762 matches
-
la care l-am văzut pe Robert Wilson, aflat pe rândul din fața mea, râzând discret, savurandu-si cu evidență satisfacție reușită profesională. Cortina roșie se ridică din nou. Iarăși, o inventie 100% a regizorului: pe un fundal muzical de sârbă olteneasca interpretată la fluier, apoi la drâmba, în ritm din ce in ce mai înfocat, agrementata cu glazura insolita a câte unui țignal de polițist și a unui claxon isterizant -, Valentin Mihali (Berenger) se lansează într-o pantomima foarte grăitoare. Robert Wilson simte nevoia aducerii
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
Mihali (Berenger) se lansează într-o pantomima foarte grăitoare. Robert Wilson simte nevoia aducerii acasă a lui Eugen Ionescu, a identificării dramaturgului cu spațiul cultural matrice. Din acest motiv, regizorul include în spectacol dânsul popular românesc cel mai electrizant - Calusul oltenesc, joc apotropaic, comparabil că virtuozitate și cadența a trăirii doar cu magică melodie Ciocârlia. Scenele anterioare, cu pecete americană, luminate de dixilen par o anticipare a celor incendiare, de torențiala dezlănțuire a vitalității ancestrale prin care Calusul oltenesc este dinamul
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
electrizant - Calusul oltenesc, joc apotropaic, comparabil că virtuozitate și cadența a trăirii doar cu magică melodie Ciocârlia. Scenele anterioare, cu pecete americană, luminate de dixilen par o anticipare a celor incendiare, de torențiala dezlănțuire a vitalității ancestrale prin care Calusul oltenesc este dinamul de maximă focalizare asupra matricei culturale din care s-a ivit dramaturgia lui Eugen Ionescu. Alături de genul liric al Doinei -, Calusul este înscris în Patrimoniul Cultural Imaterial Mondial/ UNESCO. Din off, se aude vocea cu inflexiuni oraculare a
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
impus spre ascultare Graiul lui pentru vecie Pomenim spre nemurire Slova eminesciană Și cu gând la re-ntregire Slăvim limba daciană. Mândri, noi rostim în lume Limba noastră cea străbună Grai de dac, grai cu renume Ocrotit să nu apună. PLAIURI OLTENEȘTI Reculeg din amintiri Cântece de haiducie Țara-i plină de străini Olteni de mai sunt o mie Câmpuri pline de scaieți Se întind spre nesfârșit Satu-i plin de târgoveți Cerul s-a rostogolit Nostalgii dintr-un trecut Îngropat cu nebunie
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
e dor de pâinea din țăstul bunicii, Mi-e dor de laptele Junincii, Mi-e dor de prichiciul vetrei cel humuit, Mi-e dor de cântul mamei cel doinit! Mi-e dor de graiul românesc, Mi-e dor de portul oltenesc, Mi-e dor de oameni muncitori, Mi-e dor de frumos și de umor! Mi-e dor fântâna de pe ulița mea, Mi-e dor de vecina cea urâta și rea, Mi-e dor sa alerg, cu copii din sat, Mi-
MI-E DOR...DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/neluta_staicut_1463690748.html [Corola-blog/BlogPost/378873_a_380202]
-
Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1936 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
a mamei Elisaveta (Netă), care-mi fredona cu glasul ei fermecat ritmuri duioase ce păstrau în ele căldură unui suflet minunat, fiindu-mi un îndemn real de-a nu lasă uitate florile melosului vâlcean și gorjenesc, adevărate nestemate ale cântecului oltenesc. Accesați: LUNA, ZÂNĂ MEA CEA BUNĂ 50. 003 - Luna, zână mea cea bună - Muzică - Trilulilu www.trilulilu.ro/muzica-populara/003-luna-zana-mea-cea-buna LA FÂNTÂNĂ 47. Rodica Anghelescu - La fântână - Muzică - Trilulilu www.trilulilu.ro/muzica-populara/rodica-anghelescu-la-fantana-1 LA FÂNTÂNĂ DE LA DEALU 9CÂNTĂ M.V.
