2,025 matches
-
literatură a adevărului, legitimată prin scriitura, dar mai ales prin conținuturile și sensul ei documentar. Stilul, care poate fi la Sîrbu de o plasticitate remarcabilă, se subsumează acestei concepții auctoriale ce respinge, programatic, calofilia, abuzul metaforic, simbolistica prea încărcată, experimentele onirice sau textualiste, într-un cuvânt, literatura frumoasă și atât. Pentru fiul minerului Ion Sârbu și discipolul profesorului Lucian Blaga, textul înseamnă nu-numai-literatură. El este și "parte integrantă din conștiința spirituală a poporului care ne-a împrumutat limba și în numele căruia scriem
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
ei, cum ar fi meditația din Pămînt asupra energiilor latente ale cuvîntului, unde forțele obscure ale logosului (sau ale puterii?!) au efecte imediat punitive asupra celui ce le folosește. Cu atît mai mult nu-și va trăda Nichita Stănescu "temperamentul oniric fundamental" (Gaston Bachelard) în straniul poem Ardea spitalul, început cu versul "Ce vis ciudat mă străbătu azi-noapte". Scris în 1955 și publicat în ,,Gazeta literară" din 21 martie 1957 sub titlul 1907, el rămîne memorabil prin tonul apocaliptic al viziunii
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
239). La confluența penumbrelor, luminoase și întunecate, Lupul și eul poetic, într-un stop-cadru magistral, își dezvăluie identitatea simbolică, adevărul ultim al ființei. Expresia metaforică „doi colți însângerați”, care se ivește ca o concluzie firească, în urma unei evaluări lucide, nu onirice, a stării de fapte, are efectul unei sentințe. Prin ea se afirmă, indubitabil, existența miraculoasă, tulburătoare, devastatoare, dar nobilă, a dublului în structura sufletului liric. Ca orice simbol arhetipal, lupul (Lupus lupus) este ambivalent. Cultura umanității valorifică atât aspectele negative
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
cu pleoapele mele, cu ceafa mea. Nu mă pot abține să nu înghit tot, în speranța că așa nu le va mai veni niciodată să se cace, că vor începe odată marea constipație. Dar sunt cu toții diareici." - p. 41), inserții onirice de un gust dubios, imagini "poetice" (fluturi, păsări cu aripile fâlfâind) repetate până la sațietate, dialoguri de o mare vulgaritate sufletească, invocații ori imprecații comice (,De Chirico, unde ești să mă auzi?" întreabă Vlada la un moment dat, altul decât cel
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
face "decât" să se repovestească, ludic și elegiac, concupiscent și îngândurat, cu o invenție limitată la un univers de mici dimensiuni și de proprie folosință. E foarte original acest balans între o realitate fragmentată minuțios în componente domestice și planul oniric în care sintaxa poetică se poate răsuci în fel și chip, rotind în jurul baobabului sau punând pe urma nimfelor numeroase proiecții ale deplinei libertăți. Asemeni lui Leonid Dimov, dar fără luxurianța imagistică și feeria lexicală a magistrului, Emil Brumaru se
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
de mătasă,/ În rouă-l topeam pe încetul./ Erai atât de frumoasă!" (Caligrafiile acelorași cuvinte, 1); "Un imn sfios și trist va fi rondelul/ Pentru Marina. Ea e mama noastră,/ A celor ce-și păstrează suflețelul/ De mari și mici onirici într-o glastră,// Și-n cârlionții ce-i suspină mielul,/ și-n balega de fluture, albastră./ Un imn sfios și trist va fi rondelul/ Pentru Marina. Ea e mama noastră// Ce cu blândețe ne arată țelul/ De dincolo de frageda fereastră
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
dificultății de a-i ,cataloga" opera. Ca epocă și formație, Girodet aparține clasicismului dar prin îndrăzneli și tendințe excentrice locul său este în avangarda romantismului. În ,Somnul lui Endimion" (1791), de exemplu, pictorul tratează subiectul mitologic într-o manieră novatoare, onirică, plină de senzualitate. Prezența Dianei este sublimată într-o rază de lumină care scaldă trupul dezgolit al lui Endimion... Un alt tablou, ,Scenă de potop", are ceva de Goya... Pe lângă câteva vârfuri, în special din domeniul graficii, expoziția de la Metropolitan
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
strălucit exemplu al plauzibilității tehnicilor de citat și colaj, dar și a aplicabilității practice a acestora în calitate de concepție componistică și lucrare muzicală concretă. Berio însuși recurge la imaginea unui fluviu atunci când își comentează propria lucrare: „Există la Mahler un aspect oniric foarte atractiv, care mă face să mă gândesc la un fluviu ce traversează peisaje într-o continuă tranformare. Și acest flux sonor continuu încorporează lucruri foarte complexe, dar și lucruri foarte simple, aproape vulgare. Este o pluralitate de experiențe muzicale
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
