285 matches
-
un aer convențional, afectat madrigalesc și epigonic. Simplificând, autorul apare în poezia naturii ca un pastelist descins din Vasile Alecsandri, factice și destul de anemic, fiind un eminescianizant în cea erotică, subjugat de model. Mai multă însuflețire, prin atitudinea polemică, aduc orațiile satirice Către Cleobul sau Invectivă: „Spânatec, gras, soios, urât, / Ghebos cu fața scurtă, / Cu capul priponit în gât / Și gâtul într-o burtă; // Zidit din greu, / bolohănos, / Și, cum îi zice presa, / Un chip menit să fie dos / Ce și-
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
consăteanul cel mai apropiat lui. Ion Aldea înnebunind, prorocește dezastre și, dându-se drept exponentul unui „al paisprezecelea neam”, menit să „îngroape lumea”, opinează că „străinul”, tot un ins enigmatic, s-ar putea să fie „al cincisprezecelea”. Incoerentă, confuză, demențială, orația lui Ion Aldea învăluie într-un mister compact bizara mică lume închisă din Valea Cerbului, străjuită de Muntele Vornicului și Dealul Țepelor. Al cincisprezecelea nu e un roman de cunoaștere, ci unul experimental: un exercițiu, un test de abilitate artistică
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
exactă a versurilor, iar în privința prozei folclorice recomanda păstrarea nealterată a fondului, recunoscând că fiecare povestitor creează o nouă variantă. Intenționând să alcătuiască un corpus de folclor, ca oglindă a vieții poporului, a strâns basme, legende, cântece, balade, colinde, bocete, orații de nuntă, obiceiuri etc. Povești ardelenești culese din gura poporului (I-V, 1888), cea mai cunoscută din colecțiile sale, apreciată de B. P. Hasdeu pentru autenticitate, cuprinde basme din toată Transilvania. Dintre basmele publicate în secolul al XIX-lea, cele
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
cea mai valoroasă și cea mai temeinică ce s-a scris până azi asupra vieții și operei Reteganului” (Ion Agârbiceanu), este totuși lacunară, autorul omițând bogata culegere a folcloristului, păstrată în manuscris la Biblioteca Academiei Române. Colecționarul de folclor P. înregistrează orații de nuntă de pe Someș, basme de la armenii din Gherla și în 1969 scrie un studiu despre iconarii de la Nicula, dedicat „cu fervoare și dărnicie” - cum remarca A.E. Baconsky - unuia dintre „cele mai strălucite capitole de sensibilitate românească”. SCRIERI: Literatura
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
îngr. Constantin Mohanu, pref. Șerban Cioculescu, Craiova, 1987. Ediții: Ion Pop-Reteganul, Amintirile unui școlar de altădată, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Serafim Duicu). Culegeri: Basme armenești din Transilvania, București, 1967; Frumoasa privighetorilor. Basme armenești din Transilvania, Cluj-Napoca, 1974; Orații de nuntă (Colăcării, cântece și strigături culese de pe Valea Someșului), București, 1979; Poezii populare din Ardeal, în Folclor din Transilvania, VIII, București, 1986, 267-558. Repere bibliografice: Vasile Adăscăliței, „Ion Pop-Reteganul”, CRC, 1966, 4; Constantin Mohanu, „Ion Pop-Reteganul”, LCF, 1966, 30
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
pe-un velpostelnic:/ «Diseară avem teatru, psihimu».” Aproximativ în același stil paseist sunt lungile „balade” Toamnă la Hanul Ancuței și Beizadea Tingire. Mai interesante, prin acuitatea notației născute din faptul trăit, se dovedesc compunerile intitulate Poeme de front. Când, în Orații (1972) de pildă, poetul încearcă să cânte cu tot dinadinsul „noul”, Pillat și Blaga sunt uitați cu totul și banalitățile goale își fac locul de îndată. „Meșter” neoparnasian într-ale prozodiei, P. încearcă să se sincronizeze cu mai tinerii emuli
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
