895 matches
-
nici de atitudinea lui Preda, nici de opoziția scriitorilor. în emisiunea televizată cu pricina, la care au luat parte cîțiva scriitori care mai purtau pantaloni scurți în 1971, d-na Mariana Șipoș a acuzat în mod nediferențiat breasla literară de oportunism. Nimeni n-ar fi protestat public împotriva Tezelor. Scriitorii ar fi adoptat politica struțului, băgîndu-și capul în nisip. Presa literară ar sta mărturie. Ca și suratele ei, România literară s-ar fi predat atunci cu arme și bagaje în mîinile
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
televizor și răspîndite prin talk-show-urile acestor ani. Polemica se încheie deocamdată așa: "puterea de judecată a confratelui (Dan Petrescu, n.m.) dă dovada unei dureroase lipse de talent (judecata nu trebuie să aibă și ea talentul ei?) cînd reduce totul la oportunism, lașitate și adaptare; e un alt simplism, mai bine zis: o lene. [...] Cînd recitești ce-i este greu autorului să înțeleagă, totul se luminează: lui îi este greu să înțeleagă cea mai complicată problemă a vremii sale. E unul din
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
mult sau mai puțin explicit, și la nivelul reprezentării și al actului simbolic. Cultura însăși, în toate compartimentele și manifestările ei, trece exact prin aceleași experiențe și prin aceleași drame ca și societatea în ansamblul ei. Și aici rezistența și oportunismul se împletesc, rigoarea este umbrită prin lipsa de caracter, demnitatea profesională și rectitudinea morală aduse în derizoriu prin abdicare și relativism. Dacă în plan politic lupta împotriva vechiului sistem are drept consecință abolirea monarhiei constituționale (1947), decapitarea societății românești de
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
le pune în seama unei prea abstracte nedreptăți. La fel de abstracte pe cît este și adevărul său pînă la urmă - un adevăr prea mare, în numele căruia lupta este fără sens. Critica celor "compromiși" și-a pierdut din luciditate. Iată cîteva rînduri despre oportunismul lui Arghezi: "De unde să începem explicația? Poate însăși terestritatea lacomă și impie a autorului Cuvintelor potrivite, aflată în relații bănuitoare, pînditoare cu transcendența, să-și fi spus mai adînc cuvîntul. Acea fibră de valah, ager și adaptabil, care i-a
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
inerției, în esență spaima de critică. Un anume gen de critică e folosit spre a jugula critica. Pseudolovinescienii nu sînt decît adversari nedeclarați ai criticii, plasați sub scutul unor principii instrumentate demagogic, care nu sînt în măsură a le ascunde oportunismul. Desigur că pe acest drum al derivei postideologice se produce și o altă înstrăinare de lovinescianism și anume cea de ordin moral. Personalitatea duală, schizoidă, care a înflorit în climatul totalitar, n-a dispărut după 1989, găsind condiții nesperat de
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
centru cultural. Pedepsit astfel pentru un anume spirit de independență și consecvență, pentru că nu am acceptat a cînta în struna partidului și a diriguitorilor și protejaților săi de diverse grade și căprării, pentru că am respins datul din coate, adularea și oportunismul, am devenit un iobag ideologic, legat de glia, e drept asfaltată, a Amarului Tîrg unde mă aflu și azi. Niciodată n-am avut o locuință satisfăcătoare spre a-mi adăposti biblioteca ce se distruge. Cum mi-aș putea șterge din
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
ai puterii, care tindeau a instala o "dictatură parlamentară", n-au ezitat însă a se retrage. Din nefericire, scriitorii s-au dezbinat și nu totdeauna pe liniile cunoscute înainte de decembrie. Unii din vechii "opozanți" și-au revelat valențe neașteptate de oportunism, răsplătite de putere restauraționistă, în căutare febrilă de aliați "cu ștaif": "unii au continuat să aibă o poziție de rezistență și protest, alții s-au raliat puterii după ce au fost primiți în Academie, au primit posturi de răspundere, au devenit
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
cum și-ar fi putut păstra mîinile curate pentru a zidi o "Cetate a luminii și libertății"? Același păcat îi împiedică pe confrații noștri, ca și pe nomenclaturiștii de curte nouă, a se manifesta constructiv. În locul jertfei ziditoare, aduc cedarea, oportunismul, cinismul. Ne dăm seama de trecutul pătat al multora din exponenții breslei noastre chiar din relatările lui Bujor Nedelcovici privitoare la prigoana ce s-a dezlănțuit împotrivă-i, cînd, refuzat în țară, a fost nevoit a-și tipări romanul Al
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
care n-a mai putut fi stăvilit. Cum vă explicați faptul că, în primul deceniu postbelic, aproape toți intelectualii de marcă ai țării (Călinescu, Sadoveanu, Camil Petrescu ș.a.) - cu mici excepții - au sprijinit regimul comunist? Să fi fost vorba de oportunism? Să se fi înșelat în privința regimului? Acum aproape 20 de ani, am răspuns pe larg unei întrebări similare puse de Ion Cristoiu, în cadrul unui interviu publicat în Scânteia tineretului. Da, unii s-au pretat la noile condiții a) de frică
