16,318 matches
-
a devenit aproape un tic verbal și nu este consecventă simțului ridicol. În filmele americane, spre exemplu, putem surprinde foarte des cuvîntul ridiculous, concurat doar de confused și înjurătura binecunoscută. Iată, despre glonțul care, se declară oficial că l-a omorît pe Kennedy, plimbîndu-se prin corpul președintelui, mai ieșind, intrînd prin altă parte, se spune că este «ridicol»”. Am putea defini obiectul actual al ridicolului, crede Traian Ștef, drept un „atentat la normalitate”, ceea ce e, desigur, un criteriu vag, însă în
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
de proza evocatoare a unui Dan Petrovici (?) sau Mihail Diaconescu”). Ne-am uitat de curiozitate pe lista de subvenții a Ministerului Culturii: revista „Argeș“ primește de la buget 60.000.000 lei. Repaus vocal pentru Agathon Ziarele centrale nu s-au omorît publicînd fotografii ale președintelui Iliescu la întîlnirile sale cu oficialități din China. În schimb au prezentat cititorilor întîlnirea dintre dl Iliescu și o motocicletă primită cadou din partea fabricii producătoare. În cunoscuta sa spontaneitate, președintele României s-a lăsat pozat călare
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
de la Clejani) și Stegăreștilor (care coborau dintr-un stegar al lui Bibescu-Vodă). Astfel, Rica Botez se înrudea cu familiile Alexandrescu-Guranda (implicată în politica țării), Albrich (mătușa Eufrosina Alexandrescu s-a căsătorit cu ofițerul Oswald Albrich, care fugise din Austro-Ungaria, pentru că omorâse, într-un duel, un ofițer superior), Alevra, Baron, Băicoianu, Bălănescu (mătușa Victoria Bălănescu era o frumusețe a epocii, elogiată și de Nicolae Leonard), Cantacuzino (verișoara Yvonne Alexandrescu-Guranda a fost căsătorită Cantacuzino și a avut o fiică, Claudine, actualmente căsătorită cu
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
că toate spectacolele pe care le-am făcut sunt despre familie. Un impuls pentru a realiza „Unchiul Vanea” a fost faptul că se întâmplă în familie, iar sentimentul familial al acestei povești este principial: dacă unchiul Vanea tinde să-și omoare dușmanul, nu e o tragedie, dar dacă încearcă să-și omoare fratele, căci Serebreakov îi este aproape frate, povestea se schimbă. Eu însă trebuie să văd că ei sunt frați - cu o istorie și o biografie grea, cu intrigi, neînțelegeri
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
Un impuls pentru a realiza „Unchiul Vanea” a fost faptul că se întâmplă în familie, iar sentimentul familial al acestei povești este principial: dacă unchiul Vanea tinde să-și omoare dușmanul, nu e o tragedie, dar dacă încearcă să-și omoare fratele, căci Serebreakov îi este aproape frate, povestea se schimbă. Eu însă trebuie să văd că ei sunt frați - cu o istorie și o biografie grea, cu intrigi, neînțelegeri, iubire, ură. Fără dragoste, o astfel de poveste nu poate exista
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
dar își parează amnezia cu o grațioasă ieșire din scenă. Am asistat odată, la o pedepsire publică a unui hoț de buzunare. Mi-a pierit civismul cînd am văzut de ce e în stare pumnul opiniei publice. Mai, mai să-l omoare pe hoț, cu lovituri îndesate, de parcă nenorocitul ar fi ucis pe cineva. L-a scăpat un polițist, care a încasat și el niște pumni, încercînd să salveze opinia publică de la crimă. În exasperarea ei, opinia publică a ajuns la convingerea
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
din singularitatea genezei acestuia face posibile toate interpretările, pînă la extrema unde sensul devine completamente indeterminabil. Dogmatismul unei asemenea proceduri analitice ar ține, după Bollack, de credința în „polivalența” și deschiderea nețărmurită a sensului: „descripția pur exterioară, formală și formalistă omoară sensul”, spune el, așa cum s-a întîmplat și cu referința ignorată la „cea mai proaspătă dintre condamnări”. Iar „locul” filozofic și metodologic al acestei iritări latente față de datele reale, a căror includere în procesul interpretativ ar limita, chipurile, spectrul larg
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
rețetă de autor. Tudor Octavian ține această rubrică de ani de zile, cu un umor bine strunit și cu o plăcere de a povesti pe care scrisul zilnic n-a tocit-o. Să povestești vreuna dintre jucăriile acestea sclipitoare, îi omori hazul, să o citezi în întregime, nu încape în calapodul acestei rubrici. Printre cele mai izbutite schițe ale scriitorului la ziar este cea intitulată Numai calități, tipărită în nr. 1986 al ziarului. l Dispută cu iz de circ în PSD
