760 matches
-
Anamaria Panait, o tânără frumoasă, dar și și o foarte talentată interpretă a cântecului popular românesc, acompaniată de doi instrumentiști din elita folclorului vâlcean: Adrian Munteanu și Radu Gheorghe. A fost „darul” lui Grig Predișor, un împătimit al muzicii populare oltenești. S-a jucat până spre miezul nopții, dar și după aceea, făcându-se o pauză de-o jumătate de oră pentru tăierea tortului: un aranjament special îmbrăcat în ciocolată, pe care trona cifra 50 - opera unui laborator de produse de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
La prânz am ajuns la timp, se pregăteau să ceară aperitivul împreună cu Nicolae Manolescu, soția lui și Ana, fetița lor drăgălașă de trei ani și jumătate, Ioana Zlotescu, Mircea Martin, Gabriela Adameșteanu, Mariana Sipoș și Ileana Scipione. Cumpărasem un bol oltenesc, un vas de ceramică de Horezu, frumos pictat de mână, în culori foarte vii, i l-am dat Patriciei și ea, fericită, mi-a zis, o să-l umplu cu un aranjament floral, e deosebit, dar Mario și l-a revendicat
Mario Vargas Llosa în România by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11017_a_12342]
-
un exil intern, la Craiova, începînd cu anul 1964 pînă la final (să reamintim: exilul intern e un fenomen asupra căruia, din motive pentru noi obscure, se vorbește încă prea puțin, revoltător de puțin). în sensibilitatea sa ultragită, capitala alutană (oltenească) devine un teribil simbol al provinciei lîncede, timorate, perfide, "capitala seismică a fricei și neoturciei", "oraș anticultural, mediocru mafiot, șovin general și multilateral dezvoltat". Hiperbolă, posibil. însă în niciun caz neadevăr, căci mediul marginalizării i-a pus la grea încercare
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
specialist în tehnică medicală și de membru de onoare al comunității. Sigur, în limba română trăiesc dintotdeauna, limba română îmi este adăpost de intemperii. Cele aproape trei decenii de trăire în alte limbi nu m-au îndepărtat de limba mea olteneasca, chiar dacă o mai amestec și o mai încurc puțin cu limbile în care îmi câștig existența. Avem o limbă frumoasă, complexă și cu un perfect simplu pe care il recomand și pentru care pledez la toți prietenii mei - o formă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Julia Deaconu - Cetățeanu să trăim ultima parte a vieților noastre acasă, între dealurile copilăriei mele de la Amărăști spre Drăgășani. Julia a fost medic acolo, la începuturile carierei. Casă este aproape gata, exact pe același loc unde a existat marea cula olteneasca distrusă de răul comuniștilor, cula în care m-am născut. Visez că descopăr și fântână astupata de comuniștii cei fără de suflet - fântână copilăriei mele cu apă bună, miraculoasă, poate apă vie pentru mine. Va fi ultima mea copilărie, nu știu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
neconsolat, fără imbold de a-și admira semenii și fără înclinație de a se consacra ceremoniilor. Ritualurile bisericii nu-l atrag, în schimb admite riturile strămoșești, păgîne în majoritatea lor. Crede în legătura organică cu pămîntul și exaltă supremația fibrei oltenești în rîndul românilor. În consecință ascultă de cutumă și, în ciuda vocației juridice, privește cu neîncredere eficiența legilor umane, pe care despoții le schimbă de la o epocă la alta. Constituțiile și Codurile Penale se fac și se desfac, doar obiceiurile se
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
dar categorică: - Dom’ Stradivariu, dă mai încet cu ciocanu ăla, că-mi bruiezi televizorul! Era vecinul de la parter - noi locuind la etajul 11... În mod normal și civilizat ar fi trebuit să-i bag pe fir o sacoșă de drăcuieli oltenești coroborate cu înjurături româno-maghiare culese din Podișul Transilvaniei și să-l las vorbind singur. Dar n-am putut. Am pus încet receptorul lângă telefon, m-am așezat în genunchi lângă măsuță și, după ce mi-am scuipat de trei ori în
Manual conjugal-alternativ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/13220_a_14545]
-
familie. Perfect întreținută, la fel ca palatele săsești din preajma bisericii care, deși nelocuite, arată gospodărește, casa este o minunăție, în special pentru copii. În grajduri copii se pupau în bot cu purcelușii. La propriu. Nu tu gunoi, nu tu miresme oltenești, ce mai: altă lume! A doua zi, după vizitarea bisericii cuprinzând si parcurgerea întregii promenade sătești între pomii abia înmuguriți, când ne-am apropiat de casă am întâlnit un consătean, mai negricios. Localnicii s-au salutat cu respect, chiar cu
SI ROMII AU ŢIGANII LOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360240_a_361569]
-
