146 matches
-
de îți înnoadă ea singură cravata la gât ca să te duci s-o înșeli? Nu te simte?" "Ba mă simte, dar și eu știu s-o desmint. Numai o dată, reluă el visător, era s-o pățesc..." Nici acuma nu uită olteanca și mă întreabă câteodată, așa posomorâtă, știți cînd?" "Ei, cînd?" Cînd o iubesc eu, așa, atașat. (Nici asta nu e bine, dom' profesor, că o faci să-și aducă aminte de te miri ce; mai bine e s-o ții
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-mea că trebuie să vie după mine. În privința asta noi sîntem orbi și surzi, n-auzim și nu vedem nimic. Nici n-a trecut așa un sfert de oră până m-am îmbrăcat eu și m-am pieptănat, și hop olteanca! Ce faci tu aici singur! zice. Cum singur, zic, am lucrat până acuma cu Petrache, el s-a dus până colea să ia o litră de țuică să bem și noi un păhărel și ne întoarcem acasă. Ia cară-te
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pereți. Așa sânt șoferii și marinarii, își fac muieri goale pe burtă, pe mâini, dracu să-i pieptene! Asta își face pe pereții garajului! Bine că nu-și face pe nas! Două lucruri puteau să mă dea de gol, dar olteanca nu le-a exploatat. Să vadă dacă Petrache se întoarce, cum am spus cu o litră de țuică și al doilea să se uite mai aproape la tălpile alea și să le studieze mai cu atenție amplasamentu! și vechimea. Amplasamentul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mi-era foarte dragă și i-am găsit eu un oltean (și aici Vintilă râse unui gând pe care îl știa numai el), un inginer urât ca dracul, client de-al meu, care când aflase că și nevastă-mea e olteancă, venea numai la mine și cumpăra... însurat, dom' inginer? Nu! Păi de ce, bărbat în toată puterea... Nu mă plac femeile, mă Vintilă, adică alea care îmi plac mie nu mă plac ele, și viceversa, alea care mă plac nu-mi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a inculturii personajelor). Și aici apar mostre de umor oltenesc, unele amintind izbitor de replici moromețiene. În Cain și Abel, jucată în 1967, apoi în 1972 cu titlul Moștenitorul păcălit, biblicul litigiu fratern este transferat în Oltenia postbelică. Comedia Cu oltencele nu-i de glumit (pusă în scenă în 1972) demontează mecanismul psihologic rural aflat în fața conflictului între sexe. Alegerea unei tinere femei ca primar declanșează printre bărbați și femei opinii contradictorii cu privire la viitorul comunei. Tensiunea se transferă chiar și în
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
vreunul dintre tinerii noștri colegi, aflat la discotecă sau În troleibuz, se simte atras de o domnișoară și inițiază un schimb de priviri cu aceasta, este limpede că nu-l interesează defel, cel puțin pe moment, dacă fata e bulgăroaică, olteancă, vânzătoare sau penticostală. Ceea ce contează În situația respectivă este identitatea de gen - după caz, masculină sau feminină. În consecință, voi aborda În expunerea mea trei dintre aceste componente de bază ale personalității noastre sociale, respectiv: 1) identitatea națională; 2) identitățile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
secol, dar și a unei bogate creații în care s-a străduit să valorifice frumusețile muzicii populare inspirându-se totodată, în lucrările scenice, din trecutul istoric și legendar al poporului român. A scris operete și opere comice, printre care figurează: “Olteanca”, “Fata răzeșului”, “Hatmanul Baltag”, “Beizadea Epaminonda”, “Dorman sau Romanii și Dacii” și “Petru Rareș”. A mai compus numeroase piese pentru pian și voce, lucrări pentru vioară, printre care un concert dedicat lui George Enescu, al cărui prim profesor a fost
