194 matches
-
a doua se confundă în amintirea mea cu toate cele care au urmat, dar în fiecare seară creștea tulburarea și magia acelei săli luminate stins de câteva becuri cu lumină albastră, roșie și verde-smarald, ca și de un glob cu oglinjoare care fugărea pe pereți sute de dreptunghiuri galben-difuze, vidul ăla întunecat și amețitor care amesteca înăuntrul cu înafara, pentru că, una după alta, se formau perechile. Rock-ul dezlănțuit lăsa tot 64 mai mult locul blues-urilor în care, strânși în
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
în curând? - Și de ce n-aș face-o? Oare căsătoria e făcută numai pentru cei perfecți? Îmi lipsesc numai câțiva centimetri pe ici, pe colo, în rest am tot ce trebuie unui om bun pentru jugul căsniciei. Dudu scoase o oglinjoară din buzunar și se privi râzând în ea, vorbind celui care se oglindea în apa oglinzii: - M-am gândit că o fată frumoasă cu „ulcica spartă“ ar putea prea bine să mă facă și pe mine fericit. Domnul Fischer reținuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
absurditatea acestui gând. Mai găsi în fundul sertarului o pudrieră cochetă, franțuzească, o cutie de plastic pe care erau gravați niște trandafiri, cu o linie sinuoasă, aurie. O deschise, amintindu-și că se găsise în comerț la noi. Se privi în oglinjoară strîmbîndu-se. Nu se mai obișnuia odată! Cutia nu avea decât două pătrățele, unul vernil , celălalt rozaliu, ceea ce devenea interesant. Totuși puțin, fir-ar să fie. Din ciurucurile astea trebuia să improvizeze, cum-necum, un make-up onorabil. Deschise una din ușițele laterale
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lor, culorile cu care se împodobise. Chipul sporise în frumusețe, avea o frumusețe pe care niciodată un chip de bărbat sau de femeie nu ar fi sperat s-o dobândească. Se privi și din profil, uitîndu-se în oglinda mare prin oglinjoara pudrierei. Deși se gândise la "arma secretă" spunîndu-și că o va folosi după ce se va îmbrăca, nu mai avu răbdare. Deschise ușa șifonierului din odaie și scoase dintr-o veche poșetă o pereche de cercei în două culori, rombici, foarte
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
degetul când vrea să doarmă. Din colțul lăsat al gurii i se prelinge continuu un fir de salivă, în rest, e o cochetă bătrână, fardată strident, care nu vorbește cu nimeni, stă mereu în capul oaselor, cu ochii într-o oglinjoară de buzunar, și zâmbește cu jumătate de gură. Părul violet i se răsfiră, ca un păienjeniș diafan, pe pernă. Mi-au trebuit câteva zile ca să mă obișnuiesc cu mediul, care m-a inhibat total la început. Curând mi-am dat
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
le dispare șarmul și se adaugă mulțimii de neveste cumsecade, cu o sinceră vocație a normalității. Inginerași, vaporeni, contabili - ei se aleg cu mândrețele de tigrese care unduiesc sub flacăra stroboscoapelor, sub peticele amețitoare de lumină emise de globul cu oglinjoare. Junele tânăr care cugeta astfel, închizînd când un ochi, când altul, se dă jos din autobuz în bezna cartierului Dămăroaia și o ia agale spre pătrățelele (slab) luminate ale blocurilor. Vei crede că, gândind despre fete, vorbesc despre niște struguri
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
primei boli a Profesorului. Cum tu o mângâiaseși timid și ea, ferindu-se, își stricase pieptănătura, spunând că vrea să plece, și tu insistând că vei fi cuminte ca să mai stea, a început să se plimbe prin cameră, căutând o oglinjoară, spunea ea, cât de mică. N-a găsit-o, dar i-a venit ideea să se pieptene în geam, așa cum (a râs) fac servitoarele. Avea tot timpul capricii și, desigur, se simțea ca la un bal paré, râdea, apoi devenea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Întîmplare hîrtiile În el, după care, ușor panicată, Încep să-mi aranjez pixurile În suportul pentru chestii de scris. La biroul alăturat, Artemis Harrison Își Împrospătează rimelul. — Întîlnirea cu el va fi o adevărată sursă de inspirație, spune admirîndu-se În oglinjoara de mînă. Știi, o groază de oameni sînt de părere că el a schimbat, de unul singur, fața marketingului mondial. Îi cad ochii asupra mea. Ai o bluză nouă, Emma ? De unde e ? — Ăă, de la French Connection, spun după o pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
