5,144 matches
-
putere, Se gândesc doar la avere, De cei mulți, lor nu le pasă Că n-au ce pune pe masă. Și văzând că nu-i de șagă, Risipiți în lumea-ntreagă, Trag românii ca ,, nebunii”, Așa cum făceau străbunii. A plecat, oftând sărmanul Și e slugă orișicui. Face- orice, să iasă banul Pentru el și casa lui. Dar române nu uita, Nu uita de casa ta, Fă nepoții să vorbească Limba noastră, românească. ,, Unde-i unul nu-i putere” Și-i din ce în ce mai
HAI ROMÂNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Hai_romane_ionel_davidiuc_1341752525.html [Corola-blog/BlogPost/358152_a_359481]
-
universul citadin din care decupează secvențe cenușii, anoste de decor dezolant, asficsiant, precum tratarea frecventă a unei problematici de factură existențială: „Ploaia biciuie/ cenușiul blocurilor/ cu o furie nebună/ imitație timidă/ a lacrimilor/ ce se adună/ în spatele zidurilor// Sufletele obosite oftează/ în umbra ferestrelor.” („Efemeride 10”). Sau: „Își poartă dezamăgirile ecoul/ pe străzile zumzăitoare/ale orașului/ numărându-mi clipele/ în cadența pașilor/ ce bat asfaltul/ răni imaginare în/ cenușiul blocurilor/ ce se scurge/ peste existența/ unui azi îmbâcsit/ de noxe.” („Efemeride
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1488701687.html [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
pântec poezia”. Extrem de important mi se pare că Gabriela Mimi Boroianu dovedește în acest nou volum de versuri al său că este surprinzător de inițiată în tainele sugestiei lirice, precum în acest notabil poem pe tema implacabilei curgeri a timpului: „Oftează pietrele/ scurgerea cenușie/ a timpului/ scrijelindu-și povestea/ în umbrele zidurilor.../ O pasăre fără odihnă/ sfâșie cu țipătul/ liniștea subțire/ a nopții.// Fântâna trecutului/ își sterge lacrimile/ de tristețea cetății”. În mod cert, volumul „Efemeride” de Gabriela Mimi Boroianu îi
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1488701687.html [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
toate achiziționate la un preț nebun- viața Ta. VINO LA MINE Trăiești în lume, toboșar de jale, Cu serbede dorinte fară tihnă, Te-agăți de vise, galbene petale Vino la mine și-ți voi da odihnă. Spre zilele senine tot oftezi Ca sclavul după o dulce alinare, Dar iadul te cuprinde cu obezi, Vino la mine să îți dau iertare. Viața te împinge spre concluzia ei, Și-un simțământ de groază te apucă Căci visele de faimă s-au sfărmat... Ia
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1479633128.html [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
moștenise de la ea erau pătrunzători și reci. Când te priveau, simțeai cum o lamă tăioasă ți se înfige în inimă. Alma îi moștenise smaraldul ochilor, dar în ceea ce privește temperamentul, nu-i semăna deloc, iar ochii ei indicau o eternă melancolie. Mama oftă și se îndreptă către bucătărie. - Alma! Repetă a nu știu câta oară mama. Alma! Fata tresări și se încruntă ușor. Simțea instinctiv că mama nu-i înțelege și aprobă stările de visare. - Da, mamă! Răspunse ea îndreptându-se către mama
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alma_cap_i_stan_virgil_1326192861.html [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
stare să aibă grijă. Tot eu trebuie să-i dau și azi de mâncare. De câte ori îi dă telefon Alex, pe lângă aiureala ei caracteristică, uită de toate și lasă totul baltă. Nu-i în stare de nimic. Seamănă cu bunică-su...” Oftând, începu să cotrobăie prin frigider pentru a pregăti hrana animalului "favorit" al Almei și, prinsă de data aceasta de propriile gânduri legate de fiică, doamna Teodorescu uită pe dată că exact starea asta o dezaprobase mai devreme la fată... Din
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alma_cap_i_stan_virgil_1326192861.html [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
o zi măcar la școală. Din ce să scoată părintele woni de taxă, de haine, de papuci?! Însuși Bu-Bu, cățelul de pripas, oploșit de ani la ei, slăbit și-nfometat e precum stăpânii. La astea se gândește So Jin-Ji în apus, oftând... Ca un copil se miră când zărește la orizont soarele aducând c-un galben de-aur. Pe dată-și amintește că nu o dată îl furase gândul să pătrundă iar în adânc, să ia seama dacă ceva de vis n-ar
UN COPIL SUSPINĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1466918709.html [Corola-blog/BlogPost/368547_a_369876]
-
are să-mi transmită ceva de la trust. “Nimic deosebit- zice el în zeflemea- vreau să beau și eu un coniac cu tine!” “Poftiți, domnu’ inginer, chiar îmi face plăcere!”- și se dă mai lângă mine, așezându-și coatele pe tejghea și oftând, ai fi zis, dacă nu-l cunoșteai, că i s-a întâmplat ceva sau are ceva pe suflet. “De ce sunteți supărat, domnule inginer?”- încerc eu o întrebare cu toate că știam că e foarte greu să pătrunzi în sufletul lui cu o
