548 matches
-
onomastică este angrenat, de asemenea, în proiectul internațional "Patronymica Romanica", prin elaborarea "Bibliografiei analitice de onomastică românească". Clujul a devenit, în ultimele decenii, gazda unor simpozioane naționale de onomastică, care s-au materializat prin publicarea volumului "Studii și materiale de onomastică" (1969), precum și a unor "Studii de onomastică", vol. I-V (1976-1990). O nouă direcție de cercetare, menită să reînnoade, de asemenea, o tradiție, este aceea de filologie-limbă literară, prin inițierea proiectului "Corpusul însemnărilor manuscrise românești", ce va fi realizat împreună cu
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
internațional "Patronymica Romanica", prin elaborarea "Bibliografiei analitice de onomastică românească". Clujul a devenit, în ultimele decenii, gazda unor simpozioane naționale de onomastică, care s-au materializat prin publicarea volumului "Studii și materiale de onomastică" (1969), precum și a unor "Studii de onomastică", vol. I-V (1976-1990). O nouă direcție de cercetare, menită să reînnoade, de asemenea, o tradiție, este aceea de filologie-limbă literară, prin inițierea proiectului "Corpusul însemnărilor manuscrise românești", ce va fi realizat împreună cu Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
susținut doctoratul în lingvistică la Universitatea din Cluj, în 1927, cu teza de lexicologie și dialectologie intitulată "Terminologia calului: părțile corpului", lucrare publicată, în 1928, în revista „Dacoromania”. Devine bursier al Școlii Române din Roma (1927-1929), unde se specializează în onomastică. Cercetările pe care le întreprinde în Sardinia se vor concretiza într-un solid studiu consacrat antroponimiei medievale italiene. Reîntors la Cluj, este, mai întâi, asistent și docent de onomastică, apoi lector de limba italiană, iar din 1938 conferențiar de dialectologie
Ștefan Pașca () [Corola-website/Science/307104_a_308433]
-
bursier al Școlii Române din Roma (1927-1929), unde se specializează în onomastică. Cercetările pe care le întreprinde în Sardinia se vor concretiza într-un solid studiu consacrat antroponimiei medievale italiene. Reîntors la Cluj, este, mai întâi, asistent și docent de onomastică, apoi lector de limba italiană, iar din 1938 conferențiar de dialectologie. În 1941, îi succede lui Nicolae Drăganu, ca profesor titular, la Catedra de limba și literatura română veche. Din 1946, va fi șeful Catedrei de limba română a Universității
Ștefan Pașca () [Corola-website/Science/307104_a_308433]
-
la elaborarea "Dicționarului limbii române". Participă la lucrările "Atlasului lingvistic român", partea a II-a, realizat de Emil Petrovici, prin conceperea unor chestionare și efectuarea anchetei dialectale la istroromâni. Preocupările sale științifice se vor axa, în principal, pe două direcții: onomastica și filologia.