lumea e atît de bîrfitoare la Lima, În urmă cu cîteva zile Îi povestiseră că pe socru-său, Încă nu e socrul tău, dragă, Îl văzuseră ținîndu-se În urma unui autobuz de la Villa Maria, craidonul, cu automobilul lui plin de aripioare, oglinjoare, antene, capace lucitoare și tot felul de butoane, apeși pe unul și canapeaua se transformă În pat, e grozav socru-tău. Sosiră șeful de sală și chelnerul și se alăturară grupului care zîmbea necontenit. Unul din băieți, cel care Începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
rai cu mine Și În timp ce spunea cha cha cha se Întorcea spre estradă azvîrlind de pe ea, rînd pe rînd, penele, fustița de tul și voalurile de mătase, pînă nu mai rămase decît În sutien și o scoică strălucitoare, plină de oglinjoare de argint, foarte mică. — Din pricina numărului ăsta a avut scandal cu Comitetul de femei al municipiului, comentă Vlăjganul. — Animalule, Îi zise Santiago, zîmbind. Cucoanele alea care vor să le pedepsească pe fetele noastre... Dar Vlăjganul Își Întrerupse glumeața sa lămurire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
sale cu o serie nesfîrșită de lovituri vesele și foarte rapide. Parcă i-ar fi ușurat deodată durerile nașterii, Înlocuindu-le, ca urmare a nenumăratelor lovituri ușoare și neîntrerupte, cu un gîdilat cumplit care o furnica făcînd să tremure frenetic oglinjoarele luminoase ale scoicii: Gloria Symphony parcă Înnebunise, nici bateristul n-o mai putea stăpîni, Îi scăpase din mînă, În fața tuturor doamnelor din local azvîrli prin buric răii de vrăjitori excomunicîndu-i din Haiti și risipîndu-i peste Lima și ei. imorali cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
că era îmbrăcat în puloverul lui de cricket, ca un căpitan de echipă, tentat să iasă din ce e corect și restrictiv. —Bine, dă-i drumul. E aproape weekend în fond. M-am așezat jos pe mochetă și am pus oglinjoara de la trusa de farduri pe masa de cafea, trasând două linii cu ajutorul cardului de la sala de fitness. După care am ascuns repede cardul înainte ca el să-mi vadă poza, care era deloc flatantă. Rulând o hârtie de cinci lire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Diaconescu sau cu Gigi Becali. Pe undeva, suntem în poziția „nefirească“ a mamei vitrige a Albei ca Zăpada. Oglinda ne povestește că țara nu e populată de oameni ca noi decât într-o foarte mică măsură. Iar noi facem lifting oglinjoarei. DAMELE GAZETIERE Emilia CHISCOP Înștiințare despre o nouă rubrică la gazetă În uriașa explozie mediatică de azi, cine-și mai aduce aminte de începuturile presei de la noi, când cu acordul ocârmuirii țariste, doi cărturari școliți în spiritul culturii europene editau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
al lumii. Consecința acestei perspective este construirea unei imagini trunchiate a acestui spațiu public, adecvată obiectivelor sale, însă îndepărtată de o reflecție fidelă. Concluzia autorului este că media, dacă sunt o oglindă, sunt sau una deformată, sau o mulțime de oglinjoare în același timp care, în pofida deformării, reflectă, fiecare în felul său, o parcelă simplificată și stereotipizată a lumii. Într-un studiu ulterior, Charaudeau folosește, de data asta explicit, conceptul de discurs jurnalistic, a cărui apariție se bazează pe un sistem
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
culoare albgri, își examină cu atenție fața și trupul. Își privi chipul, mai întâi de departe, ca și când abia l-ar fi ghicit, parcă din teama de a nu descoperi în oglindă acel ceva de care ar putea fi nemulțumită. „Oglindă, oglinjoară... ei, na! Nu vreau să mă minți! Vreau să văd... Sprâncenele... Ce ar putea să nu le placă la ele...? Frumoase, naturale, arcuite elegant, scot în evidență ochii negrucăprui, mari și luminoși, înconjurați de gene lungi uniform arcuite. Nasul drept
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
port blugi și mă răzgândesc rapid. Mă hotărăsc să nu-i mai spun nimic. Bărbaților le plac femeile misterioase. Am citit asta undeva. De acum încolo o să fiu misterioasă. Taxiul oprește în față la Ba Mizu. Arunc o privire în oglinjoara portabilă. Mi se pare că arăt bine, dar e întuneric, așa că nu sunt sigură. Inspir adânc, îi plătesc taximetristului și ies din taxi. —Baftă, strigă șoferul. Oare încearcă să-mi spună ceva? Ajung la Ba Mizu, dar nici urmă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
