1,082 matches
-
auzi, Și se vor alătura alte sute și mii: „Patria e-n pericol, apărați-o cu pieptul, Când o pierd trădătorii, să-i gonim avem dreptul! Nu suntem singuri, căci cu noi se ridică, Truditorii din fabrici și țăranu’-n opincă, Medicii, dascălii și cei din oștire, Și, prin noi, toți eroii din cimitire. Plecați, dară, lotrilor, oriunde vreți voi; Veți plăti!... dar acum ne vrem Țara-napoi!” Referință Bibliografică: DE PATRIA... / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1777
DE PATRIA... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1447354864.html [Corola-blog/BlogPost/384684_a_386013]
-
în spate zadie albastră, în dungi colorate și ornament floral și ciucuri. Călăuz Camelia a purtat un costum din Maramureșul istoric, format din năframă, cămașă de pânză brodată, poale de pânză brodată, zadie cu dungi roșii și negre, brâu împletit, opinci. Patrisia Moldovan și Demian Andreia au îmbrăcat și prezentat costume din localitatea Chioar, iar Balogh Luciana din Sălaj. Prezentarea costumelor specifice populației românești din zonă a fost străpunsă de apariția pitorească și originală a Patrisiei Moldovan din Chelința, care îmbărcată
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
nr. 973 din 30 august 2013. Pentru toți din astă vatră, Șansa este handicap: Muică, suntem neam de piatră, De-aia suntem tari de cap! DIN PATRU ÎN PATRU ANI Ca urmare-a disperării, Sunt alegeri pe la noi Și atunci, opinca țării Își alege cizme noi. FAMILIE MUZICALĂ E, poate, cel mai evident Duet din forțe reciproce: Femeia-n casă este VOCE, Bărbatul, doar un INSTRUMENT. Janet Nică ... Citește mai mult CU CÂNTECPentru toți din astă vatră,Șansa este handicap:Muică
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
un INSTRUMENT. Janet Nică ... Citește mai mult CU CÂNTECPentru toți din astă vatră,Șansa este handicap:Muică, suntem neam de piatră,De-aia suntem tari de cap!DIN PATRU ÎN PATRU ANICa urmare-a disperării,Sunt alegeri pe la noiși atunci, opinca țăriiîși alege cizme noi.FAMILIE MUZICALĂE, poate, cel mai evidentDuet din forțe reciproce:Femeia-n casă este VOCE,Bărbatul, doar un INSTRUMENT.Janet Nică... IX. ZBOR LA SOL, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 972 din 29 august 2013
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
dea o strachină de grăunțe?De multe ori lăsăm lucrurile BALTĂ. Am pescuit vreodată în ea?A pus cineva JUGUL otoman pe coarnele unei vite de povară? Dacă ați auzit că oarecine a pus pe CAPUL podului o pălărie,sau opinci în PICIOARELE mesei sau ale scaunului,să-mi spuneți și mie. Ce nebun ar ridica POALELE muntelui,și de ce?S-a pus vreodată ... Citește mai mult CE NOROC! Deși are RĂDĂCINI adânci în istorie, poporul nostru nu e arbore.Deși
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
să-i dea o strachină de grăunțe?De multe ori lăsăm lucrurile BALTĂ.Am pescuit vreodată în ea?A pus cineva JUGUL otoman pe coarneleunei vite de povară? Dacă ați auzit că oarecine a pus pe CAPUL poduluio pălărie,sau opinci în PICIOARELE mesei sau ale scaunului,să-mi spunețiși mie. Ce nebun ar ridica POALELE muntelui,și de ce?S-a pus vreodată... XXVIII. VRREAUU!, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 295 din 22 octombrie 2011. VRREAUU! Vreau să fiu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
principale prin care se intră în cetate. Horia și Cloșca au fost executați prin frângere cu roata, în ziua geroasă de 28 februarie a anului 1785, iar Crișan și-a pus capăt zilelor în închisoare, spânzurându-se cu nojițele de la opinci. Până în secolul 19: românii, îi ziceau orașului Bălgrad, germanii Weissenburg Karslburg iar maghiarii Gyulafehervar. Și, tot aici, la Alba Iulia s-au încoronat Regele Ferdinand și Regina Maria ca suverani ai tuturor Românilor. La Alba Iulia a fost înființat încă
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_straveche_a_tarii.html [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
și care e străinul? Unde nu te-ai întoarce, în presa de stânga ori de dreapta vezi și auzi aceleași probleme ca și 25 de ani în urmă: minciuni, manipulări proaste cu pleba, tâlhării la toate nivelurile: de la Vlădică la opincă! Nu e destul, că suntem divizați în zeci de partide politice și asociații, organizații civile, care se nănâncă ca și câinii între ei, cu și fără motive...dar în afară de acest lucru altceva nu știu, nu cunosc, nu-i duce sfânta
CINE-AU ÎNDRĂGIT STRĂINII?!… de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1470075253.html [Corola-blog/BlogPost/378048_a_379377]
-