stiluri. Primul este cel cu influență folclorică, scris în stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră « Lăutarii » dirijată de Nicolae Botgros. Perioada
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
situat în apropiere de barajul Vidraru, cunoscând iubirea protectoare a bunicii , Dochița Stăncescu, dar și tainele munților alături de bunicul pădurar, Ion Stăncescu.O altă perioadă fericită a fost cea trăită la bunicii paterni , macedoneni slavi,care locuiau într-un sat oltenesc cu o mare pondere a etnicilor macedoni. personale A absolvit Colegiul Național ,,Elena Cuza" (secția Filologie) Urmează cursurile Facultății de Litere din Craiova, secția Română-Franceză, apoi Masterul.Devine profesor de Limba Română, fiind în prezent profesor la Liceul de Arte
ANGI CRISTEA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358259_a_359588]
-
a 400 000 de cartele telefonice pentru al căror design au fost utilizate imagini cu obiecte din patrimoniul Muzeului Țăranului Român. Cele patru piese care pot fi admirate pe cartele datează din secolul al XIX-lea și reprezintă două scoarțe oltenești, o podoabă de cap de mireasă din zona Banatului și un ulcior de nuntă din județul Olt. Colaborarea RomTelecom cu Muzeul Țăranului Român se va derula și în continuare, în luna decembrie urmând să fie emisă o serie de cartele
Agenda2005-47-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284398_a_285727]
-
șuncă țărănesc - 86 000 de lei/kg, de vară - 72 900 de lei/kg, de porc - 72 500 de lei/kg, italian - 65 500 de lei/kg, vânătoresc - 59 900 de lei/kg), cârnați țărănești - 101 000 de lei/kg, oltenești - 93 500 de lei/kg, de casă - 93 500 de lei/kg, ardelenești - 68 900 de lei/kg, cabanos - 93 500 de lei/kg), crenvurști de piept de pui - 85000 de lei/kg, polonezi - 43000 de lei/kg, pate de
Agenda2005-20-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283680_a_285009]
-
vremii, îl năpădiră lacrimile, gata-gata să-l înece. Și se lăsă plânsului îndelung, amărât... pentru arnăut, pentru fete, pentru țara împilată în vremurile vechi de fanarioți și otomani, pentru cei din oastea lui Tudor care se prăpădiseră pe-acele plaiuri oltenești în drumul spre făptuiri înalte... Ostoindu-și durerea, băiatul se pomeni c-avea în mâini năfrămuțele aflate în vis. Le puse pe masă, iar ele pe dată se îmbinară, născând însemnul roș-galben-albastru, sfânt călăuzitor al străbunilor în 1821... * După ce se
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
mai rău să râdă iar eu mă coborâi la stația mea și plecai către gară. Pui de găină indiană nu mi-au ieșit decât vreo 30 la clocitoare, dar mi-au trăit doar cinci. Zice că așa se fac afacerile oltenești.(?!) Ducă-se învârtindu-se de afaceri!... La altceva mă tot gândesc eu: „ bă, frate-meu, oare, cucoana aia împopoțonată din tramvai să nu știe să facă diferența între ouă?!” Vezi?... de-asta zisei eu că avea dreptate tica ăl bătrân
VĂRU’ DODU RĂSCĂBĂU ȘI OUĂLE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384638_a_385967]
-
Tata: Așa e. Atunci, ce e de făcut?! Vameșul:Ar fi o soluție. Îl declarați aici că e ungur și că mergeți cu el în vizită să vadă și el festivalul de umor de aici. Îi facem pe loc pașaport oltenesc pentru vizitatori străini. După aia, dacă reușiți să-l vindeți, îl vindeți, treaba voastră. Tata: Păi dați-i și lui un pașaport, atunci! Vameșul:Stai să-l scriu. Așa... Deci cum să-l cheme pe ungur? Tata: Victor Istvan. Vameșul
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
bucurie, gândindu-se la haraci și peșcheș, care nu era doar pentru Poarta Otomana, dar și pentru el și neamurile lui, cu care împânzise Țara Românească, punându-le în înalte dregătorii. Și le-a frecat degeaba, pentru că anarhia și haiducia oltenească a luat asemenea amploare încât nu a mai putut să o stăpânească, nici să adune averi cât ar fi vrut pentru el și Imperiul Otoman în declin, datorită corupției fără margini ce îl cuprinsese și ascensiunii Imperiului Habsburgic. În acest
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
am putut să abandonez locurile natale (nu știu ce m-aș fi făcut dacă nu dispărea comunismul și nu aș fi putut să-mi mai revăd țară !) așa că mi-am construit o casă modernă exact pe locul unde a fost renumita culă oltenească de la Amărăști a străbunilor mei.Anul acesta, am avut în casa cea nouă primii oaspeți - o familie de nemți de vază, prieteni buni, care au rămas impresionați de comuna mea natală. Deci, visez să trăiesc câteva luni pe an la
Interviu cu scriitorul Alexandru Cetateanu, Canada [Corola-blog/BlogPost/92428_a_93720]
-