Pe străzi, trec tramvaie cu scrâșnet de fier,/ Sirena fabricei aleargă înnebunită prin cartier”. Virtuozitatea prozodică îi caracterizează și traducerile din mari epopei ale lumii. SCRIERI: Fluturi de bronz, Focșani, 1937; Hronic (divertisment), București, 1941; Grădina cu cactuși, București, 1969; Orații, București, 1972; Amurgul zăpezilor, București, 1982; Mătănii, București, 1990; Balade apocrife, București, 1992. Traduceri: Imnuri vedice, pref. Sergiu Al. George, București, 1969 (în colaborare cu Viorica Vizante); Texte alese din lirica sanscrită, București, 1973 (în colaborare cu Charlotte Filotti); Poezia
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
regelui Arthur, I-V, pref. Dan Grigorescu, București, 1979 (în colaborare cu Charlotte Filitti). Repere bibliografice: [Ion Larian Postolache], „Prepoem”, 1940, 9; D. Karnabatt, Poetul Ion Postolache, SE, 1943, 1634; D. Micu, „Grădina cu cactuși”, RL, 1969, 38; Adrian Beldeanu, „Orații”, CRC, 1973, 4; Mircea Iorgulescu, „Orații”, LCF, 1973, 8; Lit. rom. cont., I, 511-512; Gh. Bulgăr, „Amurgul zăpezilor”, RL, 1984, 8; Al. Raicu, Un baladist autentic, RL, 1986, 46; Rotaru, O ist., III, 148-149; Dicț. scriit. rom., III, 874-875. I.R.
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
Grigorescu, București, 1979 (în colaborare cu Charlotte Filitti). Repere bibliografice: [Ion Larian Postolache], „Prepoem”, 1940, 9; D. Karnabatt, Poetul Ion Postolache, SE, 1943, 1634; D. Micu, „Grădina cu cactuși”, RL, 1969, 38; Adrian Beldeanu, „Orații”, CRC, 1973, 4; Mircea Iorgulescu, „Orații”, LCF, 1973, 8; Lit. rom. cont., I, 511-512; Gh. Bulgăr, „Amurgul zăpezilor”, RL, 1984, 8; Al. Raicu, Un baladist autentic, RL, 1986, 46; Rotaru, O ist., III, 148-149; Dicț. scriit. rom., III, 874-875. I.R.
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
cuci”; „poezia lui Păunescu nu este numai flora - alpină, ci și zarea scursă în bobul de grâu; are ceva din măreția cerbului carpatin, dar și tremurul păpădiei; e apartenența poetului la istorie, dar și vocea sa de copil; e credință, orație, vin și imposibilă nuntă”), părți de jurnal (Fantasme cu mirese zburând) și un album cu fotografii personale (Țechinii amintirilor). SCRIERI: Sora mea, înserarea, Craiova, 1984; Fiecare cu steaua lui, Craiova, 1985; Fire de poet, Craiova, 1988; Oare acesta să fie
PREDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289003_a_290332]
-
etnologice, etnografice, prin analize ce dau unor pagini caracter de studiu, într-un cuvânt, prin înfățișări proprii mai degrabă eseului. Cartea Ev nou în Țara Banilor (1961) este deschisă de un capitol structurat ca un veritabil poem, Cântec oltenesc. Continuând orația poematică într-un ton bemolizat, capitolul De unde începe istoria declanșează valuri de considerații, cu întoarceri în istorie și coborâri până în arheologie, sugerate de asocierea formei de arc a Olteniei cu firea aprigă a locuitorilor ei. În alt stil, cu rezonanțe
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
fiecărei rubrici i se atribuie câte o vinietă, desenată de V. Rolla- Piekarski. Nici unul din materialele cu caracter juridic, medical sau agricol nu este iscălit, tot așa cum nici foiletoanele literare (cu unele excepții) nu poartă semnătură. Pe lângă texte folclorice (plugușor, orație de nuntă, cântece populare, strigături la joc și balade, precum Toma Alimoș sau Miorița), sunt reproduse scurte povestiri - dacă nu de-a dreptul snoave - cu pronunțat caracter moralizator, scrise în grai popular, ca de altfel întreaga revistă. O parte din
RAVASUL POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