să vadă lumea toată Cum au meșteșugit ei prima roată, Cum au țesut ei voalul de mireasă Și lemnul cum l-au transformat în casă. Veniți aici, ca să vedeți pe ie Lumini de flori, izvor de bucurie, Pe dealuri, în opinca și suman, Cum duse turmă mândrul de cioban. Veniți aici, ca să vedeți în teascuri Cum mustul se preface-n vin, de veacuri, Admira trandafirul din covor, Acesta-i cel mai strașnic dar al lor. Veniți aici, să învățăm acum Cum
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
brazda.Veniti aici, să vadă lumea toataCum au meșteșugit ei prima roată,Cum au țesut ei voalul de mireasaSi lemnul cum l-au transformat în casa.Veniti aici, ca să vedeți pe ieLumini de flori, izvor de bucurie,Pe dealuri, în opinca și suman,Cum duse turmă mândrul de cioban.Veniti aici, ca să vedeți în teascuriCum mustul se preface-n vin, de veacuri, Admira trandafirul din covor,Acesta-i cel mai strașnic dar al lor.Veniti aici, să învățăm acumCum să trăim
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
dintre acțiunile recente care reconfirmă statutul de agent de influență al lui László Tőkés, devenit eurodeputat Fidesz, sunt declarațiile făcute la 21 aprilie la o reuniune ținută în orașul Eger: „Zi de zi, se poate observa cum românii își șterg opincile pe drepturile maghiarilor”, „de decenii întregi, maghiarii sunt victimele unei agresiuni verbale care poate fi comparată doar cu antisemitismul verbal” (sic!) și „(...) opinia publică internațională trebuie trezită la realitate pentru a înțelege că maghiarii nu luptă pentru drepturi cuvenite minorităților
Portretul neretușat al unui agent de influență, episodul 3 by http://uzp.org.ro/portretul-neretusat-al-unui-agent-de-influenta-episodul-3/ [Corola-blog/BlogPost/93281_a_94573]
-
cele ale Lui pentru viață. Și la aceasta nimeni nu se poate opune. I-am făcut o vizită meșterului Giudică și l-am găsit trebăluind pe lângă aragaz. - Bine ai venit, rămâi la masă, ești invitatul meu la o ciorbă de opincă. - La ce, bre? - N-ai auzit? O ciorbă de opincă. Să vezi ce gustoasă iese. - Ești glumeț, moșule. - Nu glumesc deloc. Privește. Saltă capacul de pe tuci și zăresc înăuntru o varză acră la fiert și ceva ce semăna cu o
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/In_casa_tatalui_meu_ion_untaru_1331620961.html [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
se poate opune. I-am făcut o vizită meșterului Giudică și l-am găsit trebăluind pe lângă aragaz. - Bine ai venit, rămâi la masă, ești invitatul meu la o ciorbă de opincă. - La ce, bre? - N-ai auzit? O ciorbă de opincă. Să vezi ce gustoasă iese. - Ești glumeț, moșule. - Nu glumesc deloc. Privește. Saltă capacul de pe tuci și zăresc înăuntru o varză acră la fiert și ceva ce semăna cu o bucată de piele netăbăcită, pusă la înmuiat. - Ce e asta
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/In_casa_tatalui_meu_ion_untaru_1331620961.html [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
glumeț, moșule. - Nu glumesc deloc. Privește. Saltă capacul de pe tuci și zăresc înăuntru o varză acră la fiert și ceva ce semăna cu o bucată de piele netăbăcită, pusă la înmuiat. - Ce e asta, moșule? - Șorici. Eu i-am zis opincă fiindcă îi dădusem sare și se întărise ca o scoarță de piele neargăsită. Da'să vezi una-două cum se înmoaie și ce ciorbă bună iese. Vine primăvara și nu e păcat să arunc toată varza murată care mi-a rămas
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/In_casa_tatalui_meu_ion_untaru_1331620961.html [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
mocani) De regulă cămașă era cu mîneca lungă și avea o croiala simplă fiind asamblata din fîșii drepte de țesătura. Accesorii că: brâul, agrafe de prins tunica, brățări etc. În funcție de anotimp, (iarnă adăugau cojoace, căciuli) iar încălțămintea sub formă de opinci, era confecționata din piele și ciorapi împletiți din lână, așa cum mai întâlneam în copilărie țărani de la munte. etc. Privitor la cămașă bărbăteasca - conform croielii este cunoscută prin răspîndirea unor tipuri de bază: „cămașă dreapta tip tunica”, „cămașă cu platca”, „cămașă
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
pe picior de la gleznă pînă la genunchi. Se purtau vară și iarna. Peste cămașă se îmbracă pieptarul în sezonul rece. Accesorii: că brâul, agrafe de prins tunica, brățări etc. În funcție de anotimp, (iarnă adăugau cojoace, căciuli) iar încălțămintea sub formă de opinci, era confecționata din piele, ciorapii împletiți din lână, așa cum mai întâlneam în copilărie la țăranii de la munte. etc. Brâul (chimirul) confecționat din piele, lat de până la două palme, împodobit cu modele de cârma bătută se încingea peste cămașă dând acesteia
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
