orice mucegai
ZICERI (225/226) – DILEME & MOTIVE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384148_a_385477]
-
a cedat. Plâng suflete nevinovate-n spitale Rănile nemiloase sunt adânci, usturătoare Vai, Doamne! Câtă suferință, câtă jale Panica, durerea a cuprins pe fiecare. Azi veștile incerte vin rând pe rând Părinți, iubiți, prieteni cu sufletul frânt Urmăresc știrile, informațiile oftând Dacă îngerii lor sunt în cer sau pe pământ. De azi frunzele suspină-n fiecare noapte Un treizeci octombrie cu sânge și ploi, Mamelor nu li se usucă lacrimile pe pleoape Iar cerul plânge durerea lor cu noi, cu voi
UN ZBOR FRUMOS PRIN POEZIE, CU ARIPI DE ÎNGER de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384140_a_385469]
-
cu suflete rănite și moarte În toamna aceasta am pierdut ceva din noi, Destinul e crud pentru fiecare-n parte Iar pe dinautru suntem triști și goi. Azi Doamne sufletele nostre se-nchină La tine, cu lacrimi triste de durere, oftând În candele aprindem speranță, lumină Din cer se aud ei și îngerii când plâng. Victorioasă, primăvara iese din pântecul iernii ca un prunc, vine peste ochii însetați de soare, pictând vise: ‚În pântecele iernii te-am așteptat/ Cu ochii mei
UN ZBOR FRUMOS PRIN POEZIE, CU ARIPI DE ÎNGER de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384140_a_385469]
-
au lăcrimat odată în plus. Atunci a rostit Livu, cu glasul tremurat, cuvintele lui de despărțire pentru cel dispărut: —Acuma, Oane, eu plec și te las aci, în copârșeu... Ce să-ți mai spun?... Să fii sănătos, măi Oane!... a oftat de s-a auzit din cer, și-a suflat zgomotos nasul și s-a îndepărtat agale de lângă mormânt, pășind tulburat, de parcă mergea pe mejdina dintre lumea asta și lumea cealaltă. Noi, ceilalți, nu mai știam ce să facem: să râdem
CÂND A MURIT OANE... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384146_a_385475]
-
să plece la Viena, așa era pe atunci, să contracteze niște utilaje... Și tipul pleacă cu numerarul, cu bijuteriile, cu acțiunile, cu tot... Și când o să vină înapoi, o să vă spun. Au trecut de atunci peste cincizeci de ani! - Da, oftează madam Oiterman, de fapt... - De fapt, nu numai în afaceri e așa, spune trist domnul Ghezuntertoit. O să vă povestesc o mică întâmplare, nu are importanță nici cui i s-a întâmplat, nici când s-a consumat... Un tânăr era logodit
SCHIŢE UMORISTICE (68) –TRĂDĂRI PARALELE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384204_a_385533]
-
Toate Articolele Autorului Cât mi-ar fi dor de nu Te-aș mai afla Prin degete, pe marginile firii, Cu ochi de răsărit de n-ai veghea Tactil, geometriile gândirii Și cât aș fi-n tăceri de neînvins, Cât aș ofta, dacă-n oricare stare Nu Te-aș simți motivul meu de vis, Albit de dor ca mările de sare! Știu, ai să spui că mă copilăresc Și cât nu-i bună dependența-aceasta; Din mine patru zări de aripi cresc
PRIN LUMI... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384293_a_385622]
-
De lumina ce aveai Și de cântul ce cântai... Și mi-e dor...așa de dor Să mai simt acel fior Când iubirea înflorea Și când viața îmi zâmbea... Dar acum te-a obosit Timpul ce-a trecut grăbit Și oftezi...și plângi mereu Când îți pare drumul greu, Și când vorbele te dor Și speranțele îți mor... Inimă, dacă-aș putea Eu pe brațe te-aș lua Și te-aș duce sus la stele Să lucești și tu ca ele
OMAGIU DIVIN 24 de MARIA LUCA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384296_a_385625]