ieșire din ocol, București, 1981; Elegii pentru sufletul înflorit, București, 1981; Jurnal. Eul peregrin, București, 1984; Partea omului, București, 1987; Incinte, București, 1988; Viziune cu logofagi, Constanța, 1994; Memoria unui creier, [București, 1995]; Noaptea inițiaților, București, 1995. Traduceri: P. Joachim, Orație pentru o renaștere, pref. trad., București, 1989. Repere bibliografice: Ion Maxim, „Paul Valéry și modelul Leonardo”, O, 1979, 6; Marian Vasile, Paul Valéry și europenismul, LCF, 1979, 8; Al. Piru, Cartea de debut, LCF, 1979, 26; Andrei Roman, „Decorul și
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
cu descântecul (a fost atestată și denumirea descânteca plugului), de care îl apropie uneori și un anume tipar în dezvoltarea epicului. Prin amploare, prin modul de rostire, dar mai ales prin cultivarea alegoriei și a divagațiilor amuzante, se aseamănă cu orația de nuntă. Deoarece ocazia de care se leagă p. coincide cu aceea a reprezentării teatrului popular de Anul Nou, sunt dese situațiile în care cele două manifestări se reunesc, colinda servind ca preambul al piesei. P. poate fi încadrat și
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
de obicei pe un ton ceremonios, și care stăruie asupra principalelor momente ale desfășurării ritualului, subliniind totodată importanța acestora. În limba română există o variantă destul de veche a acestui termen. Latinescul oratio a dat în românește „urăciune”. Cât despre formele „orație”, „urație”, întâlnite în secolul al XVIII-lea în scrierile cronicarilor, acestea derivă din polonezul oracya. Neologismul polonez a fost concurat în epoca influenței grecești de cuvântul encomion. De aici și cumulul de înțelesuri pe care îl capătă noțiunea, însemnând nu
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
rostite la sărbători. Un creator de o. ocazionale a fost marele ban Văcărescu, tatăl poetului Ienăchiță Văcărescu. Spre deosebire de o. festivă, obișnuită la Curțile domnești și boierești, o. de nuntă conservă numeroase elemente poetice de o rară frumusețe. Surse: I. Păunescu, Orații populare, care în unele sate obișnuiesc a se zice la nunți, II, București, 1848; V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 363-364; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, București, 1875, 143-156; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
de nuntă conservă numeroase elemente poetice de o rară frumusețe. Surse: I. Păunescu, Orații populare, care în unele sate obișnuiesc a se zice la nunți, II, București, 1848; V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 363-364; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, București, 1875, 143-156; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 161-184; I. G. Sbiera, Povești și poezii populare românești, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1971, 455-470; Elena Sevastos, Nunta la români, București, 1889, 92-216, 283-404
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
ținute la nunțile țărănești sau Binecuvântarea tinerilor ce se însor, București, 1893, 5-24; G. Fira, Nunta în județul Vâlcea, București, 1928, 1-54; Axentie Bilețchi-Oprișanu, Din comorile neamului nostru. Datini, orațiuni, cântece și strigături de nuntă, Cernăuți, 1930, 3-39; N.I. Dumitrașcu, Orații sau Carte de vornicit, București, 1937; Gh. Pop, Orații și strigături de nuntă din regiunea Maramureș, București, 1967; Ion Meițoiu, Spectacolul nunților. Monografie folclorică, București, 1969, 51-438; Nunta la români, îngr. I. Moanță, pref. Mihai Beniuc, București, 1977; A. S. Hâncu
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
însor, București, 1893, 5-24; G. Fira, Nunta în județul Vâlcea, București, 1928, 1-54; Axentie Bilețchi-Oprișanu, Din comorile neamului nostru. Datini, orațiuni, cântece și strigături de nuntă, Cernăuți, 1930, 3-39; N.I. Dumitrașcu, Orații sau Carte de vornicit, București, 1937; Gh. Pop, Orații și strigături de nuntă din regiunea Maramureș, București, 1967; Ion Meițoiu, Spectacolul nunților. Monografie folclorică, București, 1969, 51-438; Nunta la români, îngr. I. Moanță, pref. Mihai Beniuc, București, 1977; A. S. Hâncu, V. S. Zelenciuc, Folclorul obiceiurilor de familie, Chișinău, 1979
