216 matches
-
trebuințe, comune și animalelor superioare țin de moștenirea filogenetică și sunt determinate în primul rând de factorul ereditar; fără ele nici individul și nici specia n-ar putea rămâne în viață. Alături de trebuințele naturale la om s-a dezvoltat în ontogeneză o gamă largă de trebuințe noi, modificându-se în același timp și nevoile primare. În cursul dezvoltării apar noi necesități precum și moduri inedite de satisfacere. Așa sunt: nevoia de statut, de apreciere socială, de autorealizare, de succes, de apartenență
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
corelația dintre durata somnului paradoxal și ușurința învățării a fost demonstrată la șoarecii la care procentul somnului paradoxal este cel mai ridicat sunt necesare un număr mai mic de încercări de învățare a unei sarcini), a fi necesar în cursul ontogenezei pentru maturarea sistemului nervos. O ipoteză mai îndrăzneață a fost formulată de M. Jouvet, 1974. Secvențele motorii, ale unor conduite înăscute (agresiune și apărare, comportament sexual etc.) care nu apar decât într-o anumită etapă de dezvoltare a individului, ar
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
cognitive la nivel cerebral, pentru ca apoi să devină conștiente. Sunt acele cunoștințe care vin din interior, ca o „iluminare”, așa-numitele experiențe de tipul „aha” și „am găsit”; - determinată de structuri: structurile de cunoaștere construite în procesul filogenezei și al ontogenezei sunt cadre de înțelegere a lumii, sunt referențiale și ne ajută să construim și să înțelegem realitatea. Desigur că, în procesul devenirii noastre, structurile pot fi reconstruite, adaptate, dar sunt puternic determinate cultural și social; - contingentă: învățarea ce se produce
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un rol crucial. 3.3. Caracteristici bio-psiho-comportamentale ale vârstelor adultetc "3.3. Caracteristici bio‑psiho‑comportamentale ale vârstelor adulte" Anca Munteanu 3.3.1. Considerații generaletc "3.3.1. Considerații generale" În secolul XX, timp de mai multe decenii, studiul ontogenezei umane s-a centrat preferențial asupra copilăriei și adolescenței. Cauzele sunt multiple și nu e cazul să le inventariem in extenso. Cert este că prestațiile unor autorități în domeniu, precum A. Gessel, S. Freud și J. Piaget, care considerau că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tendințele antinomice în cadrul aceluiași sistem). Respectând distincția pe care o operează R.B. Cattell între inteligența cristalizată și cea fluidă, Horn și Donaldson (1976) și Papalia și Wenkos Olds (1986) susțin că inteligența cristalizată cunoaște o traiectorie ascensională de-a lungul ontogenezei, deoarece se bazează pe experiențe de învățare cumulativă. Cât privește inteligența fluidă, care depinde de viteza gândirii, a dexterității și a memoriei pe termen scurt, ea progresează până la adolescență, înregistrează un platou pe parcursul tinereții și declină treptat, începând cu maturitatea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
experiențe de învățare cumulativă. Cât privește inteligența fluidă, care depinde de viteza gândirii, a dexterității și a memoriei pe termen scurt, ea progresează până la adolescență, înregistrează un platou pe parcursul tinereții și declină treptat, începând cu maturitatea mijlocie. Evoluția intelectuală în ontogeneză (inclusiv a inteligenței) este fertilizată, indubitabil, de bogăția trusoului de cunoștințe al persoanei, dar și de persistența travaliului său intelectual curent. Este o aserțiune care se instituie ca o pledoarie suplimentară în sprijinul educației permanente (condiție indispensabilă inclusiv în conservarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulte mijlocii (35-65 de ani)tc "3.3.3. Vârstele adulte mijlocii (35‑65 de ani)" Caracterul de criză al vârstelor care ocupă perioada de mijloc a vieții este frecvent semnalată în literatura de specialitate. Conform lui Erikson (1965), întreaga ontogeneză (cu cele opt stadii pe care le identifică autorul respectiv) stă sub semnul unor crize ce rezultă dintr-un palemos, cum ar spune filosofii greci, adică dintr-o confruntare între două tendințe antinomice. Specific maturității mijlocii este conflictul dintre generativitate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
consistent decât în cazul tinerilor și, mai ales, al copiilor și cu cele două zone amplu dimensionate și relativ stabile, „osmoza” dinspre „pasiv” spre „activ” fiind însă mai înceată, iar „granița” dintre ele mai vagă și mai relativă decât în ontogeneza timpurie. Mai mult decât atât, repertoriul de semne specific adulților, extins, consistent și semnificativ bistructurat, spre deosebire de cel al copiilor, pregnant monostructurat (la ei „activul” dominând, iar „pasivul” fiind, practic, insignifiant, absorbindu-se cvasiinstantaneu în nucleul „vocabularului activ”), este, din păcate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dintre noi ia cuvântul și nu spune nimic și, deși ceilalți nici nu-l ascultă, sunt total împotrivă-i, contrazicându-l vehement”. 