1,225 matches
-
prezintă cititorilor imaginea edulcorata a Securității, “Eroi ai Poporului”, ce se confruntă cu bandiții, cu “Dușmani ai Poporului”. Cartea apărea la aproape 10 ani de la eliberarea, în 1964, a ultimilor deținuți politici, printre care se aflau numeroși bărbați și femei, orășeni și țărani care făcuseră parte din ambele grupări “Haiducii Muscelului” înființate și conduse de Lt. col. Gheorghe Arsenescu (Dragoslavele-Muntele Roșu, respectiv Nucșoara). Așa încât - sub aparentă unui român polițist - cartea avea semnificația unui avertisment echivalent cu rescrierea istoriei: “Noi stim bine ce-
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu by http://uzp.org.ro/viata-si-moartea-adevarul-despre-partizanul-anticomunist-dambovitean-traian-marinescu-geagu/ [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
Familia Regală a României, ale cărui membri ocupă un loc după 80 în linia de succesiune. Noi ne-am temut, la un moment dat, că misoginismul românilor va duce la respingerea figurii Principesei Margareta. Cum poate un țăran sau un orășean care-și bate nevasta acasă să respecte o Regină? Iată, totuși, că Principesa Margareta se bucură de o tot mai mare apreciere. Noi, tineretul monarhist, avem deplină încredere în Alteța Sa Regală", a adăugat președintele organizației de tineret a Alianței Naționale
Nicholas Medforth-Mills, CULISELE nunții sale aranjate: "Mă căsătoresc din dragoste" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102777_a_104069]
-
acasă, veneau să-și audă persoanele dragi, sau de afaceri, cine știe, aflate și la mii de kilometri. Tot acesta era și deținătorul unui ceasornic, probabil unic în tot orașul, căci fraza : " Ne întâlnim la orologiu." era înțeleasă de majoritatea orășenilor și celor veniți. Nu mai exista un alt ceasornic mare în întreg orașul. În primul an de studii devenise neînfricată, biruind acea barieră de a se lupta și pe străzile urbane cu sine și cu întunericul, care rareori, dar, îi
DRAGOSTEA, DELOC FAMILIARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1456600029.html [Corola-blog/BlogPost/367660_a_368989]
-
și să-l odihnească. Fiei țărâna ușoară. echipa xpressbalabanesti Portret Neculai Chelman (extras dintr-un articol publicat în Viață Liberă Galați): Modul în care țăranii privesc viața - cu bucuriile, dar și cu necazurile ei - este complet diferit de cel al orășenilor. Mulțumirea pe care ți-o aduce rutină de zi cu zi, grija față de animale sau muncă la câmp nu pot fi înțelese de locuitorii urbelor obișnuiți cu agitația cotidiană, dar și cu acel confort conferit, totuși, de viață stresanta din
În amintirea unui meseriaș by http://balabanesti.net/2011/12/29/in-amintirea-unui-meserias/ [Corola-blog/BlogPost/339931_a_341260]
-
cu țarina. Dar asta e altă discuție...în curând. Vreau doar să vă împărtășesc ce am simțit muncind într-o întreaga sâmbătă, la țară, la bunica ”prin alianță”, împreună cu rubedenile. Încep cu faptul că mi-am pus mănuși(metehne de orășean) și mă uitam uimită la semințele de porumb (înroșite de tratamente). Mi-am călcat pe ifosele mele de naturista și n-am ieșit din ”deprinderile locale împământenite”. N-am asudat muncind, dar începuse să fie cald. Era o acțiune repetitivă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
cu țarina. Dar asta e altă discuție...în curând.Vreau doar să vă împărtășesc ce am simțit muncind într-o întreaga sâmbătă, la țară, la bunica ”prin alianță”, împreună cu rubedenile. Încep cu faptul că mi-am pus mănuși(metehne de orășean) și mă uitam uimită la semințele de porumb (înroșite de tratamente). Mi-am călcat pe ifosele mele de naturista și n-am ieșit din ”deprinderile locale împământenite”. N-am asudat muncind, dar începuse să fie cald. Era o acțiune repetitivă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