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, II, Iași, 1991, 51-97; Folclor vechi românesc, îngr. și pref. C. Ciuchindel, București, 1990, 135-210; Silvia Ciubotaru, Nunta în Moldova. Cercetare monografică, Iași, 2000, 209-301. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 487-489; Dan Simonescu, Orațiile domnești în sărbători și la nunți, CEL, 1941; Gh. Vrabie, Contribuții la studiul orațiilor populare, REF, 1947; Ion Apostol-Popescu, Studii de folclor și artă populară, București, 1970, 241-248; Ion Șeuleanu, Orația de colăcărie, SUB, Philologia, t. XIV, 1969, fasc. 1
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
îngr. și pref. C. Ciuchindel, București, 1990, 135-210; Silvia Ciubotaru, Nunta în Moldova. Cercetare monografică, Iași, 2000, 209-301. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 487-489; Dan Simonescu, Orațiile domnești în sărbători și la nunți, CEL, 1941; Gh. Vrabie, Contribuții la studiul orațiilor populare, REF, 1947; Ion Apostol-Popescu, Studii de folclor și artă populară, București, 1970, 241-248; Ion Șeuleanu, Orația de colăcărie, SUB, Philologia, t. XIV, 1969, fasc. 1; Gheorghe Cardaș, Cele mai vechi orații de nuntă tipărite, REF, 1971, 4; Mihai Pop
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
209-301. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 487-489; Dan Simonescu, Orațiile domnești în sărbători și la nunți, CEL, 1941; Gh. Vrabie, Contribuții la studiul orațiilor populare, REF, 1947; Ion Apostol-Popescu, Studii de folclor și artă populară, București, 1970, 241-248; Ion Șeuleanu, Orația de colăcărie, SUB, Philologia, t. XIV, 1969, fasc. 1; Gheorghe Cardaș, Cele mai vechi orații de nuntă tipărite, REF, 1971, 4; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 179-192; Dicț. lit. 1900, 649; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
nunți, CEL, 1941; Gh. Vrabie, Contribuții la studiul orațiilor populare, REF, 1947; Ion Apostol-Popescu, Studii de folclor și artă populară, București, 1970, 241-248; Ion Șeuleanu, Orația de colăcărie, SUB, Philologia, t. XIV, 1969, fasc. 1; Gheorghe Cardaș, Cele mai vechi orații de nuntă tipărite, REF, 1971, 4; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 179-192; Dicț. lit. 1900, 649; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 442-446; Ion Șeuleanu, Orația de nuntă, în Poezia populară la nuntă, București, 1985
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
XIV, 1969, fasc. 1; Gheorghe Cardaș, Cele mai vechi orații de nuntă tipărite, REF, 1971, 4; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 179-192; Dicț. lit. 1900, 649; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 442-446; Ion Șeuleanu, Orația de nuntă, în Poezia populară la nuntă, București, 1985, 137-181; Andrei Hâncu, Reflecții generale asupra genezei, dezvoltării istorice și stării actuale a speciei orației ritualice, în Probleme de geneză a creației poetice populare moldovenești, Chișinău, 1991, 128-151; Ion Șeuleanu, Nunta
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
1976, 179-192; Dicț. lit. 1900, 649; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 442-446; Ion Șeuleanu, Orația de nuntă, în Poezia populară la nuntă, București, 1985, 137-181; Andrei Hâncu, Reflecții generale asupra genezei, dezvoltării istorice și stării actuale a speciei orației ritualice, în Probleme de geneză a creației poetice populare moldovenești, Chișinău, 1991, 128-151; Ion Șeuleanu, Nunta în Transilvania, București, 2000, 93-135, passim; Pavel Ruxăndoiu, Folclorul literar în contextul culturii populare românești, București, 2001, 282-291. I.H.C.
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]