4.4. Evaluarea: aspecte de evaluat, specificitatetc "4.4. Evaluarea\: aspecte de evaluat, specificitate" Dorel Ungureanu La nivelul ontogenezei educaționale supreme, în prezent viguros constituit și complet organizat din punct de vedere formal, adică în educația adulților, toate operațiile relevante ale procesului din învățământul preadult, derulat cu generațiile succesive de copii și tineri, se regăsesc în mod firesc, însă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cognitive la nivel cerebral, pentru ca apoi să devină conștiente. Sunt acele cunoștințe care vin din interior, ca o „iluminare”, așa-numitele experiențe de tipul „aha” și „am găsit”; - determinată de structuri: structurile de cunoaștere construite în procesul filogenezei și al ontogenezei sunt cadre de înțelegere a lumii, sunt referențiale și ne ajută să construim și să înțelegem realitatea. Desigur că, în procesul devenirii noastre, structurile pot fi reconstruite, adaptate, dar sunt puternic determinate cultural și social; - contingentă: învățarea ce se produce
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un rol crucial. 3.3. Caracteristici bio-psiho-comportamentale ale vârstelor adultetc "3.3. Caracteristici bio‑psiho‑comportamentale ale vârstelor adulte" Anca Munteanu 3.3.1. Considerații generaletc "3.3.1. Considerații generale" În secolul XX, timp de mai multe decenii, studiul ontogenezei umane s-a centrat preferențial asupra copilăriei și adolescenței. Cauzele sunt multiple și nu e cazul să le inventariem in extenso. Cert este că prestațiile unor autorități în domeniu, precum A. Gessel, S. Freud și J. Piaget, care considerau că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tendințele antinomice în cadrul aceluiași sistem). Respectând distincția pe care o operează R.B. Cattell între inteligența cristalizată și cea fluidă, Horn și Donaldson (1976) și Papalia și Wenkos Olds (1986) susțin că inteligența cristalizată cunoaște o traiectorie ascensională de-a lungul ontogenezei, deoarece se bazează pe experiențe de învățare cumulativă. Cât privește inteligența fluidă, care depinde de viteza gândirii, a dexterității și a memoriei pe termen scurt, ea progresează până la adolescență, înregistrează un platou pe parcursul tinereții și declină treptat, începând cu maturitatea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
experiențe de învățare cumulativă. Cât privește inteligența fluidă, care depinde de viteza gândirii, a dexterității și a memoriei pe termen scurt, ea progresează până la adolescență, înregistrează un platou pe parcursul tinereții și declină treptat, începând cu maturitatea mijlocie. Evoluția intelectuală în ontogeneză (inclusiv a inteligenței) este fertilizată, indubitabil, de bogăția trusoului de cunoștințe al persoanei, dar și de persistența travaliului său intelectual curent. Este o aserțiune care se instituie ca o pledoarie suplimentară în sprijinul educației permanente (condiție indispensabilă inclusiv în conservarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulte mijlocii (35-65 de ani)tc "3.3.3. Vârstele adulte mijlocii (35‑65 de ani)" Caracterul de criză al vârstelor care ocupă perioada de mijloc a vieții este frecvent semnalată în literatura de specialitate. Conform lui Erikson (1965), întreaga ontogeneză (cu cele opt stadii pe care le identifică autorul respectiv) stă sub semnul unor crize ce rezultă dintr-un palemos, cum ar spune filosofii greci, adică dintr-o confruntare între două tendințe antinomice. Specific maturității mijlocii este conflictul dintre generativitate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
consistent decât în cazul tinerilor și, mai ales, al copiilor și cu cele două zone amplu dimensionate și relativ stabile, „osmoza” dinspre „pasiv” spre „activ” fiind însă mai înceată, iar „granița” dintre ele mai vagă și mai relativă decât în ontogeneza timpurie. Mai mult decât atât, repertoriul de semne specific adulților, extins, consistent și semnificativ bistructurat, spre deosebire de cel al copiilor, pregnant monostructurat (la ei „activul” dominând, iar „pasivul” fiind, practic, insignifiant, absorbindu-se cvasiinstantaneu în nucleul „vocabularului activ”), este, din păcate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dintre noi ia cuvântul și nu spune nimic și, deși ceilalți nici nu-l ascultă, sunt total împotrivă-i, contrazicându-l vehement”. 4.4. Evaluarea: aspecte de evaluat, specificitatetc "4.4. Evaluarea\: aspecte de evaluat, specificitate" Dorel Ungureanu La nivelul ontogenezei educaționale supreme, în prezent viguros constituit și complet organizat din punct de vedere formal, adică în educația adulților, toate operațiile relevante ale procesului din învățământul preadult, derulat cu generațiile succesive de copii și tineri, se regăsesc în mod firesc, însă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