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1442651575.html [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > AFACERE OLTENEASCĂ Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1179 din 24 martie 2014 Toate Articolele Autorului Plecai și io la târg, să vezi saftea! De mă sculai devreme, dimineață, Nu cred că ceasu' unșpe arăta, Să casc un pic mai mult
AFACERE OLTENEASCǍ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1395693239.html [Corola-blog/BlogPost/349898_a_351227]
-
zice zău, Dădui cățaua, frate, luai și plata, Făcui și cinste cu niște trăscău, Da' cât de bucuros fuse și tata ... Îmi dete Ion pe ea, (nu-i băiat rău!) Două pisici de zece mii bucata! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Afacere oltenească / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1179, Anul IV, 24 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valeriu Cercel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
AFACERE OLTENEASCǍ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1395693239.html [Corola-blog/BlogPost/349898_a_351227]
-
bună dintre soluțiile posibile de a trăi, a o repeta este inutil. Două experiențe abordate separat, dar care izvorăsc dintr-una și aceeași atitudine mentală sunt culturismul (ca exercițiu sportiv) și prezența pe stadion (ca mod de integrare în solidaritatea oltenească). Spiritul fotbalistic alb-albastru și obstinația culturistă a profesorului își găsesc convergența în tabloul oltenilor de oriunde: „ambițioși, talentați, dornici să obțină fastul finalului” (p. 69). Importantă este și experiența cazonă. Ea este luminată atât de interesul pentru comportamentul impus de
DAN IONESCU: Efectul identitar / The identity effect , de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-efectul-identitar-the-identity-effect-de-stefan-vladutescu-sri-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339602_a_340931]
-
cu visul. Ascultând-o, trăim mai încet și suntem mai moldoveni, chiar de-am fi olteni, munteni, ardeleni, dobrogeni, bănățeni...! Când cântă Daniela Condurache, întreaga lume e moldovenească. Orice cântec interpretat de Daniela Condurache, e tot moldovenesc, chiar dacă ar fi oltenesc, muntenesc, ardelenesc, dobrogenesc, bănățenesc...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Daniela Condurache. Dacă ar asculta-o lumea, ar deveni moldovenească... / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1189, Anul IV, 03 aprilie 2014. Drepturi de
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396499942.html [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
de Serviciul Regional al Arhivelor Staului Crauiova 11 manuscrisul(copie)al Catagrafie din 1840 nu mai făcea parte din fond. În schimb , cercetătorul Dumitru Bălașa, apropiat colaborator al lui C.Snicolaescu Plopșor împreună cu care editau Revista Oltenia, dedicată publicării documentelor oltenești reprezentate și între acestea a celor statistice, citează acest manuscris cu cota Arh. St. Craiova , Catagrafii, 1840 jud Mehedinți 12 cotă specifică instituției Arhivele Statului de dinainte de 1948. Această cotă,precum și manuscisul în cauză, nu mai figurează în evidențele actualului
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_catagrafia_bi_varvara_magdalena_maneanu_1387369786.html [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
Publicat în: Ediția nr. 156 din 05 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Petroșaniul este cel mai frumos oraș din lume! Este orașul păzit de Masivul Parâng ,unde Jiul își începe cursul îndrăzneț printre stânci și unde oamenii au acea agresivitate oltenească ,mândrie bănățeană ,calm ardelenesc ,dar și istețime moldovenească. Petroșaniul este locul magic al copilăriei mele ,în care copiii se mai pot juca printre blocuri ,fără a fi agresați de mașini ,în care vârstnicii se pot plimba pe străzi umbrite de
PETROŞANI-PREZENT ŞI VIITOR de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrosani_prezent_si_viitor.html [Corola-blog/BlogPost/341551_a_342880]
-
frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
ale Elenei Ceaușescu -, Ștefan Andrei s-a lansat într-o cavalcadă de întrebări retorice, semnificative prin ele însele: ,, Ce m-a preocupat pe mine la Titulescu? În primul rând, cât de oltean a fost? Făcând legătura între Brâncuși și spiritul oltenesc, am dorit să studiez această relație și la Titulescu. Cum l-a influențat pe el liceul, în formarea sa? M-a interesat anatomia gândirii lui. Cum a analizat fenomenele, cum a ajuns la concluziile sale? Cum gândește?”... Concluziile sunt uluitoare
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) by http://uzp.org.ro/portret-in-linii-fugoase-de-stefan-andrei-titulescu-este-foarte-actual-astazi-i/ [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
întinerit. E rece oglinda acestei priviri și e deviată mintea care crede aceasta! Cea mai justificată contrazicere pentru ei vine din partea maestrului Gheorghe Roșoga, al cărui repertoriu muzical este una din cele mai de seamă și inedită culegere de folclor oltenesc. Iată, așa se cântă și aceasta-i tinerețea, nicidecum bătrânețea cântului. Această culegere s-a făptuit în bună parte îndelungul unui timp de zămislire a cântecelor, de îngrijire, de înveșmântare poetică și muzicală, de rodire, de aducere înaintea sufletelor publicului
