791 matches
-
a fost introdusă mai înainte să se stabilească rostul funcțional al genelor celulare normale corespunzătoare. Din punct de vedere al analizei mecanismului tumorigenezei, problema importantă este aceea de a compara oncogenele din celulele normale cu acelea din celulele tumorale. Majoritatea oncogenelor au fost descoperite în cadrul unor studii experimentale cu retrovirusuri. În unele cazuri, oncogenele au fost identificate pe calea unor abordări alternative și anume, prin experiențe de transfecție a unor celule aflate în cultură, utilizând material genetic izolat din celule tumorale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
normale corespunzătoare. Din punct de vedere al analizei mecanismului tumorigenezei, problema importantă este aceea de a compara oncogenele din celulele normale cu acelea din celulele tumorale. Majoritatea oncogenelor au fost descoperite în cadrul unor studii experimentale cu retrovirusuri. În unele cazuri, oncogenele au fost identificate pe calea unor abordări alternative și anume, prin experiențe de transfecție a unor celule aflate în cultură, utilizând material genetic izolat din celule tumorale de origine nonvirală. Celulele transfectate au primit ADN modificat al celulelor tumorale și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
alternative și anume, prin experiențe de transfecție a unor celule aflate în cultură, utilizând material genetic izolat din celule tumorale de origine nonvirală. Celulele transfectate au primit ADN modificat al celulelor tumorale și acesta a fost analizat, revelându-se prezența oncogenelor. S-a putut face distincția între două forme diferite de activare a oncogenelor: 1) hiperactivarea protooncogenelor celulare normale, care astfel devin oncogene celulare printr-un dereglaj cantitativ în sinteza produsului lor normal; 2) sinteza unui produs modificat al protooncogenei, astfel
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
utilizând material genetic izolat din celule tumorale de origine nonvirală. Celulele transfectate au primit ADN modificat al celulelor tumorale și acesta a fost analizat, revelându-se prezența oncogenelor. S-a putut face distincția între două forme diferite de activare a oncogenelor: 1) hiperactivarea protooncogenelor celulare normale, care astfel devin oncogene celulare printr-un dereglaj cantitativ în sinteza produsului lor normal; 2) sinteza unui produs modificat al protooncogenei, astfel că acesta nu mai are capacitatea de a asigura reglarea normală a creșterii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nonvirală. Celulele transfectate au primit ADN modificat al celulelor tumorale și acesta a fost analizat, revelându-se prezența oncogenelor. S-a putut face distincția între două forme diferite de activare a oncogenelor: 1) hiperactivarea protooncogenelor celulare normale, care astfel devin oncogene celulare printr-un dereglaj cantitativ în sinteza produsului lor normal; 2) sinteza unui produs modificat al protooncogenei, astfel că acesta nu mai are capacitatea de a asigura reglarea normală a creșterii și diviziunii celulare. În cazul oncogenelor de origine virală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care astfel devin oncogene celulare printr-un dereglaj cantitativ în sinteza produsului lor normal; 2) sinteza unui produs modificat al protooncogenei, astfel că acesta nu mai are capacitatea de a asigura reglarea normală a creșterii și diviziunii celulare. În cazul oncogenelor de origine virală s-a tras concluzia că elementele de control genetic din însuși virusul oncogen sunt responsabile de expresia anormală a oncogenei. Dar, în multe cazuri, s-a constatat să modificări ale oncogenei transferate sunt determinatoare ale expresiei sale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
acesta nu mai are capacitatea de a asigura reglarea normală a creșterii și diviziunii celulare. În cazul oncogenelor de origine virală s-a tras concluzia că elementele de control genetic din însuși virusul oncogen sunt responsabile de expresia anormală a oncogenei. Dar, în multe cazuri, s-a constatat să modificări ale oncogenei transferate sunt determinatoare ale expresiei sale amplificate. Unele retrovirusuri sunt lipsite de oncogene, dar ele pot totuși induce transformarea malignă. Explicația paradoxului a fost găsită prin aceea că virusul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
creșterii și diviziunii celulare. În cazul oncogenelor de origine virală s-a tras concluzia că elementele de control genetic din însuși virusul oncogen sunt responsabile de expresia anormală a oncogenei. Dar, în multe cazuri, s-a constatat să modificări ale oncogenei transferate sunt determinatoare ale expresiei sale amplificate. Unele retrovirusuri sunt lipsite de oncogene, dar ele pot totuși induce transformarea malignă. Explicația paradoxului a fost găsită prin aceea că virusul și-a inserționat materialul său genetic sub formă de ADN proviral
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
