407 matches
-
Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care făceau holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342378_a_343707]
-
cu lupii, urșii, râșii, vulpile, mistreții și, mai nou, șacalii. O conviețuire pașnică de mii de ani a fost periclitată în mod iresponsabil printr-o ședință parlamentară de câteva ore. Subiectul a fost dezbătut în fel și chip de autorități, oieri, mass-media și publicul larg iar dezbaterea e departe de a se fi încheiat. Deschid aici o perspectivă pe care nimeni nu a abordat-o: dimensiunea spirituală a păstoritului românesc. Poporul român și-a creat un sistem religios aparte numit de
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
doar un mit. Cultura pastorală a fost înlocuită cu diploma de lucrător în zootehnie. Ca să fie cioban, un om trebuia să înceapă de la datul în strungă, devenea sterpar, mânzărar, abia apoi baci și vătaf. Prin aceeași „școală” treceau și fiii oierilor, ca să fie vrednici să moștenească turma. Dacă legea ar trebui să interzică ceva, e tocmai ciobanul fără specializare, nu fără diplomă. Căci de aici pleacă toate. O turmă de oi fără un cioban adevărat, cu o reală educație pastorală, e
Oameni și câini. O poveste adevărată despre niște ciobănești legendari () [Corola-blog/BlogPost/337917_a_339246]
-
gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343364_a_344693]
-
într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători aparținător ca administrație comunei Pecineaga. Prin 1882 -1883 a urmat în Dobrogea, migrația mocanilor oieri din zona Sibiului și al Brașovului, urmată la puțin timp de cei din partea Brăilei prin 1884, când vreo 30 de noi familii sosite pe teritoriul comunei au primit câte 40-60 ha de pământ în funcție de mărimea fiecăreia și al posibilităților de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat această zonă scăldată atât de apele Dunării, cât și ale Mării Negre. Odată cu înscăunarea pe
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
Parcul Memorial Constantin Stere 418 PRAHOVA Oraș Băicoi 300 Amenajare zonă blocuri - Centrul Civic Liliești - obiectiv multianual 419 PRAHOVA Comună Berceni 750 Modernizare drumuri publice, comuna Berceni, județul Prahova 420 PRAHOVA Comună Drajna 750 Consolidare și refacere drum local (str. Oierilor), 0,055 km, sat Cătunu, pct Mărăcineanu, comuna Drajna și refacere podet''/Refacere un podeț pe drum local (str. Oierilor) 421 PRAHOVA Comună Bătrâni 150 Asfaltare străzi lăturalnice în comuna Bătrâni, proiect pe AFIR. 422 PRAHOVA Comună Ceptura 250 Extindere rețea canalizare
LEGEA nr. 9 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294638]
-
PRAHOVA Comună Berceni 750 Modernizare drumuri publice, comuna Berceni, județul Prahova 420 PRAHOVA Comună Drajna 750 Consolidare și refacere drum local (str. Oierilor), 0,055 km, sat Cătunu, pct Mărăcineanu, comuna Drajna și refacere podet''/Refacere un podeț pe drum local (str. Oierilor) 421 PRAHOVA Comună Bătrâni 150 Asfaltare străzi lăturalnice în comuna Bătrâni, proiect pe AFIR. 422 PRAHOVA Comună Ceptura 250 Extindere rețea canalizare etapa II - în satele Ceptura de Sus, Șoimești și Rotari - comuna Ceptura 423 PRAHOVA Comună Cornu 350 Modernizare
LEGEA nr. 9 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294638]
-
str. Carburantilor nr. 12 Constanța 3.500 218 Petroi Ion Comuna Amzacea, satul Amzacea, str. Carburantilor nr. 16E Constanța 3.500 219 Purice Mariana Comuna Amzacea, satul Amzacea, str. Carburantilor nr. 16F Constanța 3.500 220 Rațid Ismet Comuna Amzacea, satul Amzacea, str. Oierilor nr.12 Constanța 7.000 221 Rașid Visel Comuna Amzacea, satul Amzacea, str. Oierilor nr. 20 Constanța 3.500 222 Tureatcă Paraschiva Comuna Amzacea, satul Amzacea, str. Carburantilor nr. 14A Constanța 3.500 223 Uțu Toma Comuna Amzacea, satul Amzacea, str. Geamiei nr. 2
HOTĂRÂRE nr. 1.442 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291257]
-
Amzacea, str. Carburantilor nr. 16E Constanța 3.500 219 Purice Mariana Comuna Amzacea, satul Amzacea, str. Carburantilor nr. 16F Constanța 3.500 220 Rațid Ismet Comuna Amzacea, satul Amzacea, str. Oierilor nr.12 Constanța 7.000 221 Rașid Visel Comuna Amzacea, satul Amzacea, str. Oierilor nr. 20 Constanța 3.500 222 Tureatcă Paraschiva Comuna Amzacea, satul Amzacea, str. Carburantilor nr. 14A Constanța 3.500 223 Uțu Toma Comuna Amzacea, satul Amzacea, str. Geamiei nr. 2 Constanța 7.000 224 Velicu Felomina Comuna Amzacea, satul Amzacea, str. Geamiei nr.