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1438411003.html [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
după care pe 1 ianuarie, direct de la Revelion, s-a suit în tren: - Dane, înțelege, Cristiana nu se poate îmbăia, nu se poate îmbrăca, trebuie neapărat să merg s-o ajut. - Și cât stai? - Până îi dă ghipsul jos. Am oftat, din proprie experiență știam că asta poate dura peste o lună. Și uite așa m-am pomenit într-o situație în care nu mai fusesem de prin 1972, proaspăt inginer stagiar, repartizat departe de casă. Adică burlac. Burlăcia nu e
BURLACUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408514870.html [Corola-blog/BlogPost/364818_a_366147]
-
Din ce veac?/ Iisus a dus lin un deget la gură/ și mi-a făcut semn ca să tac.../ A sta lângă mine pe rogojină: -Pune-Mi pe răni mâna Ta./ Pe glezne-avea urme de răni și rugină,/ parcă purtase lanțuri, cândva.../ Oftând, Și-a întins truditele oase /pe rogojina mea cu libărci./ Prin somn, lumina, iar zăbrelele groase/ se lungeau pe zăpada Lui vărgi./ Părea celula munte, părea căpățână,/ și mișunau păduchi și guzgani./ Simțeam cum îmi cade tâmpla pe mână, /și
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
cățui./ M-am pipăit, și pe mâinile mele/ am găsit urmele cuielor Lui...(As`noapte, Iisus...) Tăiș de fulger scapără-n ochiul conștiinței, la jalea țării sfâșiate și viforâtele gânduri beau cupa amară oferită de hămesitelor haite. Neamul sângeră, țara oftează, iar moartea hâdă pândește orice ușă, orice portiță. Foamea s-a cuibărit printre lanțuri, iar setea s-a zăbrelit în nesomn. Șoaptele celulei par un cântec de mlaștină, iar văzduhul se scutură autumnal peste temniță. Aiudul devine altarul tinereții României
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
întreb dacă mai ești supărat pe mine,Aongus. -Nu îmi amintesc să fi fost supărat pe tine.Ce te face să crezi asta? -Discuția noastra.Am rămas cu impresia că sunt de vină pentru ceea ce simți. -În legătură cu asta..ofta Aongus,nu știam ce spuneam.Tin foarte mult la tine dar sunt realist și știu că inima ta îi aparține lui.Voi încerca cu timpul să te uit,însă nu va fi usor.Atat sper să nu te înșeli în privința
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1492929894.html [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
si pături. -Nu stau, mă duc la tren. Plecă spre gară. Câteva bătrâne din grup au urmarit-o cu privirea până a trecut strada. -Drum bun, a strigat una care o cunoștea de la biserică, vrând să fie amabilă. Alta a oftat ușurată. -Asta o face mereu pe deșteapta, bine că se duce la tren! Trenul inter-regio a pornit agale. “Ce să citesc” se întreabă în gând? Scoate o carte cu coperțile negre, de acatiste, o deschide, citește cateva rânduri. Închide ochii
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1412694057.html [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
desăvârșită! Să nu renunți la repetiții. Fata nu a răspuns, a făcut doar o reverență rapidă. - Sunteți liberi, copii! s-a auzit vocea tatălui lor. Alma a închis ochii. S-a întors către lord și nu își găsea cuvintele.A oftat eliberând povara sufletului. - I-ai impresionat pe copii și am văzut că i-a întristat vestea plecării tale. - Îmi pare rău, nu am altă soluție! Mi-e greu, să mă despart de ei. Sunt copii deosebiți. - Sunt curios ce daruri
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1481208232.html [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
O prelată ținută de trei polițiști îl apăra de ploaie. - Domnule, vă rog frumos! Puteți vorbi ori face semn cu mâna de nu sau da? l-a întrebat polițistul pe Mișu. Acesta a clipit din ochi de câteva ori. A oftat adânc, a scos un geamăt și a rostit slab „da”. - O cunoașteți pe femeia asta? a întrebat polițistul, împingând-o pe Violeta cât mai aproape, pe direcția privirii victimei. - Nu... nu... a răspuns Mișu la fel de încet, privind-o pe femeie
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_8_marian_malciu_1327438590.html [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
dor, dar nu știu cum și cât, Că am uitat de tot de mine, Îmbătrânesc, mă fac urât, Dar tot îmi este dor de tine... Îmi tremură țigara-n mână, Te văd prin fumul străveziu, Ascult cum pașii tăi răsună Și tot oftez că-i prea târziu... Mai trag un fum până-n plăsele Și iar mă amăgesc perfid, Că e parfum de viorele Și sar spre ușă să-ți deschid... Citește mai mult Mi-e dor, dar nu știu cum și cât,Că am uitat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
e dor, dar nu știu cum și cât,Că am uitat de tot de mine,Îmbătrânesc, mă fac urât,Dar tot îmi este dor de tine... Îmi tremură țigara-n mână,Te văd prin fumul străveziu,Ascult cum pașii tăi răsunăși tot oftez că-i prea târziu...Mai trag un fum până-n plăseleși iar mă amăgesc perfid,Că e parfum de vioreleși sar spre ușă să-ți deschid...... XXVIII. CU OIȘTEA-N GARD, de George Safir , publicat în Ediția nr. 1491 din 30