concluzia că elementele de control genetic din însuși virusul oncogen sunt responsabile de expresia anormală a oncogenei. Dar, în multe cazuri, s-a constatat să modificări ale oncogenei transferate sunt determinatoare ale expresiei sale amplificate. Unele retrovirusuri sunt lipsite de oncogene, dar ele pot totuși induce transformarea malignă. Explicația paradoxului a fost găsită prin aceea că virusul și-a inserționat materialul său genetic sub formă de ADN proviral în imediata vecinătate a unei protooncogene normale, aflată în ADN-ul celulei gazdă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în activitatea genei neu. Același efect apare și în cazul translocației cromozomale. Astfel, în multe cazuri de limfom Burkitt gena normală myc din cromozomul 8, translocată în cromozomul 14, devine amplificată (fig. 19.3), stare în care ea funcționează ca oncogenă celulară. Segmentul cromozomal care conține protooncogena myc vine în nemijlocita vecinătate a genelor hiperactive (gene cu promotori puternici) care dirijează sinteza de catene imunoglobulinice și această protooncogenă este hiperactivată, ceea ce induce proliferarea anarhică a celulelor producătoare de catene imunoglobulinice, caracteristică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
produsului genei ras. Uneori, mutația poate fi reprezentată de deleția unui sector din produsul genic și alterarea drastică a funcției sale normale. Sunt numeroase exemple de protooncogene celulare care, modificate prin diferite mecanisme celulare (tabelul 19.1) sunt convertite în oncogene active, în diferite cancere umane. Studiul retrovirusurilor a permis identificarea celor mai multe dintre oncogenele celulare. Se pare că în condiții naturale retrovirusurile joacă un rol relativ limitat în dezvoltarea cancerului. Singurul caz cunoscut la om în care infecția cu un retrovirus
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
produsul genic și alterarea drastică a funcției sale normale. Sunt numeroase exemple de protooncogene celulare care, modificate prin diferite mecanisme celulare (tabelul 19.1) sunt convertite în oncogene active, în diferite cancere umane. Studiul retrovirusurilor a permis identificarea celor mai multe dintre oncogenele celulare. Se pare că în condiții naturale retrovirusurile joacă un rol relativ limitat în dezvoltarea cancerului. Singurul caz cunoscut la om în care infecția cu un retrovirus contribuie la inducerea tumorigenezei este descris la limfoamele asociate cu infecții cu HTLV-1
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pentru o proteinkinază asociată cu CD4. Numărul mare de protein-tirozinkinaze este o dovadă că fosforilarea tirozinei reprezintă un eveniment crucial pentru controlul creșterii și diviziunii celulare. Fosfotirozina este foarte rară în celulele normale, dar devine foarte abundentă în celule maligne. Oncogenele codificatoare de protein-tirozinkinază sunt componente constante ale genomului retrovirusurilor aviare. În absența efectului stimulator al factorului de creștere, celulele încetează proliferarea în faza G1 a ciclului celular și intră într-o stare de repaus (quiescent), numită G0. Expunerea celulelor din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
semnalelor, legând evenimentele de la suprafața celulei cu modificările expresiei genice din nucleu, conducând, în cele din urmă la proliferare celulară. Evenimentele inițiale ale transducției semnalului mitogenic sunt legate de interacția factorilor extracelulari de creștere, cu receptorii lor membranari. Prototipul de oncogene care codifică pentru factori de creștere extracelulari și receptori pentru factorii de creștere este reprezentat de sistemele PDGF și EGF. Factorul plachetar de creștere este codificat de protooncogena c-sis, localizată în cromozomul uman 22. Preluată de un genom retroviral
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de creștere extracelulari și receptori pentru factorii de creștere este reprezentat de sistemele PDGF și EGF. Factorul plachetar de creștere este codificat de protooncogena c-sis, localizată în cromozomul uman 22. Preluată de un genom retroviral, protooncogena c-sis devine oncogena virală v-sis și induce sarcoame la om. Același efect îl are și transformarea ei în oncogenă celulară, după amplificare prin inserție virală sau în urma mutației prin remanieri cromozomale sau prin mutație genică punctiformă. Gena receptorului pentru EGF este protooncogena
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
plachetar de creștere este codificat de protooncogena c-sis, localizată în cromozomul uman 22. Preluată de un genom retroviral, protooncogena c-sis devine oncogena virală v-sis și induce sarcoame la om. Același efect îl are și transformarea ei în oncogenă celulară, după amplificare prin inserție virală sau în urma mutației prin remanieri cromozomale sau prin mutație genică punctiformă. Gena receptorului pentru EGF este protooncogena c-erb-B, localizată în cromozomul uman 7. Conversia sa în oncogena virală v-erb-B sau în oncogenă celulară, prin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
