521 matches
-
-i și ceasul de la mână. Această faptă ar avea două explicații: a) Covaci este bănuit că „scopul lui a fost de a-l atrage pe poetul Nicolae Labiș pe linie contrarevoluționară, iar, dacă nu i-a reușit, a trecut la omorârea lui" - extras din documentul CNSAS nr. 62 de la 14 martie 1958, strict secret. Documentul este perfid întocmit, pe baza investigațiilor lui Gh. Achișei și afirmației Margaretei Labiș, studentă la Filologie; b) Covaci l-a omorât din gelozie, iubeau amândoi aceeași
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
să adere la acesta, în conformitate cu procedurile sale interne; e) părți înseamnă, în afară de cazul în care contextul indică altfel, părțile la prezentul acord; f) în Europa înseamnă continentul Europa. Art. III: Obligații fundamentale 1. Fiecare parte va interzice capturarea, deținerea sau omorârea deliberată a liliecilor, cu excepția cazurilor permise de autoritatea sa competentă. 2. Fiecare parte va identifica acele situri din interiorul ariei sale de jurisdicție, care sunt importante pentru starea de conservare, inclusiv pentru adăpostul și protecția liliecilor. Având în vedere, după
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
vechi poeme epice Rămăyana și Mahăbhărata, ci numeroase alte opere de artă poetică. Adeseori astfel de penitențe sînt făcute, desigur, din ambiție sau cel puțin în vederea anumitor scopuri care nu duc la suprema și ultima unire cu Brahman și la omorîrea a ceea ce e lumesc și mărginit cineva urmărește, de exemplu, scopul de a ajunge să posede puterea unui brahman etc. -; cu toate acestea, însă, acest fapt include în el concepția că penitența și durata meditației care își întoarce privirea tot
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a făcut sau l-a comandat. Eficiența sacrificiului pare a fi direct legată de amploarea renunțării. În al doilea rând, sacrificiul implică nu numai renunțarea la ceva, ci mai ales distrugerea ostentativă În fața comunității (și a divinității) a bunului oferit: omorârea În cazul animalelor, risipirea În cazul produselor alimentare, al lichidelor sau al produselor vegetale. Totuși, „distrugerea” nu este absolută, deoarece, frecvent, doar o parte a hranei este oferită divinității, iar restul este consumat, În comun de către colectivitate. În al treilea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comunicarea și eficiența comunicării cu entitățile supranaturale, În ideea că valoarea darului, violența distrugerii sale și amploarea actului de renunțare creează o legătură de reciprocitate inalienabilă Între om și lumea divină. Mulți autori disting Între sacrificiu și alte moduri de omorâre rituală, care nu urmează logica sacrificială - aceste „rituri de eliminare” sunt identificate de unii cercetători sub numele generic de rituri ale „țapului ispășitor”. Ele constau În: a) transferarea simbolică (prin atingere sau prin formule verbale magice) a unor rele (boli
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ispășitor”. Dintr-un punct de vedere descriptiv (M. Bourdillion, 1980, pp. 11-17), tipologia sacrificiului ar cuprinde: a) sacrificiile calculate: acele acte politice, militare, economice, sportive sau cotidiene de renunțare la ceva de valoare În așteptarea unui câștig mai mare; b) omorârile pentru prestigiu: acte sacrificiale specifice Înmormântărilor regale din Antichitate sau schimburilor rituale de daruri (gen potlatch), care nu consacră și stabilesc comunicarea cu divinitatea; c) execuțiile criminalilor: pedepsele capitale; d) sacrificiile vrăjitorești: folosite În diverse rituri secrete și au ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fiind boul cu care se lucrează câmpul”. Iar J.Z. Smith subliniază deosebirile dintre vânătoare, bazată pe imediat, abilități și noroc, și agricultură, bazată pe planificare și pe o conștiință a viitorului. În consecință, „pentru cel care a domesticit animalele, omorârea lor este un act de discriminare, cu un ochi ațintit asupra viitorului” (2004, p. 151), În așa fel Încât gestul sacrificial să nu amenințe rezervele de produse animale sau de muncă animală (de aceea, se aleg pentru sacrificii animale mai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
să nu amenințe rezervele de produse animale sau de muncă animală (de aceea, se aleg pentru sacrificii animale mai neproductive, adică masculi bătrâni, și se evită sacrificiile excesive). Ceea ce Înseamnă că „sacrificiul, În contextul său agrar sau pastoral, este o omorâre artificială (i.e. ritualizată) a unui animal artificial (i.e. domesticit)” (J.Z. Smith, 2004, p. 152; vezi și J. Glazier, 1996, vol. IV, p. 1135). Așa cum am arătat În studiile pe care le-am consacrat bestiarului mitologic românesc (M. Coman, 1986
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sacrilegiu: Sacrificiul animal Îi apare cetății ca o pângărire, dar o pângărire inevitabilă și necesară, căci uciderea boului este un act esențial pentru Întemeierea relațiilor dintre cetate și puterile divine. Cetatea depășește această neliniște, această spaimă În fața sângelui și a omorârii unui animal, prin jocul dramatic al unui ritual care scoate În evidență, spre a se folosi de ele, ambiguitățile victimei și ale sacrificatorului. Animal inocent, boul de plug, este totodată un vinovat: garant al hranei cerealiere, el mănâncă cerealele, condamnându