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
să sugă ca un miel la doi mă-sa! e minunat să fii poet! să răsucești cuvintele, să le pui unele sub altele, să le împerechezi așa cum se împerechează păsările din instinct, să te citească toate frumoasele și sensibiloasele, să ofteze când pun ceasul să sune și sting veioza dându-le apoi o contra soților obosiți de grija zilei de mâine. ‘’dă-te, băi, mai la margine, că n-am aer!’’ sigur că n-are, că ea vrea să inspire inspirația
POEZIA-I CA FEMEIA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/george_safir_1428040494.html [Corola-blog/BlogPost/374477_a_375806]
-
Acasa > Poezie > Familie > REGĂSIRE Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 2255 din 04 martie 2017 Toate Articolele Autorului Te uită, mamă, pomii râd, Nechează-n ei flămânzii muguri, Tu nu-i mai vezi și-ades oftând Strângi amintiri în sparte ciuturi. Te strig, dar glasul mi-ai uitat, În ochii tăi se face seară Și-ți pare atât de-ndepărtat Printre lumini ce stau să moară. În trup de ceară - suflet ars Porți zbuciumul din toiul
REGĂSIRE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1488611972.html [Corola-blog/BlogPost/377443_a_378772]
-
mai târziu că era o nouă locomotivă. Semăna mult cu vagoanele și nu s-a considerat mai presus de ele. Ba s-au îmbrățișat strâns, iar acum aleargă împreună și nu mai privesc înapoi. Doar bătrânele locomotive de pe linia moartă oftează... Ce și-ar mai dori măcar odată să mai tracteze un tren!... Dar toate vagoanele îi întorc spatele... Nici nu mai privesc în urmă... Altele, cu aroganță închipuit academică strâmbară din nas privind de sub gene: „Niște fraieri!” Și poate asta
LOCOMOTIVA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420554747.html [Corola-blog/BlogPost/341595_a_342924]
-
face. E beat criță și a greșit cortul. - Îmi dau seama că aveți dreptate! M-a speriat îngrozitor! - E și vvina ta ccă mmai lăsat singur! Vvreau să mă cculc! Se bagă în vorbă cretinu dând să intre iar. Celălalt oftă exasperat și-l repezi: - Să știi că eu nu-s dădaca ta Ioane! Bagă-ți mințile în cap bețivane și dute să dormi în cortul tău! - Nnu-l găsesc! Ccredeam că e ăsta! - Iată-l colo tâmpitule! Îi arătă celălalt cu
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1464122911.html [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
am trecut de multișor peste cei 30 ani... Ah, rochia mea!? Rochia asta am primit-o în dar de la un prieten din nordul Africii drept suvenir, printr-un colet poștal; iar satul meu...satul meu e foarte departe! îi răspunse oftând fata. Cat de departe poate fi ? a continuat să o întrebe el; mai, departe chiar decat Kabilia cea Mică*? Decât Mica Noastră Elveție*? (El se născuse în Kabilia Mare, undeva pe langă Tizi Ouzou și se simțea tare mândru de
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sotul_sotiei_mele_fragment_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
mai bun tutun de Jamaica ” Istoria nu îmi va da dreptate” mi-a șoptit filosoful Și afară se auzeau speriate câteva oi pierdute de turmă În depărtare izvorul se chinuia să urce pietrele ” Istoria m-a părăsit la tinerețe” a oftat filosoful Seara s-a ridicat repede și misterioasă cum adolescența îndrăgostită O lacrimă s-a prelins pe buze sub formă de aripă ”Istoria m-a sacrificat pentru un popor de idioți” Filosoful m-a luat ușor de mână și am
FILOZOFUL, POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455704672.html [Corola-blog/BlogPost/384023_a_385352]
-
de vorbesc în ele tot gândesc în ea? În limba mamei în care spun povești cu zâne Și zorile-mi sărută ochii tot în limba mea... De am dureri ce sufletul mi-apasă În limba mea și-a mamei le oftez, Și dorul mă lovește în limba mea frumoasă, În limba-n care zbor și-ngenunchez. În limba mea și stelele-mi zâmbesc, În limba mea cununi de dor se leagă. În limba mea, în graiul strămoșesc Iubirile se nasc, viețile
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472587297.html [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
de parcă eu aș fi timpul întregii lumi și inima mea ar bate pentru toți. te caut peste tot și tu ești la o pleoapă distanță, locuiești pe o stradă din mine, ai închiriat un apartament de vise, te simt când oftezi, când râzi, când lăcrimezi, obosită fiind să iubești toate tăcerile mele, dar promit că îți voi spune tot ce nu a fost spus, voi împrumuta litere, dacă va fi nevoie, voi cerși cuvinte noi ca să te scriu așa cum te iubesc
TE CAUT de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/mihail_coanda_1494775403.html [Corola-blog/BlogPost/362636_a_363965]