429 matches
-
în localitatea Arad, județul Arad, România, cu domiciliul actual în Germania, 94121 Salzweg, Passauerstr. 25, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Nucet nr. 22, bl. 550, sc. B, ap. 5, județul Arad. 6. Bohmann Maria, fiica lui Opaiț Ilie și Rozalia, născută la 19 aprilie 1964 în localitatea Arad, județul Arad, România, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Neilreichgasse 115/31/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Faleza Sud bl. 46, sc. C
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158774_a_160103]
-
în interiorul căruia sunt redate: stema României, anul emisiunii "2000" și o cruce stilizata. Grafică din interiorul crucii prezintă o compoziție formată dintr-un grup de piese arheologice paleocreștine, simbolizând începuturile creștinismului pe teritoriul țării noastre. Prima piesă prezintă grafic un opaiț în formă de pește, simbolul creștinilor, datând din secolul al IV-lea d.Hr. Dedesubt sunt redate alte două piese, cunoscute sub denumirea de "Donariul de la Biertan", comuna în județul Sibiu, pe teritoriul căreia s-a aflat în antichitate, după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131880_a_133209]
-
ale stemei orașului Sărmașu, județul Mureș Descrierea stemei Stema orașului Sărmașu, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp de aur, se află o rozetă roșie, flancată de două opaițe arzând. În vârful scutului, în câmp albastru, se află 3 spice de grâu în mănunchi, de aur. Scutul este trimbrat de o coroana murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Opaițele arzând reprezintă tradițiile zonei în exploatarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223952_a_225281]
-
o rozetă roșie, flancată de două opaițe arzând. În vârful scutului, în câmp albastru, se află 3 spice de grâu în mănunchi, de aur. Scutul este trimbrat de o coroana murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Opaițele arzând reprezintă tradițiile zonei în exploatarea zăcământului de gaz metan, primul descoperit în țară și folosit la iluminatul casnic. Rozeta este reprezentativă pentru valorile de patrimoniu local, inclusiv cel religios, motivul reproducând un însemn al monumentului istoric "Sfinții Arhangheli". Spicele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223952_a_225281]
-
a turnat și s-a stins var. Conform listelor realizate mai târziu, din Iordănești au existat cel puțin 5 victime ale Masacrului de la Fântâna-Albă: Nicolae Halac a lui Simion, Ion Halac a lui Dumitru, Dumitru Halac a lui Grigore, Dumitru Opaiț a lui Mihai, Constantin Molnar. etc. . Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. În anul 1946, autoritățile sovietice au schimbat denumirea satului în
Iordănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316125_a_317454]
-
și de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Pe Harta Iosefină a
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
Cândești - Ciurel, creată de populațiile autohtone în secolele V - VII. Descoperirile din așezarea de pe Valea Sopotului evidențiază ocupațiile și meșteșugurile unei populații sedentare: agricultura, creșterea animalelor, olăritul, fierăritul, torsul sau țesutul. Mărturiile creștine existente în arealul de locuire (de exemplu opaițul de factură bizantină) argumentează continuitatea de locuire și legături strânse cu civilizația romano-bizantină și apoi bizantină, centrul de difuzare a creștinismului. Apărută din timpuri străvechi, așezarea de pe Valea Sopotului, datorită sporului natural al populației și oportunităților create de întretăierea unor
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Pentru construcțiile din castru
Potaissa () [Corola-website/Science/307062_a_308391]
-
și blocurile de parapet ale stilului attic festonat. În centrul sălii este expusă statuia colosală a trofeului, inscripția și friza cu arme. Celelalte exponate sunt constituite de colecțiile ceramice (vase aparținând culturii Hamangia, ceramică getică, amfore grecești, romane și bizantine), opaițe, unelte, podoabe, fragmente de apeducte, sculptură, documente epigrafice. Lecturi suplimentare