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comunicării cu sacrul. Imolarea victimei este un gest de distrugere, asemănător aceluia specific crimelor, războiului sau vânătorii. Cum poate fi Împăcat gestul sângeros și distrugerea unui animal util, devotat omului, cu ideea adorării divinităților? După E. Leach (1976, pp. 83-84) „omorârea darului” se explică prin aplicarea unor serii de analogii simbolice: sufletele celor morți trec din lumea normală În lumea de dincolo, a zeilor, prin mai multe spații liminale, de tranziție. În urma acestei treceri, ele devin nemuritoare, devin strămoșii protectori. Dacă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lui de tabu. Totuși, În anumite momente considerate sacre, scenariul crimei inițiale era refăcut ceremonial - de aici, ritul sacrificiului. În felul acesta sacrificiul reia, Într-un cadru simbolic, controlat de interdicții și prescripții religioase, cu un obiect „substituit”, actul violent, omorârea primordială a tatălui, din illo tempore. Punerea periodică În scenă a crimei originare funcționează ca un mecanism eliberator: urmașii scapă de sentimentele de vinovăție pentru crima inițială și, simultan, Își descarcă tensiunile și frustrările acumulate asupra unui alter ego al
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și a corelației dintre acestea și canibalism); d) generalitatea complexelor oedipiene sau a sentimentelor de vinovăție „sacrificială”; e) existența unor mecanisme (culturale și psihologice) care să conducă la Încastrarea În memoria genetică (complexul lui Oedip) a unui eveniment istoric real (omorârea tatălui din hoarda primitivă). În 1972, două lucrări, independente și complementare, au redeschis problema corelației dintre originile sacrificiului și originile civilizației: Homo Necans de Walter Burkert și La violence et le sacre de Rene Girard. Pentru cei doi autori, sacrificiul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a apărut ceva curios: vânatul devine un adversar aproape uman și este tratat ca atare. ș...ț În consecință, vânatul este transformat Într-o victimă sacrificială (W. Burkert, 1983, p. 20). Cu alte cuvinte, sacrificiul este un substitut simbolic pentru omorârea din actul vânătorii, un substitut care redirecționează agresivitatea originară către o victimă non-umană și care Înlocuiește actul sălbatic al vânării cu un act controlat simbolic. La rândul său, mitul, concretizat Întâi În forma rugăciunilor cu scop magic, punea În povestire
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
redirecționează agresivitatea originară către o victimă non-umană și care Înlocuiește actul sălbatic al vânării cu un act controlat simbolic. La rândul său, mitul, concretizat Întâi În forma rugăciunilor cu scop magic, punea În povestire evenimentele legate de vânătoare și de omorâre și muta În imaginar agresivitatea biologică. Ritul și mitul sunt deci sisteme complementare, care, prin mijloace diferite, Îndeplinesc aceeași funcție - cea de a deplasa simbolic agresivitatea naturală: Riturile sunt modele de comportament redirecționate, al căror referent este unul deplasat. ș
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ritual devine narațiune mitică. În schimb, ritul confirmă realitatea mitului. În felul acesta, afirmându-se reciproc, mitul și ritul reprezintă o forță extraordinară În procesul de formare a tradițiilor culturale (W. Burkert, 1983, p. 34) Burkert susține că sacrificiul, adică omorârea rituală, substituie și resemnifică omorârea din actul vânătorii: prin aceasta, el deplasează agresivitatea umană Înspre gesturi simbolice, care nu mai amenință specia și care garantează perpetuarea comunității. De asemenea, sacrificiul fixează anumite reguli prin care este dramatizată omorârea rituală: altfel
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
schimb, ritul confirmă realitatea mitului. În felul acesta, afirmându-se reciproc, mitul și ritul reprezintă o forță extraordinară În procesul de formare a tradițiilor culturale (W. Burkert, 1983, p. 34) Burkert susține că sacrificiul, adică omorârea rituală, substituie și resemnifică omorârea din actul vânătorii: prin aceasta, el deplasează agresivitatea umană Înspre gesturi simbolice, care nu mai amenință specia și care garantează perpetuarea comunității. De asemenea, sacrificiul fixează anumite reguli prin care este dramatizată omorârea rituală: altfel spus, el stabilește ierarhii și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sacrificiul, adică omorârea rituală, substituie și resemnifică omorârea din actul vânătorii: prin aceasta, el deplasează agresivitatea umană Înspre gesturi simbolice, care nu mai amenință specia și care garantează perpetuarea comunității. De asemenea, sacrificiul fixează anumite reguli prin care este dramatizată omorârea rituală: altfel spus, el stabilește ierarhii și norme și determină modele de comportament. În plus, prin prânzul comunitar, el afirmă și Întărește comunitatea socială. Cu alte cuvinte, sacrificiul instituie societatea organizată de și prin reguli de reciprocitate. El reprezintă un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
