272 matches
-
și În industria coloranților. b) În al doilea rând e vorba despre strategia competitivă". La sfârșitul secolului al XlX-lea, majoritatea firmelor angajate În activitatea de producție În străinătate operau Într-un mediu economic În care concurența era de tip oligopol. Deși această stare de fapt nu a fost prin ea Însăși o motivație suficientă pentru efectuarea de investiții externe, ea a fost, cu siguranță, un factor decisiv, determinant, al distribuției teritoriale a acestora. c) cel de-al treilea factor-stimulent 1
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
hotărâri) guvernamentale. Reglementările au ca efect controlul de către guvern al activității comerciale a firmelor străine și autohtone. Acest control se justifică În anumite situații, cum ar fi: evitarea sau soluționarea anumitor dezechilibre ale pieței, prevenirea apariției situațiilor de monopol sau oligopol, distribuirea rațională a veniturilor, administrarea sectorului public, protecția socială, 122. Reglementările fiscale trebuie să cuprindă garanții și facilități de natură să compenseze riscul firmelor care operează Într-un mediu nou, necunoscut sau mai puțin cunoscut. Facilitățile fiscale nu reprezintă costuri
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
sînt alte forme de guvernă-mînt cunoscute, încercate și dovedite a fi nesatisfăcătoare. Metoda este empirică, pentru că este vorba de competiția cu alternativele nedemocratice, adeseori mai cunoscute populației decît instituțiile noii democrații. Ipoteza lui Churchill acceptă că "piața" guvernării este un oligopol. Nu există un număr prea mare de regimuri din care să poți alege; publicul este nevoit să aleagă dintre cîteva alternative pe care i le oferă elitele aflate la guvernare. Cum societatea are nevoie de o formă de guvernămînt, democrația
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
regimul democratic. Nivelul pînă la care li se oferă votanților o posibilitate de alegere democratică este supus constrîngerilor severe ale ofertei. În modelul clasic schumpeterian de competiție într-o democrație stabilă, alegerea este redusă la cea mai mică formă de oligopol, două partide, și se presupune că ele diferă doar marginal, amîndouă aflîndu-se în competiție pentru votantul median (Downs, 1967). În majoritatea țărilor europene, votanții au o ofertă de pînă la șase partide aflate efectiv în lupta pentru locuri în parlament
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
astăzi la al doilea val este relocarea industrială. Expansiunea internațională este tot mai mult înlocuită de relocare. Investițiile relocate nu sunt investiții noi, ci doar investiții mutate dintr-o țară în alta. Acest fenomen este pregnant în industriile dominate de oligopoluri. Se cuvine remarcat aici faptul că, în economiile în tranziție, investițiile străine tind să fie concentrate tocmai în industrii dominate pe plan internațional de oligopoluri (Kogut, 1996), și anume: industria de autovehicule, industria alimentară, industria tutunului, industria cimentului etc. Definiția
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
investiții mutate dintr-o țară în alta. Acest fenomen este pregnant în industriile dominate de oligopoluri. Se cuvine remarcat aici faptul că, în economiile în tranziție, investițiile străine tind să fie concentrate tocmai în industrii dominate pe plan internațional de oligopoluri (Kogut, 1996), și anume: industria de autovehicule, industria alimentară, industria tutunului, industria cimentului etc. Definiția relocării variază de la sensul restrâns de schimbare a locației unui proces manufacturier la sensul lărgit al investițiilor în căutare de eficiență care se deplasează către
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
structura pieței nu se reduce doar la numărul de competitori de pe piață, ci și la structura internă a competitorilor respectivi. Figura 4.1 - Alianțele strategice și structura pieței (Sursa: Gomes-Casseres, 1996) Remarcăm deci apariția competiției colective 5 ca variantă a oligopolului, reprezentând competiția între câteva grupuri de firme. Această variantă de oligopol nu păstrează însă caracteristicile unui oligopol tradițional. Delapierre și Mytelka (1999) pun față în față un oligopol tradițional cu unul în care se manifestă competiția colectivă. Tabelul 4.3
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
piață, ci și la structura internă a competitorilor respectivi. Figura 4.1 - Alianțele strategice și structura pieței (Sursa: Gomes-Casseres, 1996) Remarcăm deci apariția competiției colective 5 ca variantă a oligopolului, reprezentând competiția între câteva grupuri de firme. Această variantă de oligopol nu păstrează însă caracteristicile unui oligopol tradițional. Delapierre și Mytelka (1999) pun față în față un oligopol tradițional cu unul în care se manifestă competiția colectivă. Tabelul 4.3 - Comparație între tipuri de oligopol Sursa: adaptare după Delapierre, Mytelka (1999
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
