1,783 matches
-
retorica în sine excludea improvizația. Astfel ele se detașau profund de gesturile actorului, ale histrionului, care deși pot părea identice, sau măcar asemănătoare unui martor venit dinspre timpurile noastre, aveau un context total diferit și o semnificație pe măsură. Pe orator îl caracterizează gesturile că normă a cumpătării, moderației, măsurii, conform principiilor ciceroniene, în vreme ce actorul, saltimbancul, ca și jonglerul de mai tîrziu, e, dimpotrivă, afectat, strident chiar. Componentă retorica a lui actio se păstrează timp îndelungat tocmai datorită acestei opoziții față de
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
de a face un lucru oarecare. Arta persuasiunii, de pildă, nu se referă la o inspirație divină și misterioasă, ci la un set de strategii explicite, pe care le poți studia și apoi folosi, spre a deveni astfel un bun orator, o persoană capabilă să-i convingă pe ceilalți. Fac astfel de banale precizări pentru a lămuri dintru început de ce titlurile celor două cărți publicate de Editura Institutul European sînt inadecvate. Să nu ne închipuim că vom deprinde meșteșugul trădării (în caz că
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
de public, numai atunci verva lui se declanșa; pe Preda publicul îl inhiba, prefera să tacă sau, de era nevoie să spună ceva, spunea repede și fără strălucire. Nu era, vreau să spun, un om al spectacolului ; nu era deloc orator; retorica sa era săracă și nesigură; ideile lui aveau nevoie de un cadru de intimitate.Spiritul lui Preda se revelează, integral ,în opera lui.“ În două puncte mai ales mă despart de ceea ce se susține în carte în legătură cu Marin Preda
Reconstituirea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2424_a_3749]
-
Iordăchescu Ionuț Președintele rus Vladimir Puțin spune că vicepreședintele Dumei, ultranaționalistul Jirinovski, este un "orator captivant" care are dreptul să-și exprime public părerile. Puțin a precizat însă că opiniile lui Jirinovski nu reprezintă de fiecare dată poziția oficială a Rusiei, după ce președintele Partidului Liberal-Democrat a afirmat că Polonia și statele baltice riscă să fie
Putin, despre Jirinovski: Un orator captivant by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21668_a_22993]
-
comentat pe marginea declarațiilor lui Jirinovski în cadrul unei întâlniri în Crimeea cu deputații Dumei de Stat. Tot ceea ce a spus Vladimir Jirinovski sunt opiniile lui personale, care nu întotdeauna coincid cu pozițiile oficiale ale Rusiei. În orice caz, este un orator captivant. În același timp, are dreptul să spună tot ce consideră de cuviință, datorită libertății de exprimare", a spus Puțin, citat de TV Life News și preluat de presă poloneză. Ultranaționalistul Jirinovski, considerat un apropiat al Kremlinului, a declarat recent
Putin, despre Jirinovski: Un orator captivant by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21668_a_22993]
-
timpuri, Caragiale scrie așa: Acum cîțiva ani, unul dintre cei mai de seamă studenți ai Universității era și tînărul Coriolan Drăgănescu. Avea inteligență vie, caracter de bronz, temperament de erou; pe lîngă acestea, natura îl înzestrase cu un talent de orator de o putere irezistibilă... etc. Ca student, el luptă împotriva poliției și tuturor fărădelegilor, pînă ce își termină facultatea cu strălucita teză de licență: Ordinea publică în statul modern. În cele din urmă, ajunge un vajnic inspector de poliție, căruia
Psiho-candidați by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16686_a_18011]
-
asupra peisajului politic și etic al postcomunismului. Simplu spus, este important de detectat elementul comun între cei care, sub diverse forme și cel mai adeseori în chip extrem de strident, au invocat idealuri naționalist-comuniste, și cel care a jucat rolul de orator en titre în Piața Universității, figura cîndva promițătoare a societății civile românești pe cale de a se naște în urma năruirii dictaturii leninist-ceaușiste. Firește, destinul ulterior al fostului lider studențesc ar putea oferi anumite chei de interpretare: între altele, îmbrățișarea deschisă a
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
cu două degete, o băga voluptuos în gură și o strivea cu abilitate exact în pauza dintre două fraze. Mustoasele fructe deveneau astfel un fel de semne de punctuație ale interminabilului său discurs. Timp de alte trei sferturi de oră, oratorul infatigabil din fața mea a înghițit astfel, una după alta, toate căpșunile din castron, fără să mă servească și pe mine măcar cu una" (p. 6o). Dincolo de orice parti-pris, trebuie să recunoaștem savoarea incontestabilă a acestei pagini, care ne demonstrează, o dată
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