socială. Cu alte cuvinte, sacrificiul instituie societatea organizată de și prin reguli de reciprocitate. El reprezintă un model al ordinii sociale și tocmai de aceea este performat ori de câte ori această ordine este amenințată. Prin aceasta, sacrificiul (cu model vânătoresc) se opune omorârilor rituale de tipul „țapului ispășitor” - În acestea este afirmată distrugerea ordinii sociale, victima sacrificială nu este consumată În comun, iar sacrificiul vizează alungarea forțelor răului care sunt Întrupate de animalul ucis, și nu atragerea forțelor divine (1983, pp. 172-173). Pornind
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
animalism, prin opoziția dintre violența „impură”, legată de pulsiunile sălbatice, și violența „pură”, reglementată de mecanismele ritului. Sacrificiul, Înțeles ca „o violență fără risc de răzbunare” (1995, p. 19), Înlocuiește crima inițială și lanțul de violențe asociat ei cu o omorâre controlată ceremonial și, prin aceasta, creează normele și valorile culturale, fixează instituțiile sociale, distinge sacrul de profan și oferă baza pentru toate construcțiile mitologice. Girard consideră că orice ritual Înseamnă repetarea, În plan simbolic, a unui eveniment primordial. Sacrificiul reia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu poate fi oprită decât prin mutarea În și prin substituirea lor de către ceremonial. Omul este prin natura lui Înclinat către violență, iar aceasta este un proces simetric și reciproc - fiind mimetică, violența generează acte de violență colectivă. Astfel prima omorâre cere una compensatorie, care, la rândul ei, declanșează alte crime, totul Într-un lanț care poate duce la extincția colectivității. Această pierdere a diferențelor și a limitelor este numită de Girard „criza sacrificială”. Sacrificiul este sistemul care oprește, prin reorientare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
precum și rituri de inversiune: suspendarea ordinii normale, umilirea celor puternici, Înlocuirea lor cu lideri „carnavalești” proveniți din zone marginale ale societății (precum sclavii, cerșetorii, străinii) și manifestări de penitență colectivă. Numeroase mituri legate de acest ciclu ritual narează moartea sau omorârea zeului (suprem sau al fertilității) și prăbușirea ordinii cosmice, care a urmat acestui gest. b) Riturile de ispășire urmăreau eliminarea din corpul social (dar și din cel cosmic) a elementelor impure, care ar putea amenința reluarea, plină de promisiuni benefice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acesta, tinerii organizează un charivari, care poate fi interpretat În funcție de cele două planuri specifice acestui ritual. La suprafață, el pare o farsă, o sărbătoare zgomotoasă, analoagă carnavalului: tinerii Își permit nenumărate excese, „ca și cum ar fi fost regii vreunui carnaval”, iar omorârea pisicilor pare a fi „echivalentă cu torturarea de pisici În Mardi Gras” (p. 88). În profunzime, ritul anunță o sancționare simbolică a cupidității stăpânilor: Executarea pisicilor În cadrul unei ceremonii atât de elaborate echivala cu condamnarea casei și declararea vinovăției burghezului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în număr de cincisprezece: Cartea lui Tobit, Cartea Iuditei, Cartea lui Baruh, Epistola lui Ieremia, Cântarea celor trei tineri; Cartea a treia a lui Ezdra, Cartea înțelepciunii lui Solomon, Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul), Istoria Susanei, Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel, Cartea întâi a Macabeilor, Cartea a doua a Macabeilor, Cartea a treia a Macabeilor, Rugăciunea regelui Mânase. <footnote Catehism: învățătură de credință ortodoxă, Institului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2000
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
fiecare e genune, adânc întunecos, demonic. În fiecare este această trufie de nesfârșite dorinți - dar mintea lor era prea săracă pentru o icoană care să împle pe aproape aceste dorinți întunecoasă. Ea se-nălța spre cer, își găsea satisfacerea în omorârea unui inamic, în răpirea unei femei, într-un nimic. Voi ați zugrăvit în istorie o icoană popoarălor. Voi ați voit pământul - - ș- acum toți îl vor. Nu e popor cât de obscur, cât de pierdut în întunerecul vieței sale, care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
AMIN fiul său ANGELICA fiica sa [URICARUL] AMBROZIE episcop și egumen monastirei Pietroasa Nuntași EUSTRATIE LIMBĂ-DULCE PEPELEA CRACALEI dascăl PROCOPIE * zodieri TU GOMIR BASSARABA FILIP LIMBĂ-DULCE ROMAN BODEI CARACAL STRATULAT DASCĂLUL CRACALEI IRINA P[ROCOPIE]* [MESTEACĂN o strajă] ACTUL I Omorârea lui Iuga Voievod de către Mihnea Sânger. Doamna Maria și fiul său Dragoș - scenă lângă cadavrul ucisului. Blăstemul asupra lui Mihnea ca el și vrăjitoarea sa de nevastă să aibă un fiu care să omoare pe tatăl său și să [se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]