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
Mi-am dat seama, ascultându-l, că melodiile cântate de acest rarisim maestru nu sunt altceva decât baladele eternității, baladele lui Gheorghe Roșoga, cel isteț și măreț, cel căzut din bolta acordurilor astrale și născut pe pământul acurat al muzicii oltenești. (Septembrie, 2014, Craiova; Slavco Almăjan, Novi Sad)”. Referință Bibliografică: Gheorghe Roșoga, Cântec și slovă spoveditoare / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1368, Anul IV, 29 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
și bine gândită. O carte de prozator matur. Nu-ți trebuie prea multe pagini ca să-ți dai sema că, în lumea noastră atât de nestatornica și sucită-n vrej, Mircea Băduț vine cu o anume prospețime, migala și bun gust oltenesc. Vine cu voluptatea finalului surpriză și cu inteligență unor pseudoconfesiuni plasate pe canavaua pretextelor vag sefiste. Că Mircea Băduț este sau nu un sefist autentic, asta are mai puțină importanță. Textele lui ies oricum din zona uimirilor interstelare, cantonând serios
SORIN PREDA, DESPRE ÎNTOARCEREA FRATELUI RISIPITOR de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/mircea_badut_1425728582.html [Corola-blog/BlogPost/350024_a_351353]
-
al mai multor categorii sociale din zonă. Astfel, vizitatorul are posibilitatea de a pătrunde și într-o cameră foarte luxoasă și luminoasă ce se pare că a aparținut unei familii înstărite. Pe podea se află un covor asemănător cu scoarțele oltenești, cu motive geometrice, în mijloc o masă rotundă acoperită cu o față de masă de culoare albă, din pânză țesută în război, scaune, o canapea, o comodă, oglindă mare de toaletă, sfeșnice, o lampă tradițională. Un manechin poartă vestimentația unei doamne
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
București, fiind o fată foarte inteligentă. Nași la căsătorie au fost Aurel Brote și soția sa, Minerva. Insistăm asupra acestui fapt pentru că cea de a doua soție a lui I. Slavici era născută la Ploiești, se trăgea dintr-o familie oltenească și era înrudită cu scriitorul satiric N.T. Orășeanu. În registrul pentru morți pe anul 1941, când moare Eleonora Slavici, se menționează că este născută la Ploiești, în anul 1861. Cercetându-se Condica de stare civilă a Bisericii „Sfântul Gheorghe Vechi
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1459836953.html [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
amintirea orașului natal, Doar în vis la el mai pot s-ajung, M-așteaptă la margine de-adjectiv un cal, Călare, în galop, dorul să-l ajung. Pe malul râului un vers mai scriu Și-mi pare câmpia un covor oltenesc Pe care mă-ntind, și e târziu, Tot mai departe orașul îl zăresc. Paznic la flori și-o pisică Singur în castelul de la poalele frunții mele, Pisica toarce timpul castelanei plecate, Florile le ud cu lumină din stele, Iar altele
ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Imi_pare_campia.html [Corola-blog/BlogPost/361099_a_362428]
-
iute, furtunatic și alunecos precum peștii numiți oclei și bibani, fâțe, păstrăvi sau Regina Bălții, dar și de neatins în țâșnirea lor spre nadir, unde încă îi mai cheamă duhul uneia dintre cele mai rapide păsări de pradă: zăganul - vulturul oltenesc, pe cale de dispariție, dacă nu cumva deja dispărut definitiv. Pe scurt, ceea ce sunt gasconii în Franța, sicilienii în Italia, bascii în Spania, adică oamenii Sudului, Meridionalii din țările zise latine ale Europei, exact la fel sunt oltenii în raport cu ceilalți români
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
FIX” (al căror nume vine, poate de la PAM/ prescurtare la PanAmerican, sudat cu Fleți/ Fleților, care, normal, cred că se referă la cei ce scriu pamflete, autorii lor numindu-se ,,pamFleți”). Elementul comun al acestui careu de ași ai umorului oltenesc îl constituie Casa de Cultură a Studenților din Craiova. Toate cele patru grupuri au văzut primele lumini ale rampei pe scena Casei Studenților din Bănie, toți componenții lor aflându-se, în momentul debutului, la vârsta elanurilor irepresibile: studenția. Rugat de
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
dintre cele mai interesante posturi TV: Kanal D. Constatarea: fanii nu i-au uitat, numărul telespectatorilor depășind, la primul dintre episoadele noului serial, pragul de un milion și jumătate. Click.ro titra. ,,Leana și Costel au spulberat concurența cu umorul oltenesc”. Trăind și creând la început de mileniu III, ei au ignorat faptul că, în antichitate, marii filozofi Platon, Aristoteles, Pythagora condamnau ,,râsul grosolan”, cerând autorilor de profil să promoveze ironia fină, subtilă. Radu Pietreanu și Mugur Mihăescu au optat pentru
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
se cuvine să o recunoaștem ca atare. Absolvenți ai diferitelor facultăți cu profil tehnic din Craiova, membrii grupului și-au conjugat inspirat talentul, inteligența, starea de grație, într-un ceas astral al lor și al tuturor românilor iubitori de umor oltenesc. Mereu tânărul și zâmbărețul Marian Rățulescu (Radu Marini) le-a fost, totdeauna, imbold și motor de 350 CP. Purtând în subconștient îndemnul din vechea Romă: ,,Ridendo castigat mores” (,,Râzând, îndreptăm moravurile”), ei au conjugat - cu destul rafinament și cu mijloace
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]