Uniunii Scriitorilor și Dan Cristea, directorul Editurii Cartea Românească. Eugen Șerbănescu, îmbrăcat elegant, ca întotdeauna, primea cu o distincție firească dovezile de prețuire. Politicos și ușor ironic, dispus mai mult să asculte, decât să vorbească, dar dovedindu-se un redutabil orator atunci când a trebuit să ia totuși cuvântul, el a avut - ca și în alte împrejurări - un aer enigmatic. înainte de a fi scriitor, creator de personaje, Eugen Șerbănescu este el însuși un personaj, un "marele Gatsby" al literaturii române. A fost
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
un loc în care să rămîie-a ta țarină/ Și repauz-te apoi"14). Bardul Gr(ădiște)anu (Gr. Gellianu) lasă la 1 august 1876, arma criticii literare să cadă în lumea uitării, pentru a se consacra studiilor juridice și politicii. Bun orator, este ales deputat și senator, membru onorific al Academiei Române, președinte al Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor. A murit, la București, în anul 1921. Note: 1) N. Iorga, Istoria literaturii contemporane, I, Crearea formei, București, 1934, pag. 112. 2
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
sau senator, nemaiocupînd nici o demnitate publică în stat. Dar cuvîntul său, atunci cînd îl rostește, era temut și ascultat. În 1891, bolnav, moare la 74 de ani, pe masa de operație a unui spital parizian, uitat și sărăcit. Fusese un orator strălucit și un discurs al său mai important putea să creeze lesne un răscolitor cutremur parlamentar. Și asta nu numai în vremea sa de glorie de sub domnia lui Cuza Vodă ci și mult mai tîrziu, nimicindu-și efectiv, prin verbul
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
Gheorghe Ceaușescu Puține personalități culturale și politice ale Antichității s-au bucurat de reputația peste secole a lui Marcus Tulius Cicero: prototip al oratorului, om politic care a lichidat în calitate de consul conjurația lui Catilina, scriitor celebru în epocă și peste veacuri, teoretician literar, el s-a ilustrat și prin introducerea gândirii speculative la Roma. Romanii erau prin construcția lor genetică refractari filozofiei: În anul
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
nu duc lipsă deloc". Ambiția sa a fost de a-i instrui pe romani și de a demonstra în chip practic că limba latină este capabilă să exprime gândirea speculativă. "Filozofia își face abia acum apariția în literatura latină", afirma oratorul, și, dată fiind importanța acestui domeniu, el socotește că "trebuie tratat în limba latină". Plutarh va diagnostica corect scrierile filozofice ale lui Cicero, spunând că ele sunt "traducerea în latină a tuturor termenilor aparținând dialecticii și fizicii". Dar cât efort
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
reluările nu au întotdeauna o miză morală sau estetică. Sînt preluate, în afară de fragmente cu minime modificări, fraze, clișee care apar de mai multe ori în volume diferite. O declarație de la pagina 27 e puțin nedumeritoare: "semnatarul acestor rînduri, așa-zisul orator, are liniștea că aproape tot din ce a trăit în anii aceia e scris, mărturisit și ficționat, fără nevoia, azi, de a modifica o virgulă, acolo, în cele șase volume de Supraviețuiri". Cum vine asta, din moment ce în acestă carte exact
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
șmenar. Traversează sălile țanțoș și agale, ca un fante cu tangaj. TIPUL VULGAR. Să-i spunem, convențional, Răcnelea. E mult și colțos. Masiv și butucănos. Dacă punem la socoteală și coatele, ocupă trei scaune cu-n singur mandat. Ca să arate oratorului, sălii și, eventual, județului că el e de altă părere, Răcnelea hăulește. Scoate un fel de onomatopei strașnice și pământoase, cam așa: - Uăh! Iha! Niiio! Ee-hă! TIPUL TEMBEL. Să-i spunem Fonfo. Confundă țările cu capitalele și instituțiile internaționale cu
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
de hinghereală și care atât că nu vorbesc cu tine, când dau din coadă, purtând în ochi expresia eternă a supunerii mizere și fidelității totale. Este fantastic flerul lor. Latră imediat pe hoți și pe pungași cu o furie de oratori radicali. Dacă trece pe lângă proprietatea lor mașina de pompieri vertiginoasă, cu claxonul la maxim, ei se reped la ea cu un curaj nemaipomenit, gata s-o sfâșie... Măcar de-am fi primiți și noi în Europa, pe baza asta... Că
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
ca, de pildă, în cazul lui Al. Vaida-Voevod) discursuri rostite în parlament sau în plenul conducerii partidului. Și pentru că tot am amintit insuficiențele acestei, totuși, ediții, cum, mă întreb, de lipsește, de aici, tocmai Titu Maiorescu, unul dintre marii noștri oratori, sau Ion I.C. Brătianu, incluzîndu-se, în schimb, Duiliu Zamfirescu, cu totul minor în acest gen și chiar Iuliu Maniu, evident lipsit de calități oratorice. Chiar dacă luăm în atenție subtitlul cărții (ediției) d-lui Ioan Adam ("O galerie ilustrată a oamenilor