Ștefan Pașca () [Corola-website/Science/307104_a_308433]
-
al cărții, Marco Polo spune că a fost timp de trei ani guvernator al orasului Yangzhou, dar faptul nu se află menționat în niciun document chinez. ü incertitudini privind itinerarul, care nu este nici clar, nici coerent. ü probleme de onomastică, majoritatea numelor de persoane și de localități nu apar în cartea lui Polo sub forma chineză, ci persană, într-o grafie foarte apropiată de cea utilizată de marele istoric persan Rashid al-Din, în a sa Istorie Universală. ü locuri nevizitate
Marco Polo () [Corola-website/Science/296812_a_298141]
-
sezon din RObotzi a debutat pe 20 ianuarie 2011 și s-a terminat pe 8 iulie, cu episodul „Berilă”. Al doilea sezon a început pe 22 septembrie 2011: Astfel cei de la CreativeMonkeys au demarat sezonul al doilea cu episodul denumit „Onomastica”. De observat faptul că decorul este altul, acțiunea derulându-se în laboratorul lui F.O.C.A.. Cezar „Druidul” Enache de la CreativeMonkeyz susține: „Am primit foarte multe oferte de colaborare și publicitate”. Una dintre ele a venit de la un operator
RObotzi () [Corola-website/Science/322404_a_323733]
-
mari răstoarse și uneori își sucesc cavalerește, în sforicele lungi, dîrze, mustățile negre." Baronul [Vasile] Nopcsa [Nopcea] se trage dintr-o străveche familie română. De altfel, numele pronunțat și scris de Aron Densușianu că “Nopcea”amintește de o veche tradiție onomastica la români, probabil “Nopcea” fiind “Noapte”. S-a născut în Fărcădinul de Jos în 1794. În 1848 a participat la jurământul mare al românilor de la Blaj, pe Câmpia Libertății. În legătură cu asta se spune o anecdotă. Nobil fiind, acesta a ridicat
Fărcădin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300547_a_301876]
-
modificat în ultimele decenii, ea ducând numărul sărbătorilor legale din fiecare an la unsprezece. Pe lângă sărbătorile naționale, există unele sărbători de nivel local, comunitar sau de grup profesional. De exemplu, multe comune au un sfânt protector, ziua sărbătoririi sale fiind onomastica comunei. Între festivalurile importante se numără , și diferite sărbători locale ale vinului. Orașul Salonic găzduiește și el mai multe evenimente, dintre care cel mai important este . Patrimoniul mondial UNESCO cuprinde 17 obiective din Grecia. Două (Muntele Athos și Meteora) sunt
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
Onomastica (din limba greacă ὄνομα (onoma) - nume) este o ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul etimologiei numelor proprii. Principalele ramuri ale onomasticii sunt: Activitatea internațională din acest domeniu este coordonată de International Council of Onomastic Sciences - ICOS (Consiliul Internațional
Onomastică () [Corola-website/Science/306953_a_308282]
-
numelor proprii. Principalele ramuri ale onomasticii sunt: Activitatea internațională din acest domeniu este coordonată de International Council of Onomastic Sciences - ICOS (Consiliul Internațional de Științe Onomastice). Consiliul editează revista Onoma care apare anual. În plus, consiliul organizează periodic congrese de onomastică, primul dintre acestea având loc la Paris, Franța în 1938.
Onomastică () [Corola-website/Science/306953_a_308282]
-
este format ca o poreclă onorifică, compusă din elementele: "ver-" () însemnând "deasupra" (cognatele includ și ), "-cingeto-" () însemnând "luptător", "războinic", și -"rix" () însemând "rege". Numele ar trebui să însemne atunci "rege suprem al războinicilor". Astfel de compuneri au fost populare în onomastica galică — Iulius Cezar menționează două persoane de nume "Cingetorix" în "Commentario de Bello Gallico", în sursele latinești apar și, printre alți, Dumnorix, căpetenia aeduilor, Ambiorix, prințul eburonilor și Orgetorix, negustorul elvet. Numele personajului fictiv Asterix de asemenea conține sufixul -"rix
Vercingetorix () [Corola-website/Science/302323_a_303652]
-
În partea rusă Дикуль [dikul'] de la rus. "дикий" [dikij], adică loc sălbatic și Замша [zamša], de la rus. "замшелый" [zamšelyj], adică acoperit cu mușchi, loc mlăștinos cu mușchi. Celelalte denumiri au venit de la nume de străzi sau obiective, apărute după 1924. Onomastica satului este foarte variată și conține un șir de nume caracteristice spațiului românesc sau zonei balcanice în general: Albul, Cecan (Ciocan), Cojocaru, Coman, Costin, Danici, Dolta (Daltă), Dragan, Ghihol (Bivol, grai moldov.), Hulpe (Vulpe, grai moldov.), Martalog, Patratii (Petrache), Popușoi
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
l-au considerat grec (n.n. - Al. Odobescu, Nicolae Iorga), alții armean, macedo-român, român (Stoica Nicolaescu, P.P. Panaitescu). Personal credem că onomasticul acesta derivă din latinescu Nicolas (Nicolae), Necora, Nicor, Nicoară, Nicore ș, Nicoresi, Nicoreasă, Coresi, Coresie, Coreasă etc., unele dintre onomastice întâlnite și astăzi ca și toponimele”. De asemenea, se mai menționa: “Mai toate limbile au cuvântul lui Dumnezeu în limba lor, numai noi, românii n-avem” - aceasta fiind o dovadă clară a faptului că e de origine română, precizează prof.