a competitorilor respectivi. Figura 4.1 - Alianțele strategice și structura pieței (Sursa: Gomes-Casseres, 1996) Remarcăm deci apariția competiției colective 5 ca variantă a oligopolului, reprezentând competiția între câteva grupuri de firme. Această variantă de oligopol nu păstrează însă caracteristicile unui oligopol tradițional. Delapierre și Mytelka (1999) pun față în față un oligopol tradițional cu unul în care se manifestă competiția colectivă. Tabelul 4.3 - Comparație între tipuri de oligopol Sursa: adaptare după Delapierre, Mytelka (1999) Barierele la intrare pe care le
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Sursa: Gomes-Casseres, 1996) Remarcăm deci apariția competiției colective 5 ca variantă a oligopolului, reprezentând competiția între câteva grupuri de firme. Această variantă de oligopol nu păstrează însă caracteristicile unui oligopol tradițional. Delapierre și Mytelka (1999) pun față în față un oligopol tradițional cu unul în care se manifestă competiția colectivă. Tabelul 4.3 - Comparație între tipuri de oligopol Sursa: adaptare după Delapierre, Mytelka (1999) Barierele la intrare pe care le implică ambele tipuri de oligopol analizate sunt de natură diferită. Oligopolul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
grupuri de firme. Această variantă de oligopol nu păstrează însă caracteristicile unui oligopol tradițional. Delapierre și Mytelka (1999) pun față în față un oligopol tradițional cu unul în care se manifestă competiția colectivă. Tabelul 4.3 - Comparație între tipuri de oligopol Sursa: adaptare după Delapierre, Mytelka (1999) Barierele la intrare pe care le implică ambele tipuri de oligopol analizate sunt de natură diferită. Oligopolul tradițional creează aceste bariere și le conservă prin diferite forme de aranjamente de piață. Oligopolul de alianțe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
1999) pun față în față un oligopol tradițional cu unul în care se manifestă competiția colectivă. Tabelul 4.3 - Comparație între tipuri de oligopol Sursa: adaptare după Delapierre, Mytelka (1999) Barierele la intrare pe care le implică ambele tipuri de oligopol analizate sunt de natură diferită. Oligopolul tradițional creează aceste bariere și le conservă prin diferite forme de aranjamente de piață. Oligopolul de alianțe moștenește doar aceste bariere (cum ar fi costurile prohibitive de cercetare și dezvoltare) de la vechea structură a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
oligopol tradițional cu unul în care se manifestă competiția colectivă. Tabelul 4.3 - Comparație între tipuri de oligopol Sursa: adaptare după Delapierre, Mytelka (1999) Barierele la intrare pe care le implică ambele tipuri de oligopol analizate sunt de natură diferită. Oligopolul tradițional creează aceste bariere și le conservă prin diferite forme de aranjamente de piață. Oligopolul de alianțe moștenește doar aceste bariere (cum ar fi costurile prohibitive de cercetare și dezvoltare) de la vechea structură a pieței pe care alianțele au depășit
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
tipuri de oligopol Sursa: adaptare după Delapierre, Mytelka (1999) Barierele la intrare pe care le implică ambele tipuri de oligopol analizate sunt de natură diferită. Oligopolul tradițional creează aceste bariere și le conservă prin diferite forme de aranjamente de piață. Oligopolul de alianțe moștenește doar aceste bariere (cum ar fi costurile prohibitive de cercetare și dezvoltare) de la vechea structură a pieței pe care alianțele au depășit-o prin însăși formarea lor. Firește, ele creează ulterior bariere de intrare prin avansul tehnologic
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mondial de hârtie și carton. În cadrul Uniunii Europene, grupul Enso / Stora ar fi avut o poziție dominantă pe două piețe specifice: piața hârtiei de ziar și piața ambalajelor din carton pentru lichide. Piața hârtiei de ziar avea deja caracteristicile unui oligopol anticompetitiv: creșterea redusă a cererii, concentrarea ofertei (numai șase producători), produse omogene, ciclul tehnologic aflat la maturitate, structuri similare ale costurilor de producție, bariere ridicate la intrarea pe piață. Fuziunea Enso - Stora ar fi crescut semnificativ nivelul concentrării pe piață
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
produse omogene, ciclul tehnologic aflat la maturitate, structuri similare ale costurilor de producție, bariere ridicate la intrarea pe piață. Fuziunea Enso - Stora ar fi crescut semnificativ nivelul concentrării pe piață. Cu toate acestea, Comisia a constatat că alte caracteristici ale oligopolului nu erau întrunite, în special condiția de transparență a pieței, în sensul că nu se făcea schimb de informații cu privire la cantitățile vândute și la preț, iar discounturile aveau caracter confidențial. În plus, marile grupuri de presă, care reprezentau principalii clienți
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
confidențial. În plus, marile grupuri de presă, care reprezentau principalii clienți pe piața hârtiei de ziar, își exercitau puterea prin obținerea de discounturi sau prin apelul la furnizori extracomunitari. La rândul său, piața ambalajelor din carton pentru lichide prezenta trăsăturile oligopolului, fuziunea Enso - Stora reducând numărul furnizorilor comunitari la numai trei. Pe de altă parte, piața era la fel de concentrată și în privința cererii, existând numai trei clienți comunitari semnificativi, și anume Tetra Pak (lider de piață), Elopak și SIG Combibloc. Aceste trei