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
nu are timp să mai stea cu mama, că se grăbește, că este și el foarte ocupat, cu mama la cămin și soția bolnavă acasă... Căutându-i vina și cauza lipsei lui de mângâiere, de dragoste față de mamă - ea fiind olteancă, singură, fără soț, explica nouă cum l-a crescut singură, el fiind un copil cuminte, ascultător, din care a ieșit un om cu care mama și societatea puteau fi mândri. Era credința ei sau poate fața ascunsă a situației sale
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
România, fiica lui Savu Constantin și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 75417 Muhlacker, Klosterweg 1, cu ultimul domiciliu din România în satul Covaci nr. 99, comuna Sanandrei, județul Timiș. 287. Kirchner Petre, născut la 2 august 1966 în localitatea Olteanca, județul Vâlcea, România, fiul lui Trahca Petre și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 88279 Amtzell, Greutstr. 5, cu ultimul domiciliu din România în satul Olteanca-Jarostea, comuna Glavile, județul Vâlcea. 288. Klug Andrea, născută la 23 martie 1979 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
Paltinisu Roșia Severinesti Suharu Valea Cosustei 9. Comună PRUNIȘOR; CU SATELE: Cervenita Lumnic 10. Colmuna TIMNA, cu satele: Timna Boceni Colaret Cremenea Față Cremenii Izvoralu Pavat Plopi 11. Satul Stignita din comuna POROINA MARE 12. Comună PADINA, cu satele: Iablanita Olteanca 13. Orașul VANJU MARE, cu localitățile: Bucură Nicolae Bălcescu 14. Comună PUNGHINA, cu satele: Punghina Recea 15. Comună SĂLCIA, cu satul Sălcia 16. Comună CUJMIR, cu satele: Cujmir Cujmiru Mic Aurora 17. Comună VÎNĂTORI, cu satele: Vînători Roșiori 18. Comună
ACORD din 28 iunie 1971 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia referitor la modificarea şi completarea unor dispoziţii din Acordul dintre cele doua părţi privind micul trafic de călători în zona de frontieră, încheiat la Belgrad la 13 ianuarie 1970. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135353_a_136682]
-
Paltinisu Roșia Severinesti Suharu Valea Cosustei 9. Comună PRUNIȘOR; CU SATELE: Cervenita Lumnic 10. Colmuna TIMNA, cu satele: Timna Boceni Colaret Cremenea Față Cremenii Izvoralu Pavat Plopi 11. Satul Stignita din comuna POROINA MARE 12. Comună PADINA, cu satele: Iablanita Olteanca 13. Orașul VANJU MARE, cu localitățile: Bucură Nicolae Bălcescu 14. Comună PUNGHINA, cu satele: Punghina Recea 15. Comună SĂLCIA, cu satul Sălcia 16. Comună CUJMIR, cu satele: Cujmir Cujmiru Mic Aurora 17. Comună VÎNĂTORI, cu satele: Vînători Roșiori 18. Comună
HOTĂRÂRE nr. 1.002 din 9 august 1971 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia referitor la modificarea şi completarea unor dispoziţii din Acordul dintre cele doua părţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135352_a_136681]
-
de copil bolnav, ca să simtă și ea acest eveniment destul de dureros, însă pentru noi părinții care suntem supărați că ea nu a avut un destin altul decât cel pe care îl are... mă arde inima de dorul ei... Țuineti Gh. Olteanca - Teleorman Domnule Doctor vă rog frumos și foarte mult să ne scrieți cum se simte copila mea Marica. Cred că s-a făcut mare. Poate s-a mai însănătoșit. Mi-e tare dor de ea. Îmi arde sufletul pentru ea
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
