183 matches
-
mănâncă orice vietate pe care o găsește: omizi, fluturi de noapte, coropișnițe, crustacee terestre, șopârle, șoareci și chiar șerpi, este dușmănită de om din cauza mușuroaielor pe care le face îndeosebi în fânețe. În popor, este de multe ori confundată cu orbetele. Liliacul ("Chiroptera") este văzut în serile de vară în acțiunea sa de vânător de insecte. În popor există legenda că a fost la început șoarece care mâncând anafura din biserică a fost transformat în liliac. Există de asemenea părerea că
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
nevăstuica și dihorul comun.Foarte rar se întâlnește dihorul galben. Dintre rozătoare, întâlnim: chițcanul comun, șoarecele de câmp, șoarecele gulerat, șoarecele de pădure, șobolanul de câmp, popândăul, șoarecele de mișuna, iar la Malcoci a fost identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele mic, hamsterul dobrogean, cârtita. Păsări un numar forate mare de specii: ghionoaiele, ciocănitoarele, ciuful de pădure, pițigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele, câneparul, sturzul cântător, uliul păsărar, șoarecele comun, porumbelul de scorbura, coțofana, gaița, prepelița, potârnichea. Raportat la extinderea Dobrogei numai
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
cred că trebuie să fi criță și să îți dea Dumnezeu, cu carul, norc, altfel nu mai vezi uscatul! Încă una și mă duc: „Trebuie să avem grijă fiecare de noi înșine! Să nu mai stăm la mila statului, ca orbeții”... Cum, care stat? Ăsta căruia îi plătim taxe și iar taxe! Biruri, peste biruri! N-aud! Ați întrebat de ce? O iau și eu ca Titi-Par: cum de ce? Păi, de-aia! Ca să o ducă bine ei și cu ai lor! Ducea
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
Teleorman. În est Călăraș. În sud Dunărea și Bulgaria. Râuri: Cel mai important este fluviul Dunărea. Alte râuri sunt: Argeș, Dâmbovița, Neajlov, Câlnău, Cocioc, Sabar, Pasărea, Parapanca. Lacuri: Comana Aici se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, șopârla, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca, știuca, plătica, somn, caras, crap, biban, caracuda, roșioara. Se află pe locul doi în clasamentul celor mai
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
caracteristice stepei rămân rozătoarele. Cele mai răspândite și vătămătoare sunt popândăul ("Citellus citellus") și hârciogul ("Cricetus cricetus"), a căror arie de răspândire coincide cu arealul agriculturii intensive. Alte rozătoare de stepă sunt grivanul ("Mesosocricetus newtoni"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), orbetele sau cățelul pământului ("Spalex leucodon"), în sudul țării și "Spalax microphthalmus" în părțile de nord, șobolanul de câmp ("Aapodemus agrarus"), apoi iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), iar în regiunea Iașului, iepurele de vizuină ("Oryctogalus caniculus"), dihorul de stepă ("Mustela eversmanni
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jderul de copac ("Martes martes"), popândău european (Spermophilus citellus), orbete ("Nannospalax leucodon"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), hermină ("Mustela erminea"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), chițcan mic de apă ("Neomys anomalus"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009: sfrânciocul
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele: animale - iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele, cățelul pământului (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
e invocat binele suprem (cu siguranță, pentru om. Care o fi ăla, domnilor?!), toate principiile anterioare dispar ca și când nici nu au existat vreodată. în această situație, mai poți vorbi despre un bine? Da, doar dacă ai intrat în cârdășie cu orbeții și ai orbit și tu. în caz contrar, te întorci în antichitatea lui Platon și repeți spusele acestuia: „Ceea ce este este!” Altfel spus, în această lume a schimbărilor, a inconsistenței, există ceva real, comunicabil, în virtutea faptului de a putea fi
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
urs carpatin ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), cerb lopătar ("Dama dama"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigea"), veveriță ("Sciurus carolineansis"), orbete ("Nannospalax leucodon"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), șoarece săritor
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