rea, în afară de cojoace se mai purta gluga - ajustata în jurul gâtului cu un siret și garnisita la terminații cu franjuri. Apanaj al pastorilor, gluga a rezistat în timp transformîndu-se în costumul popular moldovenesc în mantă cu gluga. În picioare, dacii încălțau opinci legate cu nojițe, rămase și ele în costumul țărănesc de-a lungul veacurilor. Imagini cu costume pupulare din secolul trecut - sunt prezentate în slit-urile care urmeaza! Costumul purtat de femei Este înfățișat pe Columna lui Traian că o ținută
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
geometrice sau florale . În Maramureș catrințele sunt țesute din lână, pe fond negru cu dungi orizontale gri (în antichitate) roșii sau portocalii (actual) . În încălțări atât femeiele cât și bărbații purtau șosete groase de lâna numite călțuni, încălțămintea tradițională fiind opincile. Portul popular femeiesc din zona Muscel se caracterizează în primul rând printr-o unitate desăvârșită, fiind cunoscut și sub numele de „portul românesc cu fota”. Elementele constitutive: fota , iia, marama, ștergarul, betele, etc., (așa cum este costumul în care sunt îmbrăcată
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
din Oaș prin tehnică de înnodare a mitelor și prin faptul că țesătura se piaptănă; croiul este identic celui din Oaș, dar diferă prin modul de purtare, în Maramureș se ține pe umeri având o mânecă în față. Încălțămintea Maramureș: opincile din pile de vită cu obiele țesute din lână albă vor fi înlocuite de cizmele negre (uneori și roșii) cu toc și cu ornamente la călcai(ținte) Anexe, podoabe: Un rol aparte în ținutele femeilor aveau bijuteriile și accesoriile vestimentare
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
casă și cântărea din ochi leguma de pe masa pusă... Din noapte cu-nceput de ziuă el se scula, nu știu dacă mânca, dar știu că-avea o doniță cu apă rece de izvor. Apoi în straie țărănești cu cioareci, cămeșă și opinci tulea pe vale-n luncă să se opintească la bușteni... Era un om întreg dar mutul vorbei îl ținea departe de prieteni și fetele erau doar pentru ochii lui și vise. De-acum povestea-și face alte căi și spune
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
cu bogate decorațiuni cu fir de aur și nestemate. Mărțișor și Norocel au rămas cu gura căscată, muți de admirație. Rămăseseră în drum ca proștii, neștiind ce să mai facă. Apoi, cămășile lor înflorate, pantalonii strânși pe picior, cizmele și opincile colbuite atraseră atenția trecătorilor care îi înconjurară: - De unde veniți, măi străinilor? - Din Țara Zăpezilor , unde domnește cumplita Iarnă! răspunse Mărțișor. Auziseră ceva localnicii despre îndepărtata țară a zăpezilor și erau curioși să afle amănunte. Când le povesti Mărțișor ce nelegiuiri
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422207349.html [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
glasul cucului./” Membrii ansamblului poartă costume populare specifice localității Agăș. Costumele fetelor se compun din: ie și poale, cu motive florale, geometrice, în roșu și negru, catrință și bârnețe țesute în stative, cu model în „râuri”, ciorapi de lână și opinci din piele, iar cele ale băieților sunt formate din: bluză și fustă cusute manual, cu motive geometrice, cu frunză de stejar, negre, brâu roșu, țesut în stative, ciorapi de lână și opinci din piele. O apariție insolită și binevenită pe
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
cu model în „râuri”, ciorapi de lână și opinci din piele, iar cele ale băieților sunt formate din: bluză și fustă cusute manual, cu motive geometrice, cu frunză de stejar, negre, brâu roșu, țesut în stative, ciorapi de lână și opinci din piele. O apariție insolită și binevenită pe scena în aer liber de la Gurghiu a fost Ansamblul Boatea Pindului (Vocea Pindului) al Comunității Armâne din București, înființat în 2002, condus de Vasile Topa, alcătuit din aproximativ cincisprezece membri. Impresionează prin
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
postav vișiniu, fustanel din pânză albă, cu o sută de clini sau cânduși din postav alb, cu modele aplicate din mătase neagră pe poale, pantaloni din postav alb, ciorapi din lână de culoare albă, cu modele alb, negru, vișiniu, auriu, opinci sau pantofi de culoare neagră, baston (cârliban) din lemn prevăzut în partea superioară cu un cârlig folosit la prinderea oilor de picior, straiță sau traistă țesută din lână, cu modele în carouri de culoare albă și neagră. În mână poartă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
existența unui asemenea cor și să dea prin prezența sa o mai înaltă prețuire slujbei și a sărbătorii. La sfârșitul liturghiei, bunicul Constantin s-a dus direct acasă să se schimbe de ținuta de sărbătoare, și-a încălțat din nou opincile din piele argăsită de bou, hainele de lucru și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]