cu bine sfârșitul războiului și victoria noastră. Dacă am rămas aici, n-a fost spre un trai bun, ci ca să ne facem datoria și să dăm exemplu populației sărace, prin urmare trebuie să știm să ne purtăm ca Brătience și oltence. Acest ultim argument a impresionat-o pe mama și a mai luat curaj. Eu îi pricepeam grija: e mai greu să te resemnezi pentru cei ce[-i] iubești decât pentru tine însuți, și temerea de primejdie este mai înspăimântătoare decât
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în tuș, urmând apoi tempera și pictura în ulei. Este cu 20 de ani mai mare decât mine, un tip de statură medie, bine făcut, un păr grizonat și niște sprâncene marca ,,Mircea Albulescu". Doina, o fire de femeie ambițioasă, olteancă de la Maglavit din Dolj, își croia propriul drum prin artă creând tablouri în propriul stil, urmându-l pe Gusti la tot pasul și creându-i concurență în special în arta naivă. Debutul îl avusese în 1990, cu natură statică cu
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
care am luat o bătaie de toată frumusețea, atât eu cât și Bobiță, de la soții Hlinka. Ne amuza de fiecare dată cicăleala prietenească dintre ei, dornici să se depășească unul pe celălalt. O seară de neuitat a unui moldovean, o olteancă, un neamț și un sârb, într-un singur cuvânt, „niște naivi”. Sâmbătă dimineață, după servirea micului dejun, am pornit cu toții pentru a strânge lemne pentru focul de tabără. La masa de prânz se anunțase vizita celor de la televiziune și de la
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
și delirurile ei (la fel de revelatoare). Este un puzzle ce poate părea inform sau diform, dar care se leagă exact acolo unde trebuie. Acolo unde doare. Iar filmul acesta țipă ! Despre Rodica Tapalagă nu se poate vorbi decât în extaz. Mamaia olteancă dă filmului nu doar tonul răstit, ascuțit și complice , ci mai ales vocea (inconfundabilă). Dacă Rodica Tapalagă este de nerecunoscut (marea actriță dispărând efectiv în spatele personajului său), Mama RomâNica este imediat recognoscibilă, cu toate ticurile, țâfnele și înduioșările sale. Este
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
19 noiembrie 1923. A fost un copil foarte dorit, pentru care, după cum îi povestea într-o scrisoare ginerelui ei, Virgil Ierunca, a trebuit să poarte adevărate „negocieri“ („mi a trebuit, ca s-o am pe ea, o tenacitate afurisită, de «olteancă», și amânări, da, exact, parlamentări: 1. când am câștigat [destul] pentru a avea, pentru copil, camera lui și guvernanta; 2. când am avut o casă a noastră etc.“) (Doina Jela, op. cit., p. 115). Fetița, frumoasă, delicată, scăpărător de inteligentă și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
vodeviluri și operete românești. Talentul lui Matei Millo (autorul textului care a interpretat în travesti dificilul rol Baba Hârca), a facilitat popularizarea noului gen, apărut în pas cu moda. Apoi după succesul de la 8 martie 1880 cu opera comică românească Olteanca, Eduard Caudella stimulat și de succesele repurtate de alți colegi, a compus tot la Iași, și prima operă românească: Petru Rareș, încredințată spre a fi jucată în 1900 pe o scenă de la București (neavând în Iași o trupă care să
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Foarte ordonat în acte și destul de corect, se bucura de stima consătenilor și a majorității șefilor de la partid, care însă se și fereau de el. Casierul, fost învățător și acesta, avea casă, o gospodărie prosperă vizavi de primărie. Soția sa, olteancă aprigă, conducea cu mână de fier gospodăria nu tocmai ușoară. El era om bun și amabil, dar ea olteancă iute și deșteaptă, întotdeauna avea ceva de spus și de comentat. Casierul nu ieșea din cuvântul ei. Erau amândoi oameni primitori