mâna cu care scriu". Lungul poem în opt părți numit Portrait d^une femme, este istoria unei aventuroase idile cu o mică Evă; filonul epico-dramatic este pus în slujba aceluiași fastuos spectacol poetic, spre a-i nuanța emoția și patosul oniric: "ŤO misiune scandaloasăť mi-a zis mica Evă/ când am revenit la Onești și-n apartament/ păianjenul blond i-a șoptit la ureche:/ ŤAzi acasă nu te mai duciť./ Arătându-i culcușu-n tavan: leagănul unei cruci". Pelerin între lumi, între
Parfum gotic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10117_a_11442]
-
și „Laokoon sau despre granițele picturii și ale poeziei“. Vineri, 23 ianuarie SALVADOR DALI Se împlinesc 15 de ani de când a murit pictorul, graficianul și eseistul spaniol Salvador Dali. Reprezentant strălucit al suprarealismului, el a fost înzestrat cu o imaginație onirică halucinantă. Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale figurează „Bacanală“, „Girafa în flăcări“, „Persistența memoriei“. calendar multiconfesional Biserica Ortodoxă Română 18 ianuarie - Duminica a 29-a după Rusalii. Sf. Atanasie și Chiril, arhiepiscopii Alexandriei; 20 ianuarie - Cuv. Eftimie cel Mare
Agenda2004-3-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281965_a_283294]
-
om sunt ca fotografiile vechi - în alb-negru, în sepia uneori, cu amănunte colorate, spune regizorul, personajele care le populează sunt adesea caricaturizate. Grație scenografului Emil Grama, în alb-negru sunt costumele din spectacol, măștile eroilor merg spre caricatură, atmosfera e ușor onirică. Năzdrăvăniile lui Nică nu-și vor introduce spectatorii în satul arhaic al lui Creangă, cel de la 1800, nici în spațiul colorat-moldovenesc al povestirilor marelui clasic, ci cumva într-un univers rural nedatat și ageografic cu amintiri și copilărie în chip
Agenda2004-16-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282318_a_283647]
-
a explicat regizoarea. În decorul minimal, ușor adaptabil altor spații de joc, gândit de scenograful Dumitru Popescu, personajele vor evolua în trei planuri: cel real, cu actori costumați ca-n teatrul tradițional, cel de trecere, al personajelor mascate și cel oniric, al păpușilor. După cum ne-a informat secretarul literar Daniela Crețu, în 10-11 iunie va avea loc a V-a ediție a Festivalului Școlar Multinațional Merlin. Descoperiri de senzație la Dumbrăvița l Complexe medievale și daco-romane O descoperire de senzație a
Agenda2004-23-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282491_a_283820]
-
care l-ar putea face celebru, cântat, adulat, bogat. Cert este doar că Mihai Alexandru e un personaj cu totul neobișnuit. La fel ca și muzica sa. La fel ca și calea pe care muzica lui ajunge la el. Muzică onirică „Încă de la vârsta de 15 ani aud cântece. Noaptea, în somn. Mi se cântă. Când adorm, începe să-mi cânte. Cine? Nu l-am întrebat. Toată viața asta am vrut, să scot cântecele din subconștient, să le aduc în planul
Agenda2004-26-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282571_a_283900]
-
e simfonică, nu e nici jazz, nu e muzică din film, are ceva din toate astea și încă ceva. Greu de încadrat, greu de descris. La fel, greu de uitat. L-am lăsat pe autorul ei să o definească: „Muzică onirică. Nu știu să mai fie cineva care visează muzică și apoi o scrie. Muzica mea s-ar putea încadra în trei dimensiuni: mistică, cu raportare directă la lumea nevăzută, exprimă stări, reverii, plutiri, ceea ce misticii numesc contactul cu Divinitatea; filosofică
Agenda2004-26-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282571_a_283900]
-
de la care și primește unele răspunsuri. Extrem de originală se dovedeste concepția lui Hașdeu despre basm, examinat amănunțit în Magnum Etymologicum Romaniae, unde formulează, pentru prima dată în istoria folcloristicii universale, ideea, care va face carieră, a relației dintre miraculos și oniric. Hașdeu are elevi străluciți, pe Lazăr Săineanu care, cu lucrarea Basmele române este, după maestrul sau, așa cum susține Iordan Datcu, cel mai important basmolog, pe G. Dem. Teodorescu, autorul unei culegeri fundamentale, Poezii populare române, pe Gr. Tocilescu, cel care
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
Francesca, alternanta rapidă a anotimpurilor (iarnă-vară) pentru oricine se deplasează de la munte la mare - totul contribuie la crearea impresiei de labirint. Un labirint de trăiri ademenitor și dezolant, ca acela din Magicianul lui Fowles. În mod paradoxal, în acest spațiu oniric, Iulian se trezește pentru prima oara în viața lui și își pune întrebări esențiale: "După toate probabilitățile, descoperise o soluție - ba nu, SOLUȚIA - la marea problemă care de aproape un an și jumătate nu-i dădea pace. Ce-i drept
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
dl. Ion Pop, din atmosferă românească avangardista interbelică s-a sedimentat în straturile străfunde ale conștiinței artistice ionesciene. Deși aceasta n-are nimic programat. Undeva dramaturgul Ionesco mărturisește: În piesele pe care tocmai vi le-am citat, am folosit imagini onirice, numai că, dacă le foloseam, le aprofundam insuficient. Vreau să spun că aceste imagini erau într-adevăr amintiri de vise, insă limbajul care le însoțea nu aveau incoerenta sau coerentă inocentă a viselor". Și tot despre Omul cu valize mărturisea