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Prin lucrările de consolidare-conservare
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
care au dispărut din limba comună și sunt de mai multe feluri: • arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieșite din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu mai există, fie că au fost înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic, logofăt, bejanie, opaiț, colibă etc. • arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunțare, ieșite din uzul actual: pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi și structuri sintactice învechite: 2. Regionalismele sunt cuvintele și formele de limbă specifice vorbirii dintr-o
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
obștiile sătești. Până în 313, creștinismul a pătruns în Dacia și Moesia, răspândit de misionari creștini, contribuind la strângerea legăturilor daco-romanilor cu romanitatea sud-dunăreană și la continuarea românizării în regiunile nord-dunărene. Prezența creștinismului pe teritoriul Daciei este dovedit de numeroasele descoperiri: opaițe cu semnul crucii, basilici că cele de la Sucidava din secolul VI, Tomis (secolele IV-VI). Au apărut treptat episcopate că Justiniana Prima sau Tomis. Originea latină a creștinismului românesc este dovedită de termenii creștini din limba latină: "Dumnezeu-Domine Deus, cruce
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
împroprietărire a țăranilor, efectuată de Alexandru Ioan Cuza, vom constată că mai toți locuitorii Brebului trăiau în bordeie de lemn și pământ, cu adăposturi pentru vite, ca expresie a principalei ocupații -păstoritul montan. Pentru iluminat se întrebuința în perioadă aceea opaițul cu seu de oaie, la lumina căruia gospodinele țeseau în războaie pânză de in și stofă (dimia) de lână. Ca și încălțări, tipice pentru întreagă comunitate erau opincile din piele de vacă și porc. Școala Primară din Brebu a început
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
aur, frunzulițe de aur, cercei de aur, cataramă de argint, clopoțel de aramă, monedă de aramă de la Marc Aureliu, instrumente de aramă, fragmente de sticlă, ulcioare de ceramică etc. iar nr. 35-56 cuprind: obiecte de marmoră sculptate, olane, vase ceramice, opaițe, obiecte de aramă, monede antice de argint, aramă; nr. 12-34 obiecte găsite în cetatea Reșca: olane, opaițe, plăci de piatră în care sunt sculptate diverse busturi ca Commodus, Poseidon etc., fragmente de sticlă, vase ceramice, cărămizi, monede de argint de la
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Marc Aureliu, instrumente de aramă, fragmente de sticlă, ulcioare de ceramică etc. iar nr. 35-56 cuprind: obiecte de marmoră sculptate, olane, vase ceramice, opaițe, obiecte de aramă, monede antice de argint, aramă; nr. 12-34 obiecte găsite în cetatea Reșca: olane, opaițe, plăci de piatră în care sunt sculptate diverse busturi ca Commodus, Poseidon etc., fragmente de sticlă, vase ceramice, cărămizi, monede de argint de la Gordian, Marc Aureliu, monedă aramă de la Traian, Hadrian, Liciniu, Constantin cel Mare; nr. 57-79, obiecte descoperite în
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
circulară și turn pe traseul curtinei. Pe lângă materialele din secolele XIV-XV, pe platoul din fața cetății s-au mai descoperit două bordeie din secolul al III-lea e.n. și materiale precum ceramică, cute de ascuțit din gresie, un fragment mic de opaiț, o fibulă de bronz cu piciorul întors pe dedesubt, precum și două monede romane imperiale de argint, una cu efigia lui Marcus Aurelius, cealaltă cu a lui Commodus. Ruinele cetății Oratea, cu cod RAN , sunt înscrise în Lista monumentelor istorice din
Cetatea Oratea () [Corola-website/Science/328304_a_329633]
-
colegii aveau rol de pompieri în orașe, fiind împărțiți în decurii și organizați în colegii de tip paramilitar. Centre importante erau și așezările rurale, ca Micia unde era prelucrata piatră, Cristești-centru de olărit. Erau des întâlnite cărămidăriile și atelierele de opaițe și statuiete. Producția meșteșugăreasca și agricultură s-au intensificat, ceea ce a dus la dezvoltarea unui comerț intens.Numeroși negustori de origine orientala sunt atestați în inscripții. Existau și un schimb cu celelalte provincii române și în afara pe langă comerțul intern