HOTĂRÂRE nr. 1.442 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291257]
-
exploatarea lemnului. Principala ocupație a locuitorilor din zonă este creșterea animalelor. Elementele tradiționale îmbinate cu tehnici moderne introduse pentru ușurarea muncii, au rămas mărturii menite să ateste vechimea acestei îndeletniciri. Teritoriul, în trecut aproape în exclusivitate pastoral, luncănenii fiind cunoscuți oieri, cunoaște în prezent introducerea, pe lângă activitățile de îngrijire a vitelor și pe cea a îndeletnicirilor agricole, prin cultivarea plantelor, cum ar fi porumbul, secara, cartofii și altele asemenea, și valorificarea pomilor fructiferi. Păstoritul pendulator este practicat la stânele aflate
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
nr. 1708 din 04 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului CALU ȘI VIOARA Într-o seară de vară, Când venea spre casă Duduia Vioară, Îi cânta voioasă Chiar la poarte lui Neculai boierul... Că-l iubea în taină; Dar pe-atunci oierul Nu prinsese gustul Cântecului sfânt... Se-năsprise mustul Și servind cam mult, Somnul mi-l furase... Cum s-a-ntins în pat, Ca un plumb picase, Sforăia... 'nfundat Că n-auzea tunul, De-ar fi bombardat... Calu, ca nebunul, Răgea
CALU ȘI VIOARA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377629_a_378958]
-
sens avea ca uniunea obștilor sătești din acest areal traco-getic să împrumute un termen inexpresiv pentru semnificația sa constitutivă, când avea la îndemână acele concepte care exprimau îndeletnicirile sale multimilenare, cu ajutorul cărora localitatea putându-se numi Târgul Oilor sau Târgul Oierilor, de pildă?! Dar, îndeosebi în ultimul timp și în lumina noilor descoperiri arheologice, tot mai mulți cercetători leagă toponimul Sighet de cuvântul traco-getic „zeget” cu înțelesul de cetate. Două argumente în acest sens: 1) Sarmisegetusa este rezultatul contopirii a doi
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
știi atâtea cântece ?!»”. Toate instrumentele care intră pe mâna maeștrilor contribuie la progresul vieții spirituale a unui popor. Nu mai puțin, ci egal și uneori mai mult decât oricare alt instrument tradițional, fluierul a fost predat din mâna plugarilor și oierilor câmpiei Olteniei, la sânul unui geniu instrumentist care îl sărută atunci când îl determină să modeleze aerul, cântând : Dumitru Zamfira ! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Dumitru Zamfira, fiul fluierului / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
povestirile din volumul “Departe de țara cu dor” evocați, cu mult farmec, grădina bunicii din Săliște. De unde vă trageți, de fapt, rădăcinile? Milena Munteanu: Stimate Domn, amândoi parinții sunt ardeleni din Mărginimea Sibiului. Mama este din Poiana Sibiului, sat de oieri, tata este din Săliștea Sibiului, care a dat numeroși academicieni și oameni de frunte ai țării. În anii tinereții părinților mei se investea masiv in Oltenia, din motive cunoscute. Tatăl meu fusese șef de promoție la facultatea de construcții și
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375544_a_376873]
-
de cetini de codru secular Un templu de iubire - mirific sanctuar - Adună timpuri multe, anii trecătorii Întipăriți prin generații de memorii. Se-ntoarnă gânduri către vremi îndepărtate În vechi hrisoave, cu migală adunate, Spre rucărenii de demult, nemuritorii Spre cărturarii și oierii, domnitorii. Se abat oștiri, se strâng și neguri, se destramă, Și-n timp de luptă, timp de pace toți dau vamă, Coboară-n veac și urcă trepte mărturii Zidiri de suflet luminoase ctitorii Distins oficiază Pontiful cărturar În vorbă înțeleaptă
SANCTUAR DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371182_a_372511]
-
și cântec prin pădurile bătrâne ... Prin fân se furișează presuri, fazani și prepelițe sure, Iar sus pe plaiuri balonate, unde, doinele se torc de secole din fluier, Viața și moartea,la stâna din paiante, e una și aceeași pentru orice oier. De la bătrâni până la pruncul din fașă se bucură românul în armindeni, Simțind în fiece celulă cum viața primăvara palpită pretutindeni. E bucuria tuturor de cald, de cântec și de-un ocean de verde ... cred; Unde tristețea, durerea și urâtul pe