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
facă? l Dacă, în schimb, majoritatea cotidianelor a reacționat de la negativ la usturător la realegerea baronului de Vrancea al PSD, Marian Oprișan, în funcția de lider al filialei din care el însuși și-a dat demisia, TVR nu s-a omorît cu prezentarea acestei știri, ceea ce poate fi considerat o altă probă că pentru televiziunea publică în țara asta una se întîmplă și alta se povestește. l Într-un editorial din Evenimentul zilei scrie Cornel Nistorescu. "Adrian Păunescu a devenit nume
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
cuvînt/ Și la sfîrșitul cititului sfînt/ Cu gura lui s-a iscălit.// Din cuvînt vin, în cuvînt mă întorc/ Între timp la ce bun să mor, îngerai,/ Treacă de la mine la tine noroc / De n-aș fi scris eu, ce omorai?" ( Ex libris). Să mai adăugăm că Ileana Roman are obsesia Dunării ( mit geografic), pe care o conduce la textualizare, la simbolul livresc, înghiocat în cel cosmic. Lumina solară, Rîul, Cerul, se întrepătrund cu Cartea, concept polivalent căci poate desemna și
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
au fost omorîț oameni nevinovaț Femei și copii Tu ai fost acolo? Circuitul pîrîie. Mi-e teamă să nu se întrerupă. - Asta aț văzut dumneavoastră Ăia erau niște morț scoși din cimitir. La Racak a atacat UCK-ul și a omorît sîrbi. Am fost trimiși acolo. Au fost lupte grele. Au căzut și de-ai noștri și de-ai lor. Eu am tras în luptători UCK în uniforme negre. Nu era nici o femeie și nici un copil pe acolo" ( pp. 79-80). Citind
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
vai de capul lui Hitler își chema aghiotanți și secretarii și urla: Cine a adus hârtia asta?" Eu asistam, invizibil, la această scenă și la furia lui inutilă, aflându-mă undeva într-un colț al biroului. A doua zi îl omoram pe Goebbels, de pildă. De acolo mă deplasam la Roma căci eram și invizibil și ubicuu și procedam la fel cu Mussolini. Între timp mă strecuram în dormitorul unei femei încântătoare și acolo, tot invizibil, tolănit într-un fotoliu, o
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
său venos final. Odată ajuns în acel ținut, el devenea imens, iar lumea se vedea ca privită din altă lume. Ciuliniș și mărăciniș și cele de pe urmă cîmpuri părăginite. Am auzit o voce lăuntrică voind să mă înfricoșeze. "O să te omoare aici... Au cuțite de oțel făcute din oțelul șinelor moarte și din cauza asta sînt cumplite". Diogene mi-a spus trecînd pe acolo: - Bună seara... Da, eu sînt... Așa erau ruinele și vremea mea... Sînt din același lut dar plămădit în
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
un monumental complex LUPENI 29, Cucharadita o atrage pe Otilia, în vacanță, la Pucioasa, în jocuri erotice pe calea ferată din pădure, ațîțînd instinctele masculine ale mecanicului de tren. O dată un țigan le vede de aproape și mica vrăjitoare îl omoară cu un descîntec. Finalul povestirii aduce poanta, dezvăluită - cum altfel se putea dacă ne aflăm în Australia? - în cabinetul unui parapsiholog: cu o seară înaite de leșin, Otilia întîlnise un bărbat ce pare a fi țiganul din padure, absolut sigur
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
harta țării" a fost botezat și el Gheorghe Gheorghiu-Dej, cînd patria s-a electrificat peste noapte, folosindu-se , în loc de fire pentru înalta tensiune, mațele țăranilor care inițial au scăpat de excursie și n-au putut înțelege de ce trebuie să-și omoare caii și să-și predea vitele pe care le-au încălzit în grajd cu propria lor răsuflare, cînd se recita, înainte de filmul despre protecția muncii pe care venea să-l proiecteze, pe zidul bisericii, caravana cinematografică și pe care prietenul
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
subtilă decît Traficantul de arme. N-are cum să nu îți pară rău de personajul lui Rowan Atkinson (vicarul din Little Wallop), care putea fi ceva mai sprințar, cel puțin ca replici. Și aici femeile dețin supremația. Mostră: "Nu poți omorî oamenii doar pentru că nu ești de acord cu ei!" la care se răspunde cu "Asta-mi spuneau tot timpul doctorii. Niciodată nu puteam cădea de acord asupra acestui subiect". Oricum, văzînd familia în cauză, soția vicarului (Scott-Thomas) capătă rolul de
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