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
oricînd degeneră în coșmar. Scriitura Cărții nopților (cartea de debut a autoarei care a primit, printre altele, și premiul pentru cea mai insolita carte a anului în 1985) mizează pe "evidență" și pe puterea de fascinație a vizualului de natură onirica. Tot în cadrul dialogului - tonic, cel puțin pentru public - de la lansarea cărții traduse în română, poziția romancierei a fost una de delimitare față de interpretările psihanalitice date cărților sale. Scriitura ei e izbucnire a inconștientului și nu numai. Încrederea mărturisita în experiența
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
presa română și franceză, scene din viața cotidiană (printre care se remarcă periodica scoatere la plimbare a unei cățelușe), dialoguri dintre pasagerii aflați în același compartiment de tren, convorbiri telefonice cu Leonid Dimov (la zece ani de la moartea acestuia), poeme onirice, visuri propriu-zise și așa mai departe. Scriitorul combină cu o plăcere dezabuzata toate aceste elemente incongruente, fără să facă vreun comentariu. Și tocmai fiindcă se abține să dea explicații sau să-și spună părerea în legătură cu ele, tocmai fiindcă le manevrează
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
se transformă dintr-un spectacol într-o irizație discretă a fiecărei fraze. Autorul povestește la persoana întâi două aventuri erotice trăite la vârsta deplinei maturități (middle-age crisis!), iar istorisirea să, esențial patetica, produce un siaj de amintiri culturale și experiențe onirice care relativizează elegant, ca în proza lui Huxley, trăirea propriu-zisă. Personajul-narator este un roman stabilit la New York, Vlad, prizonier al unei existente zilnice previzibile. Dimineață, după ce se desparte de soția lui, Sofia, el se duce fără excepție la Universitate, unde
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
înțelege dragostea că pe un sport. Erijându-se într-un arheolog al celor mai îndepărtate amintiri ale Lindei, Vlad descoperă un vis al ei din anii pubertății, si anume visul care i-a anunțat primul ciclu menstrual fără ca destinatara mesajului oniric să înțeleagă ce anume i se comunică. Ea a fost doar traumatizata de "coșmarul" din acea noapte și a încercat să-l uite, nereușind, bineînțeles, decât să-l îngroape în subconștient. Visul respectiv este o remarcabilă creație literară a lui
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
tulburătorul vis imaginat de Dumitru Radu Popa. De altfel, tot ce se întâmplă în Gluga suedeză semnifică intens. Faptele și situațiile compun o imensă parabolă, supraîncărcata, baroca, asemănătoare cu frontispiciul sculptat în lemn al unui templu budhist. Scrisorile americane Labirintul oniric este înlocuit în al doilea "român", Accident, cu un labirint livresc. Trecând prin același parc, care îi permite din când în când să dispară din existența "mecanomorfă" de fiecare zi, ca într-o fanta a fluxului temporal, personajul-narator observa că
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
întîi de oricine de Venturi și Baudrillard, de Las Vegas: tărîmul prin excelență al intoxicării estetice prin imensele billboarduri care te conduc în oraș și astfel în inima unui paradis artificial unde ți se promite evadarea din plictiseală cotidianului, exotism oniric și o supraexcitabilitatea senzorială. Las Vegasul e totuși un loc aparte, nu un oraș în sensul tipic. El e mai degrabă oază care alină rănile blazării, pe care, după Simmel, le produce spațiul urban insului modern, obligîndu-l să ducă o
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
de care ea însăși se înspăimîntă". Extincția se înstăpînește încet, perturbînd viețuirea prin introducerea unui ritm transcendent, siglă a inutilității: " Lucruri cu un ritm mai lent decît viața. Lucruri care sosesc atunci cînd nu mai e nevoie de ele". Experiența onirică e și ea o evadare sui generis, o euforie a unei transparențe mirifice: "Mă trezesc din somn cu o transparență anume. Poate că am avut un vis în care m-am simțit fericit, și chiar de l-am uitat mi-
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
-l vizitează, o săptămînă sadică, ultima din existența lumii, mai exat intervalul între 18 și 24 august 2000. Un vis sau un coșmar? Și unul, și altul, în același timp. O călătorie istorică și inițiatică în lumea unui mit. Sentimentul oniric nu-l părăsește pe spectator, se amestecă cu aburii caniculei italiene și ai căldurii dogoritoare a Vezuviului care stă să erupă, cu sonoritățile ciudate ale unui rîs enorm, ironic, cinic și halucinant al unor ciudate personaje ce se dau în
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]