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
o poziție dominantă pe piață era atenuat, în plus, și de prezența celorlalți patru competitori, egali ca potențial, și la care transnaționalele puteau apela. Rămânea însă problema creșterii indicelui concentrării pe o piață oricum hipercentralizată, ceea ce dădea naștere riscului de oligopol. Conform criteriilor stabilite tot de către Comisie, cu prilejul cazului Gencor / Lonhro, în 1996, riscul de oligopol (dominare colectivă) este mai pregnant pe piețele pe care cererea este stagnantă sau în scădere și relativ inelastică la preț, iar furnizorii de bunuri
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ca potențial, și la care transnaționalele puteau apela. Rămânea însă problema creșterii indicelui concentrării pe o piață oricum hipercentralizată, ceea ce dădea naștere riscului de oligopol. Conform criteriilor stabilite tot de către Comisie, cu prilejul cazului Gencor / Lonhro, în 1996, riscul de oligopol (dominare colectivă) este mai pregnant pe piețele pe care cererea este stagnantă sau în scădere și relativ inelastică la preț, iar furnizorii de bunuri și servicii se pot înțelege între ei în privința prețului pe piață, având îndeplinite și alte condiții
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
deoarece o corporație nu are de ce să-și folosească puterea (capabilitățile) în mod limitat, să-și subutilizeze resursele. Mediul de afaceri care rezultă este unul anticompetitiv, dominat de filialele corporațiilor transnaționale, și apare de multe ori sub formă de monopol, oligopol restrâns sau colusiv. Politicile de la 7 la 10 și chiar politica 6, dacă se referă la strategii-scut, reflectă recursul excesiv la putere al statului. Numai un număr restrâns de țări dezvoltate pot lua astfel de măsuri cu costuri acceptabile; majoritatea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
nu poate funcționa eficient și se înregistrează supraprofituri pentru filiala respectivă, în detrimentul bunăstării consumatorilor și al creșterii dinamice a respectivelor sectoare de activitate. Dacă monopolul de stat are o limită maximă de preț, din cauza unor motivații electorale, monopolul privat (sau oligopolul colusiv) nu are nici o limită. Efectul asupra pieței locale este și mai mare atunci când organismele de supraveghere a concurenței nu funcționează eficient - situație cu care se confruntă majoritatea economiilor emergente. În lucrarea mea de doctorat (2000) am demonstrat că pe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
politice analoge tipurilor de economie și de piață. La fel cum economiștii vor începe cu extre-mele opuse ale concurenței perfecte și ale monopolului, teoreticienii politici vor ajunge, după modelele democrației și dictaturii, la combinații analoge concurenței monopoliste, la duopol și oligopol. La început modelele se vor construi în absența datelor empirice, așa cum se întîmplă în economie; apoi se va ivi o generație de critici diletanți și de "econometri politici", care să supună verificării legăturile dintre teorie și datele concrete". Political economy
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
dintre alternative. 4. Intenetul: o piață apropiată de PCPP (piața cu concurență pură și perfectă) Internetul este o piață descentralizată pe care prevalează o luptă de concurență mai apropiată de cea pură și perfectă, decât cea de pe o piață de oligopol. (De la această apreciere s-ar putea să facă excepție piețele financiare). Transparența pieței Internet, atomicitatea și fluiditatea sa fac ca această piață să fie una pură și perfectă. În fine, Internetul este o piață contestabilă. Deci, este posibil ca În
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
au întreprinderile mici și mijlocii (I.M.M.) în economie sau, în mod excepțional, de dorința de a menține o structură de piață competitivă în cazul în care dispariția anumitor firme ar putea să conducă la o situație de monopol sau de oligopol. ... Conceptul de "firma în dificultate" Articolul 2 (1) Consiliul Concurenței consideră că o firmă este în dificultate atunci când nu este capabilă, fie prin resurse financiare proprii, fie prin resursele pe care poate să le obțină de la proprietari/acționari sau creditori
REGULAMENT din 10 mai 2002 privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143029_a_144358]
-
a falimentului societății, combinat cu efectele pe care le poate avea asupra furnizorilor, ar exacerba problemele șomajului la nivel național, regional sau local, sau în mod excepțional, cănd dispariția societății ar conduce la apariția unei situații de monopol sau de oligopol, cu luarea, daca este cazul, a unor măsuri compensatorii adecvate în favoarea concurenților. ÎI. Condiții pentru autorizarea ajutorului Articolul 10 Sub rezerva dispozițiilor speciale pentru zonele asistate și întreprinderile mici și mijlocii, Consiliul Concurenței va autoriza ajutorul notificat numai dacă sunt
REGULAMENT din 10 mai 2002 privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143029_a_144358]