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
rol decisiv în privința integrării populațiilor migratoare ce s-au stabilit pe teritoriul imperiului. S-au găsit dovezi literare și arheologice ce datează din secolul IV în spațiul nord-dunărean, ca gema de la Potaissa, donariul de la Biertan, discul cu monograma lui Christos, opaițe din bronz decorate cu semnul crucii, părți ale unui candelabru din bronz, ce atestă prezența unor lăcașuri de cult. Pe ruinele fostului castru român de la Porolissum sunt atestate biserici creștine. S-au găsit urme de bazilici la Sucidava și la
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
aspecte privind formarea poporului român în opera lui Nicolae Iorga, în Hierasus, III, 1981, p. 145-150. 19.Evoluția habitatului din bazinul Somuzului Mare, în zona comunei Preoțești, în Suceava, VIII, 1981, p. 169-182 (în colaborare cu St. Manea). 20.Un opaiț român descoperit la Plavalari (comunicări Udesti, jud. Suceava) în Suceava, VIII, 1981, p. 553-556 (în colaborare cu M. Cămilar). 21.Aspect sau fenomen de tip Sudiți?, în Suceava, IX, 1982, p. 479-486. 22.Începutul primei epoci a fierului în nordul
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
ca le-au dat foc zmeii paraleii!"). Apoi ea trebuie să întoarcă vasele cu gura în jos pentru ca acestea să nu răspundă la poruncile Sfintei Vineri rămasă în afara casei după diversiunea creată de femeie. Singurul obiect care poate răspunde este opaițul uitat cu fața în sus, dar și acesta atunci când sare de pe poliță se sparge. Femeia scapă asfel nepedepsită de păcatul de a fi lucrat vinerea, nu înainte însă de cântatul cocoșului și nici fără a i se reaminti: "Ai scăpat
Sfânta Vineri () [Corola-website/Science/314019_a_315348]
-
i se reaminti: "Ai scăpat acum, dar n-ai să-mi scapi altă dată!". Aceste istorisiri sunt foarte asemănătoare celor despre strigoi, unde la fel obiectelelor le este poruncită înlesnirea accesului moroiului în casă, dar niciunul din obiectele strigate, în afara opaițului uitat cu gura în sus, neputând răspunde. De asemenea spiritul dispare la auzul cântecului cocoșului. O altă tradiție ceva mai nouă asociază numele de Sfânta Vineri, Sfintei Parascheva numele căreia în greacă înseamnă "vineri". Aceeași evoluție o putem observa și
Sfânta Vineri () [Corola-website/Science/314019_a_315348]
-
transsilvanica"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), brioală ("Ligusticum mutellina"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), arnică ("Arnica montana"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), mirodea ("Hesperis nivea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), opaițul Munților Rodnei ("Lychnis nivalis"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), verzișoară de munte ("Sempervivum montanum"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), foaie-grasă (cu specii de "Pinguicula vulgaris" și "Pinguicula alpina"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), ranunculus ("Ranunculus thora
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
spații între ele). Vechimea destul de apreciabilă a galeriei este indicată și de faptul că profilul are o lățime mică. În galerie se păstrează mai multe trunchiuri, parțial retezate și decorate, care au servit, foarte probabil, pentru poziționarea sursei de iluminat (opaiț, lampă). În peretele minei Apaffi se observă resturile unui sistem de coborâre semicircular, amenajat din bârne, în momentul de față neutilizabil. În cadrul cercetării s-a stabilit și faptul că între mina Appafi și lacul Francisc (lac format prin surparea vechii
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. În Evul Mediu timpuriu
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Situl arheologic din punctul
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]