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347955_a_349284]
-
această nație! Cu Biblia-i străpunsă de pumnale, Cu sângele ce-a curs din ea șuvoi Strămoșii tăi au însemnat o cale Și de lumina ei să nu te-ndoi! Ce nobilă, ce trainică putere Avură ei, sărmani plugari și-oieri Când se rugau prin tainice unghere În limba asta, plină de tăceri. Ce teafără-i și dreaptă rădăcina, Întreg copacul pare un tumult, În ochii lor n-a scormonit rugina De două mii de ani și mai de mult Și-oriunde-ar fi
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
voia parcă să se întreacă cu gerul de afară. După ce se dezmetici, i se explică cum a fost găsită, cum acele lacrimi ce au curs din ochii săi au continuat să se scurgă până la casa din apropiere, a unui chipeș oier, care, mergând pe firul lor, a rămas mut de uimire când a găsit-o întinsă în patul zăpezii. Totuși, când privirile celor doi se întâlniră, cascadă de fiori le străbătu trupurile. Înțelesese că era mâna destinului, că ei sunt suflete
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
de mînă Și,ca-ntr-un ștreang, de sărbători, La pieptul viscolului flori Și umbra proprie își mînă. Grăbit călătoresc prin Ieri Și-s niște-nveșnicite clipe Care la harfe de tăceri Îngînă liniștea cu-aripe De cer topit în căni de-oieri. E ora ultimei dureri. Naște-va fii.Sfinte risipe. 10.Vînătorul și Luna Din munți curgînd spre-al deznădejdii plaur Se face plănsu-mi Dunăre de aur, Cîmpie-a veșniciei ieri fusese, Dar azi în ea marame moartea-mi țese. Prin lacrimi
10 POEME NOI DE TRAIAN VASILCĂU de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348375_a_349704]
-
-n murmur de buze îi răspunse: -Da! de-a pururi, salvatorule, eu voi fi a ta! Brațele lor se-nlănțuie deodată, pe buzele-arzând sărutul tresaltă, șoaptele iubirii se aprind ușor... se-aude un murmur, e-al inimii dor... Pierduta mireasă, oier și-a luat mire, a îmbrăcat rochia lungă de fericire, iar cu brațul iernii și-a scris în istoria unui sat din Bărăgan, prin nămeți, victoria... Dacă treci cândva, prin Balta Brăilei, nu uita să cauți și vatra Movilei, căci
MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345073_a_346402]
-
prietena, nevasta, sau amanta zece ore pe zi?! Să nu mai știm ce poartă pe dedesubt o mare vedetă din cartier sau cum se epilează inghinal un haute-cuturist bisexual!? Ce înțelepciuni mai emite un fotbalist ori cum a glumit un oier cu o pițiponacă siliconată! Exclus!! Asta însemna, nici mai mult, nici mai puțin decât sfârșitul lumii civilizate... Sinuciderile păreau inevitabile. Și totuși... Când internauții insomniaci nu mai avură la ce să caște ochii toată noaptea ca să aibă motive de a
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
povestirile din volumul “Departe de țara cu dor” evocați, cu mult farmec, grădina bunicii din Săliște. De unde vă trageți, de fapt, rădăcinile?Milena Munteanu: Stimate Domn, amândoi parinții sunt ardeleni din Mărginimea Sibiului. Mama este din Poiana Sibiului, sat de oieri, tata este din Săliștea Sibiului, care a dat numeroși academicieni și oameni de frunte ai țării. În anii tinereții părinților mei se investea masiv in Oltenia, din motive cunoscute. Tatăl meu fusese șef de promoție la facultatea de construcții și
MILENA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/375295_a_376624]
-
mica-marea Cuța, Visând numai pe spate. Am fost la Santa Barbara și o iubeam nebun, dar ea mi-a spus, fugi, cară-te, mi-e capul un ceaun. Pe rănile amantului Îmi pune doar piper Nevasta căpitanului, Fugi cu un oier. Aceasta este lumea În care respirăm, Lungește-n gură guma, Primarul zice -dă-mi. Ce mai restaurante, Restaurații-n bloc, Se-ntorc din Alicante Toți strugurii, bob-bob. Sergenții au argenții, Căprarii aur au, Din adâncimea genții Tu scoți pistol - bau-bau. Cădem
SOCRATE A FOST PISICĂ, CARE VA SĂ ZICĂ....OAMENI, CĂRȚI, VIAȚĂ ȘI FILOSOFIE [Corola-blog/BlogPost/372589_a_373918]