prigonirii noastre și nici complici prigonitorului și călăului. Într un fel oarecare Domnul ne poruncește să ocolim prigoana; iar cel care nu ascultă de această poruncă este un îndrăzneț, un om care se aruncă singur în primejdie. Dacă cel care omoară pe un om al lui Dumnezeu păcătuiește față de Dumnezeu, atunci cel care se duce singur înaintea tribunalului s-a pus pe el însuși în slujba ucigașului. Acesta nu ocolește prigoana, ci, prin îndrăzneala lui necugetată, se dă singur prigonitorului cu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în trup, dar nu trăiesc după trup (Rom. 8, 12-13). Locuiesc pe pământ, dar sunt cetățeni ai cerului (Fil. 3, 20; Evr. 13, 14) ... Iubesc pe toți, dar de toți sunt prigoniți. Nu-i cunoaște nimeni, dar sunt osândiți. Sunt omorâți, dar dobândesc viața ... sunt înjosiți, dar sunt slăviți cu aceste înjosiri; sunt huliți, dar sunt îndreptățiȚi. Sunt ocărâți, dar binecuvântează (Mt. 5, 44; 1 Cor. 4, 12-13); sunt insultați, dar cinstesc. Fac bine, dar sunt pedepsiți ca răi; sunt pedepsiți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mare și mai fericit decât să alegi a muri pentru Dumnezeu. Spunând acestea, și parcă învățându-i pe fiii săi cum se cuvenea ca fiecare să fie instruit în întrecerile sfinte, Simion înainta voios spre moarte. Și după ce călăul îi omorâse pe cei o sută, la urmă a venit la Simion, la Abedeealla și la Anania: amândoi bătrâni, cu părul alb, numiți în timp ce păstorea Simion în Biserică, prinși și puși în lanțuri odată cu el (Sozomen, II, 9). Atunci Pusicius, care era
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să-și îndeplinească sarcina. Prefectul, indignat, a poruncit să fie adusă la el femeia și i-a spus: Femeie nenorocită, încotro alergi fără rușine? Ea spuse: Unde se grăbesc și alții. Iar el: N-ai auzit că prefectul are să-i omoare acolo pe toți pe care îi va găsi? Am auzit și de aceea mă grăbesc ca să mă aflu acolo printre ei. Și unde îl târăști pe acest biet copilaș? Atunci femeia spuse: Ca să merite și el să suporte martiriul. Când
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
acestea, s a gândit la voința celor care se adunau acolo. Și ducându-se de îndată la împărat, l-a încunoștințat că sunt pregătiți cu toții să primească moartea pentru credința lor; și a adăugat că e lipsit de rațiune să omoare atâția oameni într-un timp așa de scurt. Spunându-i acestea i-a potolit mânia împăratului. Și în felul acesta cei din Edesa au scăpat de furia împăratului. (Socrate, IV; 14)”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a VII-a, capitolul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
aflați în jur, cerând lui Dumnezeu să nu li se pună la socoteală păcatul pe care-l fac (Fap. 7, 60). Și deoarece rostea aceste rugăciuni și altele asemenea cu glas tare, aproape toți erau convinși că el a fost omorât nevinovat, plin de milă și de lacrimi. Apoi aducându-și în ordine hainele, potrivit legii, și dezgolindu-și gâtul pe care avea să-l taie sabia, s-a împodobit cu cununa unei mucenicii dumnezeiești”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cei trei tineri care au suferit la fel (cf. Dan. 3, 21). Dacă vrea să mă dea fiarelor sălbatice, mi aduc aminte de Daniel, care a fost aruncat în groapa cu lei (cf. Dan. 6, 17). Dacă vrea să mă omoare cu pietre, omoară-mă! Am pe Ștefan, întâiul mucenic (cf. Fap. 7, 58). Dacă vrea sămi ia capul, să mi-l ia! Am pe Ioan Botezătorul! (Mc. 6, 27). Dacă vrea să-mi ia averile, să mi le ia! Gol
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
care au suferit la fel (cf. Dan. 3, 21). Dacă vrea să mă dea fiarelor sălbatice, mi aduc aminte de Daniel, care a fost aruncat în groapa cu lei (cf. Dan. 6, 17). Dacă vrea să mă omoare cu pietre, omoară-mă! Am pe Ștefan, întâiul mucenic (cf. Fap. 7, 58). Dacă vrea sămi ia capul, să mi-l ia! Am pe Ioan Botezătorul! (Mc. 6, 27). Dacă vrea să-mi ia averile, să mi le ia! Gol am ieșit din
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ele dau unuia ca acesta toată nădejdea în învierea și în bunătățile viitoare. Căci însuși harul Sfântului Duh, stăpânind peste tot sufletul și umplând locașul lui de veselie și de putere, face sufletului dulci pătimirile prin nădejdea celor viitoare și omoară (copleșește) simțirea durerii prezente”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în PSB, vol. 29, p. 481-482) „Și chinurile le ducem mai ușor atunci când ne desfătăm cu suferințele pentru credință”. (Sf.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]