bună actriță -, acordate de organizatori și sporite în consistență de Revista Lamura din Craiova, prin directorul fondator și editorul coordonator. Laureați: doi tineri slujitori ai artei de la luminile rampei de la Teatrul ,,Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, dar niciunul cu obârșii oltenești, ci în Maramureș și Sălaj. Brusc, sunt trezit din feeria acelei festivități de vibrațiile telefonului mobil. Mă furișez discret, prin spatele colonadei lângă care mă aflam, cale de cinci-șase pași, către spațiul - bine mascat - unde bănuiam că este o lojă
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
iute, furtunatic și alunecos precum peștii numiți oclei și bibani, fâțe, păstrăvi sau Regina Bălții, dar și de neatins în țâșnirea lor spre nadir, unde încă îi mai cheamă duhul uneia dintre cele mai rapide păsări de pradă: zăganul - vulturul oltenesc, pe cale de dispariție, dacă nu cumva deja dispărut definitiv. Pe scurt, ceea ce sunt gasconii în Franța, sicilienii în Italia, bascii în Spania, adică oamenii Sudului, Meridionalii din țările zise latine ale Europei, exact la fel sunt oltenii în raport cu ceilalți români
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
FIX” (al căror nume vine, poate de la PAM/ prescurtare la PanAmerican, sudat cu Fleți/ Fleților, care, normal, cred că se referă la cei ce scriu pamflete, autorii lor numindu-se ,,pamFleți”). Elementul comun al acestui careu de ași ai umorului oltenesc îl constituie Casa de Cultură a Studenților din Craiova. Toate cele patru grupuri au văzut primele lumini ale rampei pe scena Casei Studenților din Bănie, toți componenții lor aflându-se, în momentul debutului, la vârsta elanurilor irepresibile: studenția. Rugat de
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
dintre cele mai interesante posturi TV: Kanal D. Constatarea: fanii nu i-au uitat, numărul telespectatorilor depășind, la primul dintre episoadele noului serial, pragul de un milion și jumătate. Click.ro titra. ,,Leana și Costel au spulberat concurența cu umorul oltenesc”. Trăind și creând la început de mileniu III, ei au ignorat faptul că, în antichitate, marii filozofi Platon, Aristoteles, Pythagora condamnau ,,râsul grosolan”, cerând autorilor de profil să promoveze ironia fină, subtilă. Radu Pietreanu și Mugur Mihăescu au optat pentru
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
se cuvine să o recunoaștem ca atare. Absolvenți ai diferitelor facultăți cu profil tehnic din Craiova, membrii grupului și-au conjugat inspirat talentul, inteligența, starea de grație, într-un ceas astral al lor și al tuturor românilor iubitori de umor oltenesc. Mereu tânărul și zâmbărețul Marian Rățulescu (Radu Marini) le-a fost, totdeauna, imbold și motor de 350 CP. Purtând în subconștient îndemnul din vechea Romă: ,,Ridendo castigat mores” (,,Râzând, îndreptăm moravurile”), ei au conjugat - cu destul rafinament și cu mijloace
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
misterii din poveștile vesele orientale, câte ceva din ,,bășcălia” comunităților de rromi, hazul de necaz al evreilor, petele de culoare filtrate de la slavii de Est: polonezi, cehi - reunite în creuzetul umorului de un calibru cu totul aparte, special, creat de Spiritul Oltenesc. Ingeniozitatea a constituit un solid temei pentru spectacolele lor electrizante, în care butada, parodia, pantomima și veselia au făcut casă bună. Teme-totem precum Cobilița, Papornița, Prazul, 24 de măsele, Nea Mărin, bancurile cu olteni s-au regăsit în manifestările cultural-artistice
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
parodia, pantomima și veselia au făcut casă bună. Teme-totem precum Cobilița, Papornița, Prazul, 24 de măsele, Nea Mărin, bancurile cu olteni s-au regăsit în manifestările cultural-artistice ale tuturor celor patru grupuri satirice țâșnite din Craiova, cu forță de simboluri oltenești, fiind asumate ca tot atâtea motive de mândrie identitară pentru oltenii înșiși - singurii români care utilizează corect (și instinctiv) verbele la perfectul simplu, lansând ei înșiși cele mai numeroasă spirite de glumă despre ei, despre olteni, lăsându-se ironizați, tachinați
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
cei dintâi, cu inteligență eclatantă. Felicitându-i - și on line, pe pagina UZPR - pentru rodnica lor creație, cerem răbdătoriului cititor îngăduința de a vă propune două zâmbete (catrene) de final. Primul aparține prahoveanului Virgil Petcu: ,,Umorul nostru strămoșesc E autentic oltenesc. Probabil că s-a revărsat Din carul ce s-a răsturnat”. Al doilea, în replică, este creat de domnul George Budoi: ,,Așa e, bre, s-a răsturnat Acolo,-n ziua de Ignat. Pe plaiuri mândre oltenești, Dar erau toți din
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]