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
fi înșelat în privința regimului? Acum aproape 20 de ani, am răspuns pe larg unei întrebări similare puse de Ion Cristoiu, în cadrul unui interviu publicat în Scânteia tineretului. Da, unii s-au pretat la noile condiții a) de frică; b) din oportunism; c) din dorința de a rămâne în actualitate și de a-și vedea numele tipărit; d) din naivitate și confuzie (dar dacă începea cu adevărat "o lume nouă"?); e) din (bună)credință etc. Bineînțeles, simplific. Unii autori (și compozitori, și
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
candoare dezarmantă dl Comoroșan. Și încă: Dl Pleșu "a desconsiderat pur și simplu profesiunea de diplomat, acceptînd în mod absolut oportunist funcția de ministru de Externe; nu de ambasador, dar de ministru de Externe!" Oare de ce s-o fi chemînd oportunism acceptarea ministerului în locul ambasadei? Nu e nici o logică aici. Doar ura, de care aminteam, hrănită din invidie sau din frustrare sau din complexe. Nu, n-am terminat. Mi-a venit și mie rîndul. Aflu că pierd teren, ca toți profitorii
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
în care mă prezenta ca pe "unul din cei mai reputați critici literari", autor al unei opere "impresionante, deosebit de originale", cu un "trecut ireproșabil", "devenit un om politic dedicat total noii sale activități". Oportunistul din mine se simte concurat de oportunismul unui om care mă considera, cu ani în urmă, demn să mă alătur unor Constantin Bălăceanu Stolnici, Horia Bernea, E. Simion, Răzvan Theodorescu și altora într-o carte despre România și care astăzi mă găsește trădător și impostor. Iertat să
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
din răsputeri să ajungă undeva, să fie eficiente. Și totuși - din fericire! - nu ajung nicăieri, rămînînd suspendate în poezie. * O ipoteză: realul ca un echilibru între memorie și așteptare. Cumpănă ce neutralizează energiile regresive și progresive care ne agită ființa. * Oportunismul ucide literatura. Dar, vai, literatura nu ucide oportunismul. * "Singurul mod de a evita răzbunarea este justiția. Iertarea creștină e un pretext pentru delăsare" (Monica Lovinescu). * "Esența Adevărului este Libertatea" (Heidegger). * Nici o valoare morală nu e mai curată decît speranța neîmplinită
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
Și totuși - din fericire! - nu ajung nicăieri, rămînînd suspendate în poezie. * O ipoteză: realul ca un echilibru între memorie și așteptare. Cumpănă ce neutralizează energiile regresive și progresive care ne agită ființa. * Oportunismul ucide literatura. Dar, vai, literatura nu ucide oportunismul. * "Singurul mod de a evita răzbunarea este justiția. Iertarea creștină e un pretext pentru delăsare" (Monica Lovinescu). * "Esența Adevărului este Libertatea" (Heidegger). * Nici o valoare morală nu e mai curată decît speranța neîmplinită. * A gîndi e, într-un fel, a lenevi
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
a emigrării, asumarea condiției de "exilat" cu toate neajunsurile pe care le implică, la rîndul ei. Paradoxul constă însă în faptul că, dacă în primul caz, personalitatea individului este alterată de mecanismele, destul de previzibile, ale instinctelor de conservare sau ale oportunismului, pervertirea conducînd, în ultimă instanță, la pierderea coerenței personalității, în cel de-al doilea, garanția păstrării unui eu unitar este amenințată de simpla uitare. Din această perspectivă, romanul lui Milosz reprezintă un exercițiu de anamneză. Fiecare detaliu, fiecare gest înregistrat
Memoria ca formă de supraviețuire by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16573_a_17898]
-
acum, pentru o parte a alegătorilor, refuzul de a vota. Un refuz al dezamăgirii. Sau, cum se spune, "Nu-i mai votez pentru că nu s-au ținut de cuvînt." Apare aici însă o întrebare. Cît contează convingerea politică și cît oportunismul în votul anului 2000? Alegătorii PDSR, cei care în '96 nu s-au lăsat luați de valul schimbării, au dat un vot al convingerii în partidul pe care l-au ales, în pofida tuturor dezamăgirilor pe care le-au avut. Votanții
Spargerea bubei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16567_a_17892]
-
Mă refer la acela dintre Alien și Predator. Suntem informați prin trailer că în lupta dintre cei doi monștri va fi amenințată existența speciei umane: "oricare câștigă, noi pierdem". Aflăm însă repede (măcar filmele anterioare dădeau semne de idealism) că oportunismul uman ne salvează: lupta e de fapt o vânătoare, în care predatorul e cel agresiv - activ, iar alienul încearcă să se apere. Noi - adică singurul personaj care rămâne în viață - trecem cât de repede putem de partea vânătorului și sîntem