pe care o citea, iar bărbatul cu papion să-și scoată pachetul cu țigări și să-l pună pe masă. Cea de-a treia femeie, o doamnă plinuță cu ochi migdalați, își deschise poșeta, își căută rujul, scoase o mică oglinjoară, dar în momentul în care ar fi trebui să treacă la act fu cuprinsă de panică și își abandonă arsenalul cosmetic înapoi în poșetă. obrajii i se aprinseră brusc de parcă ar fi fost surprinsă spălîndu-se pe dinți și scuipînd într-
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Închiși și s-a dus Întins În tutun. Abea de-am Întors spatele, că mi-a și intrat urletu iei În tempane. Nu că țipa ca din gură dă șarpe, da acu cre c-am prins În iel, ca-n oglinjoară, tot ce o spăimise pă bibilică. Am coborât jos pă scări În goana mare și-am dat dă ea căzută pă dușamea. Cu brațele iei ca sârmulița, s-a spânzurat dă mandea, că parcă voia adăpost, și așa, care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o mare bătaie de cap. Tăcu ca să-și aprindă o țigară și să-și dreagă glasul, căci simțea că i-a rămas în gât flegma istoriei Angliei. Toți au făcut atât de multe greșeli prostești. — Știu! Fata se privi în oglinjoara pudrierei. Apoi ochii i se înăspriră și vocea îi deveni puțin mai rece. Dar nu vreau să vă fac să pierdeți timpul flecărind despre personaje din istorie. Doream doar să vă întreb ce s-a întâmplat cu lucrarea mea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Înnoroiați, pentru că ea pășea pe frunze ca pe-un covor, Însă pe suprafața lucioasă a lacului se-ntinsese o boare fină, ca peste un măr sau ca atunci cînd respiri În oglindă. Ea-și aminti și-și scoase din buzunar oglinjoara rotundă pe care tatăl ei i-o cumpărase de la un țigan, dintr-un iarmaroc de la Seghedin. (Țiganul, un mustăcios tînăr, șchiop de-un picior, cu mulți dinți de aur, vindea cazane de aramă. Îl implorase pe gospodar să-i cumpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
apus de soare, care cade la orizont aidoma unui cap de monarh, atunci cînd se prăvale de pe un butuc. Îngîndurat, domnul Brener Își scoase o țigară din buzunarul interior. În acel moment, chiar În acel moment, fetița din pădure scoase oglinjoara rotundă din buzunar, placată În sidef, și și-o apropie de față. Își văzu Întîi nasul pistruiat, apoi ochii și părul roșcat, precum coada veveriței. Apoi chipul ei dispăru, Întîi pistruii de pe nas, apoi numai nasul, apoi ochii. Peste oglindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
lăsînd biciul În poală. Acum arunca chibritul printr-un arc Înalt, În noroi. După care strînse brusc hățurile. Acum avu În fața ochilor grozăvia... În șaretă săriră doi bărbați. Fetița gemu În vis, după care se ridică din pat și strînse oglinjoara placată În sidef, pe care pînă atunci o ținuse În palma nădușită de sub așternut. Doamna Brener, care În noaptea aceea dormea cu copilul În aceeași odaie - altfel, cele trei fetițe aveau dormitorul lor, - sări din somn și, năucă, Încercă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
distinse ceva neclar, ceva cumplit, auzi numele fiicelor ei și un urlet Îngrozitor: „Nu! Nuuu!“ Dădu pînă la urmă de sfeșnicul de pe noptieră și, cu mîinile care abia o ascultau, aprinse chibritul. Fetița urla Întruna, cu o privire Înspăimîntată În oglinjoara pe care o ținea strîns În palmă. Doamna Brener Încercă să i-o smulgă din mînă, dar fetița ținea oglinjoara cu Înverșunare Într-un spasm agonizant. Doamna Brener se așeză pe pat, Înălțînd lumînarea pîlpîitoare. În lumina tulbure a flăcării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
sfeșnicul de pe noptieră și, cu mîinile care abia o ascultau, aprinse chibritul. Fetița urla Întruna, cu o privire Înspăimîntată În oglinjoara pe care o ținea strîns În palmă. Doamna Brener Încercă să i-o smulgă din mînă, dar fetița ținea oglinjoara cu Înverșunare Într-un spasm agonizant. Doamna Brener se așeză pe pat, Înălțînd lumînarea pîlpîitoare. În lumina tulbure a flăcării văzu pentru o clipă, doar pentru o clipă, În oglindă, privirea Înspăimîntată a fiicei celei mici. (Daca nu erau chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pe care domnul Benedek nu i-o mai văzuse. „Toți sînt morți“, zise fetița. După care Începu iar să plîngă-n hohote. Trupu-i era cutremurat de spasme. Domnul Benedek se uită Întrebător la mama copilului. „Zice că i-a văzut În oglinjoară. Toți - zise ea - au fost uciși. Vedeți și singur În ce stare este.“ „În oglinjoară?“ Întrebă domnul primar. Urmară tot soiul de lămuriri. Domnul Benedek, ca un bărbat cu o Îndelungată experiență de primar (de cincisprezece, dacă nu chiar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]