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
II-lea, mișcării legionare, lăsîndu-se cucerit de sloganurile naționaliste, creînd, în 1934-1935, formula "numerus clausus" sau "numerus valahicus", fiind izgonit, pentru asta, din PNȚ, creîndu-și, în 1935, neînsemnata grupare "Frontul Românesc". Iuliu Maniu, democrat adevărat, n-a fost și un orator și neavînd nici flexibilitatea necesară unui om politic, aducînd mari daune partidului său. Formula ideologică a statului țărănesc a aparținut lui Ion Mihalache (Maniu neavînd, aici, nici un rol), care a lansat-o în timp ce a fost (1934-1937) președinte al PNȚ. Ediția
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
iarna lui 1997 l-am văzut la San Francisco, într-un peisaj identic, cu inși așezați direct pe podea, imediat în fața vorbitorului, înghesuiți în pragul ușii, chiar dacă sala gazdă era o uriașă ballroom dintr-un mare hotel. Greenblatt e un orator fascinant, deși charisma lui e neobișnuită pentru un vorbitor iar elocința lui pare nelalocul ei în contextul comunicării orale: o voce blîndă, aproape slabă, figura calmă dar de o expresivitate atît de accentuată încît pe chip i se citesc limpede
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
eleganță. Încă din secolul al III-lea, cel puțin unii dintre credincioșii săi înțeleseseră forța pe care o dă uneori unui argument o redactare armonioasă. În secolul al IV-lea, mulți dintre cei mai mari episcopi ai săi sunt discipolii oratorilor și aduc cu ei preocupările pe care le-au învățat la școală. Încă de atunci, creștinismul are literații săi, preocupați de un vocabular cizelat și de o sintaxă ireproșabilă. Dar aceștia nu sacrifică niciodată fondul pentru formă. Nepreocupați de măiestria
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și căreia, de atunci, Academia și celelalte instituții îi zic Madam Limba română... Gazetarul român mai de soi, de pe timpuri, când voia să se lepede de câte o înșiruire plictisitoare de,... pardon, cioflingari, zicea nu ecțetera, - zicea ca strămoșii noștri, oratorii romani,...ejusdem farinae. Chestia cu făina, de care pomeneam adineauri. în legătură cu coca jurnaliștilor răsuciți, bătuți pe-o parte și alta, forma să iasă corect, ori împletiți în franzele de lux puse numaidecât la cuptior. Vedere caragialiană. Fiindcă veni vorba... De
Caragiale publicist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11886_a_13211]
-
dădea îndărăt dacă în ziua aia vedea o femeie borțoasă, nu mai zic de pisică. N-am prea evoluat, constata nea Bebe în costumul lui gri de tweed, cu capul gol, sur, chel aproape, însă avînd linia ilustră a marilor oratori, retori... Ori, dacă Bătrînul se împiedeca de ceva... nu mai punea mîna pe daltă în ziua aia, pe nimic. În ziua aia pierduse cinci milioane de lire; nu mult, dar pentru un amărît ca el... Mizase pe Romeo, un ogar
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
a tânji: la ultima sa prelegere dânsul a afirmat amar că publicul îi aplaudă nu ideile, ci temperamentul. Era la Conservatorul din Moscova, unde a spus următoarele: «Aplauzele dumneavoastră se referă mai mult la cuvinte, decât la idei. Vă place oratorul, nu și ideologul». (Iar pentru Marinetti ideologul/ ideologia contau mult.) Plus că absența futuriștilor ruși cărora, vrândnevrând, el se văzuse nevoit să li se adreseze prin corespondență, a pus fruntașul futurismului occidental în situația ridiculă a unui comandat de oști
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
oficială, în Registrul persoanelor juridice la Judecătoria Municipiului București, s-a făcut pe baza Sentinței civile 40/PJ 26 aprilie 1995, la cererea lui Dan Amedeo Lăzărescu, a lui Constantin Bărbulescu și a lui Vladimir Boantă. La acea vreme, Mare Orator era chiar timișoreanul nostru, Consiliul Suprem al masonilor fiind condus de Dan Amedeo Lăzărescu. În memoriile pe care și le redactează, în care un capitol semnificativ îl ocupă viața masonică, Panait Stănescu-Bellu vorbește și despre aceste evenimente. Dar dacă la
Agenda2003-9-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280756_a_282085]
-
României va fi înțeles la adevărata-i amploare abia de urmași, iar aceștia vor fi, fără îndoială, mult mai generoși în elogii.” xi Remarcăm în treacăt că termenul „baci” nu este preluat din cronici, ci din drama Apus de soare; oratorul încurcase sursele sau a ocolit deliberat un titlu neconform contextului imnic? Observații s-ar putea face și pe seama citării alandala, ca într-un extemporal gîfîit, a numelor istorice străine și autohtone. Discordanțe, altminteri, imperceptibile pentru urechile zeului din prezidiu și
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]