în modernitate nu este, în primul rând, ușa ca instrument prin care se culeg informații, cât ideea, foarte răspândită, potrivit căreia locuința este expresia personalității proprietarului; sau, așa cum afirma Musil: "Fie că era stăpânul unui conac, fie că era simplu orășean, omul din trecut trăia în pro-pria-i casă și poziția sa socială era oglindită de aceasta [...]. Astăzi, însă, există alte lucruri care joacă același rol: călătoriile, mașinile, sporturile, vacanțele de iarnă, apartamentele din hotelurile de lux." Există, așadar, o
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
porțelanurilor expuse în vitrinele de antichități. Singură în acel loc încărcat de istorie, trăiam fiorul Peleșului. În jurul meu înviau umbrele celor ce își purtaseră cândva pașii, pe aici: regi, regine, persoane cu vază, dar și oameni simpli, umili - soldați, țărani, orășeni. Luna plină dădea și mai multă personalitate castelului, reflectându-și lumina în vitraliile sale. Decorul plin de farmec și singurătatea îmi trezeau puternice emoții. Nimic nu avea aerul mediocru și agresiv al orașului contemporan. Înfrigurată și sensibilizată de impresiile acestea
PRIZONIERĂ LA PELEŞ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Corina_diamanta_lupu_1395751953.html [Corola-blog/BlogPost/353838_a_355167]
-
cântat prohodirea de către un sobor de preoți în frunte cu preotul Bărcănescu, ,,în al cărui cântec se vedea durerea pentru pierderea unuia dintre cei mai buni prieteni”. Lăcașul bisericii, curtea și împrejurimile erau înțesate de lume: ziariști, intelectuali, profesori, studenți, orășeni, etc. O durere cumplită cuprinsese întreaga adunare. Corpul poetului era întins pe catafalc, avea ,,mustața neagră și barba neagră și puțin crescută”, ,,...capul și aproape fruntea întreagă îi erau învelite într-un bandaj negru” Catafalcul era înconjurat de coroanele ziarelor
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1496323195.html [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
a dricului tras de cai se observă mergând pe jos Mihail Kogălniceanu, Toderiță Roseti( fratele Elenei Cuza), Titu Maiorescu, Lascăr Catargiu, gazetarul Grigore Ventura, Traian Demetrescu, nedespărțitul prieten, Alexandru Chibici- Râvneanu, doctorul Ion Neagoe, tineri studenți, intelectuali, profesori universitari, elevi, orășeni. În fața statuilor lui Eliade Rădulescu și Mihai Viteazu sunt înfățișați numeroși elevi și studenți cu capul descoperit, aduși de dascalii lor. În fața Universității profesorul Dimitrie August Laurian a ținut o cuvântare care a omagiat în cuvinte vibrante viața poetului, după
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1496323195.html [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
să le dăm speranță, curaj și încredere tinerilor. Mă uit la ei când merg prin sate și-i văd ca pe niște oi rătăcite, au făcut școala și nu mai știu ce să facă cu ea, au îmbrăcat haina de orășean și acum nu pot să îmbrace hainele de țăran. Trebuie să le redăm speranța în viitor. Viața omului se împarte în trei etape: copilăria, tinerețea împreună cu bărbăția și bătrânețea. Lumea, deși aceeași, este văzută de fiecare dată în alte culori
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_.html [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
benefică sănătății, sunt trei la număr în lumea-ntreagă: - prima, din fructe și legume proaspete cultivate organic și sucul lor; - a doua, din apa purificată prin distilare; - a treia, din apa de ploaie din zone cu atmosferă nepoluată. Pentru un orășean, ce nu are un aparat de filtrare a apei prin osmoză inversă, singura sursă de apă necontaminată cu fluor, clor, bacterii și rugină e cea minerală, îmbuteliată în flacoane de platic, cel mai adesea. După ce criterii alege el cea mai
APA. PARTEA A II-A de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Apa_partea_a_ii_a_georgeta_nedelcu_1327413984.html [Corola-blog/BlogPost/359947_a_361276]
-