efect îl are și transformarea ei în oncogenă celulară, după amplificare prin inserție virală sau în urma mutației prin remanieri cromozomale sau prin mutație genică punctiformă. Gena receptorului pentru EGF este protooncogena c-erb-B, localizată în cromozomul uman 7. Conversia sa în oncogena virală v-erb-B sau în oncogenă celulară, prin aceleași mecanisme de amplificare genică, remanieri cromozomale și mutație genică, induce la om sarcoame și eritroleucemii. Receptorii pentru PDGF și pentru EGF, ca și numeroși alți receptori de suprafață celulară sunt protein-tirozinkinaze. Legarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ei în oncogenă celulară, după amplificare prin inserție virală sau în urma mutației prin remanieri cromozomale sau prin mutație genică punctiformă. Gena receptorului pentru EGF este protooncogena c-erb-B, localizată în cromozomul uman 7. Conversia sa în oncogena virală v-erb-B sau în oncogenă celulară, prin aceleași mecanisme de amplificare genică, remanieri cromozomale și mutație genică, induce la om sarcoame și eritroleucemii. Receptorii pentru PDGF și pentru EGF, ca și numeroși alți receptori de suprafață celulară sunt protein-tirozinkinaze. Legarea factorului de creștere stimulează activitatea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
condiții specifice, la instalarea stării de transformare malignă. Protooncogena c-mos codifică pentru o proteină citoplasmatică, a cărei funcție constă în fosforilarea resturilor de treonină și serină ale proteinelor intracelulare. Identificată mai întâi în virusul sarcomului Moloney și apoi ca oncogenă activată în diferite plasmacitoame (Cooper, 1995), ea s-a dovedit a fi o protooncogenă prezentă în condiții normale în meiocite, produsul său proteinic fiind Imunogenetică și Oncogenetică 331 identificat în citoplasma acestora. Proteina MOS are rol esențial în desfășurarea normală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
grăbește intrarea celulelor în diviziune, chiar dacă acestea nu și-au săvârșit sinteza ADN. Genele pentru tirozin-kinaze constituie un grup mare de protooncogene, cu peste două duzini de membri, clasificate în două familii mari, kinaze-receptor și kinaze-nonreceptor. Activarea acestor gene ca oncogene este consecința unor alterări moleculare, rezultatul fiind creșterea activității lor și stimularea diviziunii celulare. Unii dintre produșii oncogenici din această categorie derivă din receptori ai unor cunoscuți factori de creștere, ceea ce denotă că funcția lor normală este de a transduce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
neoplazică, ceea ce subliniază faptul că transformarea malignă poate fi rezultatul unei funcționări aberante a proteinelor care reglează proliferarea celulară normală. Capacitatea unor citokine și receptori cuplați cu proteina G de a acționa ca proteine oncogenice, pledează în același sens. Studiul oncogenelor protein-tirozin-kinazice a permis descoperirea rolului fosforilării proteinelor, în general și al fosforilării protein tirozinei în particular, în sistemele moleculare transductoare ale semnalelor mitogene. Genele ras aparțin unei familii mari de gene care codifică pentru proteinele ce leagă nucleotidul cu baza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de căi de transducție a semnalului. În conformația lor activă, proteinele G leagă o moleculă de GTP și posedă o activitate enzimatică intrinsecă, prin care hidrolizează GTP legat și-l convertesc la GDP, revenind la starea de bază. Mutațiile în oncogenele activate ras anulează activitatea hidrolitică, iar proteina rămâne în conformația sa activă. Mutații similare au fost descrise pentru genele ce codifică proteinele G convenționale. Proteinele G formează suprafamilia GTP-azelor, la care se adaugă proteinele RAS. Ele au o potențială activitate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
activate ras anulează activitatea hidrolitică, iar proteina rămâne în conformația sa activă. Mutații similare au fost descrise pentru genele ce codifică proteinele G convenționale. Proteinele G formează suprafamilia GTP-azelor, la care se adaugă proteinele RAS. Ele au o potențială activitate oncogenă. Activitatea lor este reglată prin legarea și hidroliza GTP. GTP-azele sunt frecvent implicate în oncogeneza umană, jucând rol central în propagarea semnalelor inițiate prin legarea factorului de creștere la receptorul protein-tirozin-kinazic. Proteina RAS activează oncogenele. Structura tridimensională a proteinei RAS
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Ele au o potențială activitate oncogenă. Activitatea lor este reglată prin legarea și hidroliza GTP. GTP-azele sunt frecvent implicate în oncogeneza umană, jucând rol central în propagarea semnalelor inițiate prin legarea factorului de creștere la receptorul protein-tirozin-kinazic. Proteina RAS activează oncogenele. Structura tridimensională a proteinei RAS a fost determinată cristalografic. Mutația afectează aminoacizii situați în buzunarul care leagă GTP. Substituțiile acestor aminoacizi interferă cu hidroliza GTP. Mutația punctiformă GGC (glicină) → GTC (valină) activează protooncogena H-ras, care devine oncogenă celulară. Structura proteinei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Proteina RAS activează oncogenele. Structura tridimensională a proteinei RAS a fost determinată cristalografic. Mutația afectează aminoacizii situați în buzunarul care leagă GTP. Substituțiile acestor aminoacizi interferă cu hidroliza GTP. Mutația punctiformă GGC (glicină) → GTC (valină) activează protooncogena H-ras, care devine oncogenă celulară. Structura proteinei RAS activă (care leagă GTP) și a celei inactive (care leagă GDP) a fost studiată comparativ și s-a dedus că proteina activată de GTP își schimbă conformația. Nu se cunoaște originea semnalului activării / inactivării RAS. Unele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]