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]
-
ROBEA, M. M., 1980. Folclorul poetic din Stroești - Argeș, Societatea Cultural - Științifică „Stroești - Argeș”, București. 27. ROBEA, M. M., 1997. Basme, snoave, legende, povestiri populare - Proză populară din Stroești - Argeș, Casa Editorială Muntenia, București. 28. SACERDOȚEANU, A., 1974. Toponimie și onomastică pe Valea Vâlsanului, îndeosebi la Stroești - Argeș. Comunicare la A 3 - a Sesiune Științifică de Vară a Societății Cultural - Științifice „Stroești - Argeș”, 28 iulie. În Dare de Seamă, Proces Verbal nr. 3, 27 - 28 iulie 1974, pp. 5.
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
lui Wanda (). Un obicei observat până în secolul al XIX-lea a fost că la Rusalii se aprindeau focuri pe această movilă, situată la periferia Cracoviei în Nowa Huta, district industrial înființat în 1949. Construcția cartierului Nowa Huta a început de onomastica Wandei (23 iunie), ea fiind un patron semioficial al districtului, care are un centru comercial, stradal, pod și un stadion care poartă numele ei. Poetul german Zacharias Werner a scris o dramă intitulată "Wanda", care sub conducerea prietenului său Goethe
Wanda (personaj legendar) () [Corola-website/Science/329159_a_330488]
-
două nume separate sau chiar unite printr-o liniuță de unire. Cele mai comune nume de familie din România sunt Pop, Popa, Popescu, Radu, Dumitru, Stan, Stoica, Gheorghe, Matei, Ciobanu, Ionescu, Rusu și Mihai. Multe din numele de familie din onomastica românească sunt derivate, având sufixe tradiționale, așa cum ar fi "-escu", "-ăscu", "-eanu", "-an", "-aru", "-atu", sau "-oiu", care sunt cele mai frecvent întâlnite. Aceste sufixe sunt specifice limbii române, constituind un semn de recunoaștere al apartenenței respectivelor nume la familia
Nume de familie () [Corola-website/Science/313644_a_314973]
-
Dobrogeanu", "Hațeganu", "Moldoveanu", "Munteanu", "Prahoveanu", "Oroveanu", "Racoveanu", "Sadoveanu", "Timoceanu", "Vrânceanu", "Urleanu" și "Zogreanu" sunt de această factură. Sufixul respectiv poate avea și sens echivalent lui -escu/-ăscu, ca în exemplul Oniceanu, derivat de la Onică (alături de Onicescu, prezent și el în onomastica românească). Alte nume de familie românești sunt descriptive, derivând din ocupații sau au un caracter diminutival: "Croitoru", "Fieraru", "Lemnaru", "Moraru", "Olaru", "Țăranu", "Tutunaru", "Oieru", "Văcaru" sau "Vânătoru"; "Băluț", "Petruț", "Țurcănașu". Există o serie de nume de familie românești care desemnează
Nume de familie () [Corola-website/Science/313644_a_314973]
-
au dorit să se așeze printre localnici în special dintre cumani se vor fi integrat și ei, sau au fost asimilați în această clasă de stăpânitori de pământuri și de cete războinice, nobilimea sau boierimea română în devenire" astfel încât chiar onomastica primei dinastii domnitoare a Valahiei, cea a Basarabeștilor întemeietori, pare a fi în ultimă instanță indubitabil de spiță cumană. Basarab era considerat de contemporanii săi ca fiind român / vlah. Regele ungar Carol l-a denumit in mod expres “Basarab infidelis
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
la Anghel Demetriescu. Rare erau zilele în care să nu aibă o discuție cu unul din acești prieteni. O ocazie care nu era pierdută de niciunul dintre ei era însă ziua de 8 noiembrie, a Sfinților Arhangheli, când își serba onomastica și avea casă deschisă. Anghel Demetriescu vedea în prietenie o profundă legătură spirituală care constituia în primul rând un prilej de schimb de idei, nu o simplă legătură socială. Pentru Demetriescu, prietenia este sentimentul descris de Marcus Pacuvius în tragedia