de cultură, neglijența și perfidia. „Codul” lui M.B.B, inclus în „Calendele Măgarilor”, aruncă săgeți asupra aleșilor țării, asupra intelectualilor care nu știu nimic, țăranilor care îți arată câmpuri pustii și-ți spun cu mândrie că de acolo mănâncă pâinea orășenii; el încriminează și disprețul pentru semenul tău, „care nu a dobândit avere, dar nici nu s-a prostituat pentru asta”... Critica satirică se ridică și împotriva presei superficiale, neprofesioniste și manipulatoare, împotriva stagnării și recurenței morale a unei bune părți
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_codul_lui_m_roni_caciularu_1387106605.html [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
acum pot fi întâlnite doar în zonele temperate sau tropicale. În anul 2008, pentru prima dată în istoria omenirii ponderea populației de la orașe a depășit-o pe cea a locuitorilor din mediul rural. În anul 2050 vor fi peste 70% orășeni (sursa: www.metropolen-der-zukunft.de). Greu de imaginat este și fenomenul formării mega-orașelor viitorului: 33 de orașe ale lumii vor dispune de peste 10 de milioane de locuitori, fiecare!. Potrivit estimărilor demografice, orașe precum Delhi, din India, vor avea mai mulți locuitori
PLANURI DE ANUL NOU de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1388308288.html [Corola-blog/BlogPost/363853_a_365182]
-
Domneștii de Argeș. Mereu proaspătă, curată, diversificată, ea pare desprinsă chiar atunci din poeziile lui Coșbuc și Alecsandri, din care am citat mai multe versuri, pentru exemplificare. Cu totul altceva decât plictiseala și agitația de la orașe, pe ale căror trotuare, orășenii își tocesc blacheurile și nervii. Într-o seară frumoasă de toamnă, am poposit la o mănăstire minunată, dosită într-o văgăună, sub umbroasa revărsare a unei păduri dese de brazi ce înconjoară un lac limpede, plin de flori de nufăr
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Aerul curat al pădurilor ozonate, vânatul proaspăt, apa rece a izvorului cristalin, sunetul de neconfundat pe care îl scoate toaca mănăstirii, cântecul păsărilor, țârâitul greierilor, ochii cercetători ai bufnițelor și câte multe alte minunății de care nu se poate bucura orășeanul stresat. El se bucură doar să guste vitaminele din zarzavaturile aduse de țăran, din grădinile bogate și darnice ale țării. Zilele scad tot mai mult și vântul de miazănoapte începe să șuiere cu îndârjire prin hornuri. Păsările își părăsesc cuiburile
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
de pere și, atunci când înfloresc merii în livezi, se fabrică țuica din borhotul de mere. În gura cuptorului, în jarul de sub cazane, se coc cartofi, se frige pastarmă, se rumenesc frigărui cu șuncă. Ce mai viață e la țară, nu, orășeanule? În sfârșit, vine și iarna. Izvorul nu mai șușotește. Codrul freamătă tânguitor ca un glas de clopot, plângându-și frunza dusă. Pe o creangă, un corb înfrigurat își strânge aripa, iar prin nămeții de zăpadă, pe ulițele dinspre pădure, lupii
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
prieteni sau rude se întâlnesc la casa unuia dintre ei, la o șezătoare, unde se lucrează, se cântă, se spun diverse istorii și toți sunt serviți cu gogoși și floricele de porumb. Ce ziceți, este frumoasă viața la țară, dragi orășeni? Sigur că este. Dar viața ce-am descris-o aici, traiul din satul românesc tradițional, nepoluat, neviciat, este greu de găsit astăzi. Dar oricum, orășeni, veniți și vă odihniți în sânul naturii, în crângurile și în codrii străbătuți de apele
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
serviți cu gogoși și floricele de porumb. Ce ziceți, este frumoasă viața la țară, dragi orășeni? Sigur că este. Dar viața ce-am descris-o aici, traiul din satul românesc tradițional, nepoluat, neviciat, este greu de găsit astăzi. Dar oricum, orășeni, veniți și vă odihniți în sânul naturii, în crângurile și în codrii străbătuți de apele limpezi ale izvoarelor, pentru că viața la țară, chiar și acum, e sănătate curată. Mare câștig au aceia ce și-au clădit un adăpost de vacanță