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
însă se și fereau de el. Casierul, fost învățător și acesta, avea casă, o gospodărie prosperă vizavi de primărie. Soția sa, olteancă aprigă, conducea cu mână de fier gospodăria nu tocmai ușoară. El era om bun și amabil, dar ea olteancă iute și deșteaptă, întotdeauna avea ceva de spus și de comentat. Casierul nu ieșea din cuvântul ei. Erau amândoi oameni primitori și masa lor era mereu întinsă pentru oaspeții de la județ, dar și pentru noi, cei de la primărie. Agentul agricol
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
5. Bălcești (de Oltetu) │ 65. Mateesti 6. Bălcești (de Rîmnicu Vîlcea) │ 66. Mădulari 7. Bărbătești │ 67. Madulari-Beica 8. Berbesti │ 68. Măldărești 9. Bercioiu │ 69. Mihaesti 10. Berislavesti │ 70. Milcoiu 11. Birsoiu │ 71. Mitrofani 12. Blidari │ 72. Muereasca 13. Bodesti │ 73. Olteanca 14. Bogdănești │ 74. Orlesti 15. Boisoara │ 75. Otesani 16. Brezoi │ 76. Oveselu 17. Budesti │ 77. Pausesti-Maglas 18. Bugiulesti │ 78. Pausesti-Otasau 19. Bujoreni │ 79. Perisani 20. Buleta │ 80. Pesceana 21. Bunesti │ 81. Pietrari 22. Casă Veche-Olanu │ 82. Pîrîieni 23. Ciineni │ 83
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
4 va avea următorul cuprins: «Tehnice: S = 2.461 mp»"; "- poziția nr. 18, coloana 3 va avea următorul cuprins: «Denumirea bunului: Teren cămin cultural și Bibliotecă»"; "- poziția nr. 49, coloana 3 va avea următorul cuprins: «Denumirea bunului: Drum forestier Negraia-Negrăița-Colnic Olteanca»"; "- poziția nr. 49, coloana 4 va avea următorul cuprins: «Tehnice: L = 3,5 km, l = 6,00 m»"; "- poziția nr. 125, coloana 3 va avea următorul cuprins: «Denumirea bunului: Drum forestier Fundul Ursoaia-Olteanca Lădești»"; "- poziția nr. 142, coloana 4 va
HOTĂRÂRE nr. 869 din 28 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179858_a_181187]
-
Izvorul Aneștilor 21,0 Livezile 20,8 Ștefan 23,9 Petriș 15,8 Stângăceaua Stângăceaua 2,1 Târsa 8,1 Breznicioara 9,8 Satu Mare 13,3 Cerânganul 7,9 Bârlogeni 13,2 Față Motrului 14,6 Padina Iablanița 2,4 Olteanca 5,8 Biban 0,4 Padina Mică 0,6 Slașoma 2,7 Vlădaia Scorila 5,8 Ștircovița 3,1 Voloiac Voloiac 24,9 Voloicel 25,5 Ruptură 26,3 Lac 28,1 Sperlești 33,8 Cotoroia 34,4 Țițirigi 17
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
5 Galicea Bratia din Vale 32,5 Ostroveni 6,0 Teiu 26,1 Cremenari 25,4 Valea Râului 28,1 Cocoru 25,0 Groși 21,3 Ghioroiu Poienari 10,2 Ghioroiu 10,0 Mierea 8,3 Glăvile Aninoasa 11,0 Olteanca 4,0 Glăvile 5,1 Golești Aldești 5,8 Blidari 8,2 Drăgănești 13,5 Coasta 12,7 Popești 9,3 Poenița 4,6 Gibești 17,9 Opătești 4,8 Giurgiuveni 6,8 Vătășești 11,9 Tulei Câmpeni 7,1
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Stălpeni Valea Mănăstirii Lucieni - Hărtiești Vata- Vedea Lunca Corbului Văleni-Sălătruc Lunca-Boteni Vărioveni-Cotmeana Mareș-Albota Vărșești - Vedea Mălureni Sat Vlășcuța-Stolnici Mănicești Zboghijesti Mărtești Ziduri/ Mozăceni Merișani Mică- Bascov Micești Mihăești Mlăci-Albești de Muscel Momaia-Tigveni Morărești Musfățești- V. �� Iașului Iașului Mușătești Oiești -Corbeni Olteanca �� Oprești Paraschivești- Pritioieni Patuleni-Rătești Păcialu - Cosești Pădureni-Suseni Pădureți Păduroiu Petrești-Coșești Pietroșani Piscani Podu Dâmboviței Poiana Lacului Poienari de Argeș Poienari de Muscel Poienița -Bălilești Pojorâta-Lerești Popești - Săpata Priboieni Priseaca-Coșești Prislop - Vlădești Prislopu Mare Prodani-Vedea Purcăreni - Micești Rădești-Stălpeni Rătești - Rătești Recea-Recea
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]