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]
-
comunismului de război. (Și comunism, și război!) Paradoxală convergența scriitorilor proletari cu cea a reprezentanților elitelor. Maiakovski și Bulgakov sunt pe aceeași baricadă: unul respinge rudimentele de piață liberă în numele egalitarismului promis, celălalt e scârbit de mitocănia noilor bogătași, de oportunismul actualilor locatari din apartamentele "foștilor", acum oameni vlăguiți și inutili (în buna tradiție a literaturii ruse). Reprezentanții autorității, coruptibili, sunt tâmpi și mizerabili, publicul din sală freamătă bucuros de câte ori recunoaște o situație familiară: NEP-ul seamănă cu tranziția. Compasiunea, umorul
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
clienți ai CNSAS-ului. Articolul d-lui Constantin Schifirneț intitulat G. Călinescu despre națiune și naționalism nu e de necitit, dar e rău conceput. De la titlu: despre cu totul altceva e vorba în articol decît spune titlul. Și anume despre oportunismul arătat de G.C. în anii de imediat după războiul al doilea, cînd, colaborînd (sau editînd) ziare și reviste de inspirație peceristă polemiza cu partidele istorice pe temele menționate de dl Schifirneț. O astfel de polemică a dus-o contra lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
mortală. Firește că tînărul lider penețist nu gîndea ca un legionar. Dar pe Călinescu nu-l preocupa adevărul. El voi să condamne un partid și personalitățile lui. Dl Schifirneț nu citează un articol în care era ironizat Maniu. Călinescu împingea oportunismul pînă la a compara pe român cu sovieticul, unul leneș și împleticit, altul, harnic și călcînd muzical. E drept, comparația e de la începutul deceniului următor. Să citești și să nu crezi: Călinescu apreciind călcătura muzicală a sovieticilor, care a lăsat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
l-a pus în acțiune pentru cauze obiective, ci numai pentru a compensa nemulțumiri provocate de receptarea deformată a operei sale și de amestecul imposturii în domeniul filosofiei. Am rememorat atacul josnic comis de Beniuc în "romanul" său de un oportunism dezgustător. Paginile în care e schimonosită figura lui Blaga, alimentate de un resentiment ieșit din comun (ab invidia), egalează în termeni cu un denunț dintre acelea care îngroșau dosarele noastre. Erau acuze meschine, pe motive inventate de o minte bolnavă
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
700 de pagini, care va fi publicată postum. E scandalizat, acum, de viața politică românească și de societatea românească îndeobște, de care, totuși, se simte legat. Nu mai iubesc această societate, adesea pseudo-culturală, nu mai iubesc stilul acesta de șmechereală, oportunism, cinism, migrația de la un partid la altul, lipsa totală de principii". Are, ca autor care a publicat 12 cărți în străinătate, unele scrise de-a dreptul într-o limbă străină, și opinii distant critice despre marii critici interbelici, Lovinescu, Călinescu
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
artiștii în general sunt la modă sau uitați. Un număr recent al revistei „Lignes”, care s-a revendicat de la Blanchot din clipa fondării ei în 1987, este consacrat articolelor politice ale scriitorului dintre 1930 și 1983. Surpriza constă în descoperirea oportunismului politic al lui Blanchot: simpatizant al extremei drepte și a lui Maurras (xenofobie, antisemitism, anticomunism visceral), admirator al Mareșalului Pétain, înainte și în timpul războiului, Blanchot pică în extrema stângă după război, numărându-se printre acei intelectuali care adoptă refuzul față de
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2723_a_4048]
-
în dorința de a încerca reabilitarea unor valori, respinse, cândva, în mod deliberat, spre un nedrept anonimat. Victor Roșca a căutat să scoată în relief prejudiciile aduse, cândva, unor tineri încrezători în viață, de către malaxorul unei istorii, contaminată de virusul oportunismului agresiv și abundent poluată de impostorii prolifici, forțe malefice, instituite cu puteri depline. Noua apariție editorială trebuie citită cu mare atenție. De aceea, fără să fac un rezumat al cărții, aduc precizarea că, de-a lungul paginilor este vorba de
Infernul concentraționar din închisoarea Târgşor. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
industriei Barbie, oamenii care se supără pe tine, dar nu-ți spun motivul și nu-ți dau șansa de a repara o eventuală greșeală, oamenii care sunt drăguți, amabili și înțelegători, dar te sapă pe la spate de nu te vezi, oportunismul, oamenii care își pierd mințile atunci când încep să aibă succes, lipsa de umor, blondele care se supără la bancuri cu blonde, claxoanele, iubirea și toleranța pe care cică tre’ să le arătăm doar de sărbători, oamenii care te ajută doar
Ce nu-mi place sau chiar mă enervează by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20961_a_22286]