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
după ce am constituit obiectul curiozității colegilor din oraș, i-am spus mamei că eu nu mai fac naveta la Beiuș cu o astfel de cămașa și atunci mama mi-a cumpărat una nouă, albastră și astfel am devenit și eu orășean. Apropo: o amintire despre prima mea zi la liceu. Făceam naveta bineînțeles, cu autobuzul cale de vreo opt kilometri, plus per pedes doi km dus și doi kilometri întors... până acasă. La noi pe la sate, oamenii își dau binețe, chiar dacă
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_pascu_balaci_george_roca_1327927555.html [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
și megafonul recurgând la pumni. Să le dea Dumnezeu viață lungă. Poate învață ceva. Deși admit amorul liber, cine nu mai poate visează măcar, admir moralitatea sătenilor cu sfiala și timiditatea afișată a fetelor mari cât și a flăcăilor. Morala orășenilor cu sex-ul lor afișat mi se pare mai greu de înghițit. De! Educația acum 80 ani se făcea altfel. Nu exista clasa 0 în care deprinzi purtarea chiloților și a sutienului chiar și sub pijamaua de noapte. Am mai
EMIL WAGNER de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Emil_Wagner.html [Corola-blog/BlogPost/340273_a_341602]
-
Cobor și-apoi dispar,/ Și-apusul meu e totuși răsărit ... ” (Romanța soarelui), sau nu am recitat ultimele versuri din poezia Acuarela, din care probabil s-a inspirat Bacovia - poetul ploilor eterne: „În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână/ Orășenii pe trotuare,/ Merg ținându-se de mână. În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână/ Un bătrân și o bătrână/ Două jucării stricate/ Merg ținându-se de mână ... ” Și exemplificările ar putea continua. Iată de ce a fost inspirat și
SCRISOARE DE PESTE ATLANTIC de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1407374746.html [Corola-blog/BlogPost/353896_a_355225]
-
cei născuți la sat nu poate uita casa părintească, biserica, școala, ulițele satului copilăriei, dealurile, pădurea cu viețuitoarele ei, truda și hărnicia oamenilor, tradițiile, datinile și obiceiurile.” Cât adevăr grăit-a dascălul prezent și astăzi, din fericire, printre noi! Noi, orășenii, știm ceea ce spunea Î.P.S. Serafim: „Viața la țară, într-un fel mai dificilă, este totuși mult mai sănătoasă și mai potrivită firii omului, care dintru început a fost făcut de Dumnezeu ca să cultive pământul.” Dar în primul rând satul
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442491702.html [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
putut, nu au îndrăznit, să tranșeze dacă suntem stat parlamentar sau prezidențial, de aici sursa de neîntrerupt conflict. România este și o țară semieducată pentru că absolvenții de școală sunt semianalfabeți, cultura generală fiind ceva prea pretențios. În plus foarte mulți orășeni au mentalități și comportament rural și acelea în variantă degradată. Hoția este o boală înrădăcinată pe care mentalitatea publică nici n-o condamnă prea sever. În cazul celor prinși comentariul e că au fost fraieri sau că au avut ghinion
ROMANII, O NATIE CU TARA INGHESUITA LA DOUA CAPETE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_o_natie_cu_tara_inghesuita_la_doua_capete.html [Corola-blog/BlogPost/351086_a_352415]
-
obține dar, totodată, locuri de muncă pentru viitori consumatori. Locurile de muncă salarizate asigură cumpărător pentru produsele agricole sau industriale create. Este cercul economic din care nu se poate ieși orice ar vrea politicul. Marea agricultură trebuie să asigure păpica orășenilor care-i furnizează tractoare, pluguri, semănători și combine culegătoare. Mica producție agricolă ocupă mult teren dar asigură traiul unui mic grup de săteni. Nu are un excedent care să alimenteze pe alții. Dar și sătenii, cu toată gospodărirea închisă deoarece
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]