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
din 1989 reședința oficială a Președintelui României. Cu anumite ocazii, „zile ale porților deschise”, palatul prezidențial poate fi vizitat de către public. Președinții Ion Iliescu și Emil Constantinescu obișnuiau să deschidă Palatul Cotroceni publicului cu ocazia zilelor lor de naștere și onomastice. Președintele Traian Băsescu a deschis palatul pentru public pentru prima dată în data de 18 mai 2008, cu ocazia împlinirii unui an de la referendumul care l-a confirmat în funcție. Cu această ocazie palatul a fost vizitat de 20000 de
Palatul Cotroceni () [Corola-website/Science/302769_a_304098]
-
-lea. Școala franceză a propus o modalitate de împărțire a științelor în : Științele auxiliare au fost clasificate de către istoricul Aurelian Sacerdoțeanu în : Geografia oferă informații despre spațiul în care s-au petrecut evenimentele istorice. Filologia, lingvistică, semantica, etimologia, toponimia sau onomastica oferă informații despre limba vorbită de o anumită civilizație. Antropologia și etnologia oferă informații despre răspândirea și activitatea omului sau informații despre etnii din cadrul unei civilizații . Filosofia și dreptul oferă informații despre gândurile, legile și regimul de guvernământ ale unei
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
ce se găsesc în anumite straturi. Arheobotanica studiază grăuntele de polen și resturile vegetale. Filologia este știința care studiază limba și literatura unei populații ca instrument esențial al comunicării, iar dintre ramurile sale, lingvistică (ce se preocupă de lingvistică istorică), onomastica(ce se preocupă de de studierea numelor proprii, alături de ramurile sale: (toponimia-nume de locuri, antroponomia-nume de persoane, hidronomia-nume de ape) și etimologia (originea și sensul cuvintelor) sunt utile cercetării istorice. Argumentul lingvistic este necesar pentru interpretarea vechilor surse scrise. Istoria
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
e.N. Toponimul a putut deriva din verbul "buzō", care semnifică "a strânge - a apropia" putând fi o aluzie la fizionomia Bosforului, care este o "trecere ("poros") restrânsă". Nu trebuie ignorată nici o eventuală influență a limbii trace, toponimul putând deriva din onomastica locală cu semnificația de "țărm" sau "margine". După cele relatate de Polybios, Grecia cumpăra piele, sclavi, miere, ceară sau alimente sărate și aducea cu preponderență ulei și vin. In ciuda posibilei prosperități agricole, cetatea era înconjurată de populații inamice de
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
1907”. În alte localitați și în diverse alte acte si evocări este descrisă o altă identitate. Astfel, există un soldat numit Ștefan Furtună în lista Eroilor Comunei Lipănești, la poziția 20 din secțiunea „Eroi 1941-1945”, la acesta facându-se trimitere în onomastica stradală din Sinaia, de exemplu. În caracterizarea doctorului veterinar Ion Ștefan Furtună (1860-1973), dată în literatura de specialitate, acesta este descris drept „fiu al economistului, sociologului și revoluționarului Ștefan Furtună” - o persoană cu o personalitate neconformă cu cea a soldatului-țăran
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]