categorii și reprezentări ce configurează universul social”. Autorul citat prezintă o schemă explicativă a procesului de construire a realității sociale, marcând și locul reprezentărilor sociale. Acest proces Începe cu stimuli primari (factori din mediul natural și social care acționează În ontogeneză asupra subiectului) și stimuli secundari (factori generați de existența socială a subiectului). Acești stimuli sunt procesați prin operatori psihoindiviuali, psihosociali și socioculturali. Ca rezultat apar reprezentările sociale, ce prin operații de actualizare a informației, evaluare a situației sociale, selectarea schemelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la formarea unei stime de sine pozitive. Stima de sine poate fi definită ca o evaluare personală a valorii proprii, exprimată În atitudinea individului față de sine Însuși. În dinamica formării stimei de sine, A. Muchielli desprinde mai multe etape În ontogeneză. La nivelul vârstei corespunzatoare școlarizarii sunt prezentate urmatoarele aspecte: Persoanele care au o stimă de sine ridicată sunt În general mai fericite, mai sănătoase, având mai mult succes În acțiunile lor și adaptându se mai ușor În situațiile stresante. Adaptarea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Zinn, 1973-1974). Ulterior sunt publicate articole care detaliază structura pe grupe de specii sau de genuri, utilizând atât microscopia fotonică cât și cea electronică. Dacă structura organelor vegetative mature a fost analizată comparativ la numeroase specii de labiate și compozee, ontogeneza acestora, diferențierea vaselor de lemn și a elementelor de colenchim nu au făcut obiectul unor cercetări speciale. Analiza trecerii de la structura rădăcinii la cea a tulpinii nu a fost urmărită până acum la speciile luate în studiu. În aceeași măsură
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
grile de 400 Mesh, contrastate cu citrat de plumb și acetat de uranil și analizate la microscopul electronic cu transmisie. După cele mai relevante aspecte au fost realizate fotografii. IV.STRUCTURA ORGANELOR VEGETATIVE ȘI DE REPRODUCERE ÎN CURSUL PROCESULUI DE ONTOGENEZĂ LA Salvia officinalis L. La aceasta plantă am analizat organele vegetative atât în stadiul de plantulă, cât și de la planta matură, la diferite niveluri, pentru a urmări procesul de histogeneză, pentru a surprinde formarea meristemelor laterale și trecerea de la structura
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
ornamentațiile de pe suprafața sa sunt proeminente ele vor servi mai întâi la agregarea granulelor de polen și apoi la atașarea lor de corpul polenizatorilor. Ovarul bicarpelar este format din patru loji (foto 79), fiecare cu câte un ovul campilotrop. În ontogeneză, ovulul apare ca o emergență în centrul țesutului sporogen; ulterior se formează cavitatea ovariană, în care proiemină ovulele; în cele din urmă se formează pereții ce despart lojile ovariene. În zona centrală, stilul în stadiu tânăr prezintă un țesut format
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
că operațiile mintale rămân dependente și limitate de conținutul pe care-l pot prelucra și anume materialul concret. Specificul creativității la vârsta micii școlarități Ca activitate psihică în structura fenomenelor psihice creația nu apare doar pe treptele mai înalte ale ontogenezei ci, în forme specifice, se manifestă de foarte timpuriu. Încă din preșcolaritate, dacă nu chiar mai devreme, se poate vorbi de acel potențial admirabil al omului, creativitatea, care face posibilă creația ca activitate psihică. Creativitatea presupune originalitate ce se manifestă
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
Încurajarea și îndrumarea plină de tact a acestor calități contribuie la formarea și autoformarea personalității creatoare. Se conturează ideea că este important nu doar produsul actului creator, ci și procesul în sine, chiar dacă nu este obiectivat. Pe treptele timpurii ale ontogenezei este chiar mai important să se aibă în vedere dezvoltarea capacității personalității în formare de a se angaja în procesul de factură creatoare, pentru a se educa potențialul creativ și a duce valoarea acestuia către cele mai înalte niveluri de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
la formarea unei stime de sine pozitive. Stima de sine poate fi definită că o evaluare personală a valorii proprii, exprimată în atitudinea individului față de sine însuși. În dinamică formării stimei de sine, A. Muchielli desprinde mai multe etape în ontogeneza. La nivelul vârstei corespunzătoare școlarizării sunt prezentate următoarele aspecte: Persoanele care au o stima de sine ridicată sunt în general mai fericite, mai sănătoase, având mai mult succes în acțiunile lor și adaptându-se mai ușor în situațiile stresante. Adaptarea
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
sistemele organice. Am prezentat câteva aspecte ale morții celulare. Începe prin moartea celulară programată genetic și participă efectiv la sculptarea diferitelor forme de organe, în raport cu specificul funcțional al acestora și specia de animal luată în considerare. Este moartea fiziologica specifică ontogenezei fiecărui organism viu. Pe masura dezvoltării și intrării organismului în contact cu mediul extern, în diferite organe și țesuturi se constată insule pluricelulare de moarte patologica. Dimensiunile lor pot varia de la un bob de mei - necroze miliare - la zone întinse
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]