de pești, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele specii :animale- iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), orbete ("Nannospalax leucodon"), Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) protejate (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979" - privind conservarea păsărilor sălbatice: buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), corcodel mic ("Tachybaptus rificollis"), lișiță ("Fulica atra
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
care trăiesc permanent în galeriile pe care le fac rozând și scurmând pământul cu picioarele dinainte. Galeriile sunt complicate și pământul scos este ridicat în mușuroaie mari, cu un diametru de ½ m, dar uneori și de 2 m. Denumirea de "orbeți" provine de la faptul că pleoapele lor sunt lipite, și din cauza aceasta pot simți cel mult deosebirea dintre întuneric și lumină, și numai în măsura în care lumina trece prin pleoape. Se hrănesc cu rădăcini, tuberculi și chiar plante verzi, producând pagube în grădinile
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
sau semihipsodont, cu rădăcini, deși slab dezvoltate. Pe suprafața lor de triturare cutată există insule de smalț. Femela are două perechi de mamele: o pereche pectorală și una inghinală, Numărul diploid de cromozomi de la 48, 50, 54 și 56 la orbetele mic ("Spalax leucodon") până la 60 la orbetele mare ("Spalax microphthalmus") și 62 la orbetele gigant ("Spalax giganteus"). Cele 13-16 specii de orbeți sunt răspândite în estul regiunii mediteraneene și sud-estul Europei - Austria, Ungaria, România, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Grecia
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
Pe suprafața lor de triturare cutată există insule de smalț. Femela are două perechi de mamele: o pereche pectorală și una inghinală, Numărul diploid de cromozomi de la 48, 50, 54 și 56 la orbetele mic ("Spalax leucodon") până la 60 la orbetele mare ("Spalax microphthalmus") și 62 la orbetele gigant ("Spalax giganteus"). Cele 13-16 specii de orbeți sunt răspândite în estul regiunii mediteraneene și sud-estul Europei - Austria, Ungaria, România, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Grecia, Turcia, în stepele și silvostepele părții europene
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
insule de smalț. Femela are două perechi de mamele: o pereche pectorală și una inghinală, Numărul diploid de cromozomi de la 48, 50, 54 și 56 la orbetele mic ("Spalax leucodon") până la 60 la orbetele mare ("Spalax microphthalmus") și 62 la orbetele gigant ("Spalax giganteus"). Cele 13-16 specii de orbeți sunt răspândite în estul regiunii mediteraneene și sud-estul Europei - Austria, Ungaria, România, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Grecia, Turcia, în stepele și silvostepele părții europene a Rusiei la est până la râul Emba
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
mamele: o pereche pectorală și una inghinală, Numărul diploid de cromozomi de la 48, 50, 54 și 56 la orbetele mic ("Spalax leucodon") până la 60 la orbetele mare ("Spalax microphthalmus") și 62 la orbetele gigant ("Spalax giganteus"). Cele 13-16 specii de orbeți sunt răspândite în estul regiunii mediteraneene și sud-estul Europei - Austria, Ungaria, România, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Grecia, Turcia, în stepele și silvostepele părții europene a Rusiei la est până la râul Emba, în sud-vestul Asiei (Iran, Irak, Siria, Israel, Iordania
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
ajungând la o lungime de 5 cm. După aproximativ 2 săptămâni după naștere ei se acoperă cu peri cenușii lungi și ajung la circa 8 cm în lungime. La vârsta de 4-6 săptămâni părăsesc cuibul. În România trăiesc două specii - orbetele mare ("Spalax leucodon") și orbetele mic ("Spalax microphthalmus") - răspândite în Câmpia Transilvaniei, în Câmpia Dunării, în Bărăgan și în Dobrogea; (popular) cățelul-pământului sau țâncul-pământului.
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
5 cm. După aproximativ 2 săptămâni după naștere ei se acoperă cu peri cenușii lungi și ajung la circa 8 cm în lungime. La vârsta de 4-6 săptămâni părăsesc cuibul. În România trăiesc două specii - orbetele mare ("Spalax leucodon") și orbetele mic ("Spalax microphthalmus") - răspândite în Câmpia Transilvaniei, în Câmpia Dunării, în Bărăgan și în Dobrogea; (popular) cățelul-pământului sau țâncul-pământului.
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
da sfatul lor M. Sale Domnitorului despre ce era de făcut fuseră de părere că nu trebuie să ne amestecăm deloc în lupta celor două colosuri, numai d. C. A. Rosetti, strănepotul strămoșilor noștri, fuse de părere să mergem ca orbeții înainte. Merserăm, din nenorocire, după părerea d-lui, fiind la cârma țării ai d-lui; în curând sforile politice li se încurcară rău de tot, și organul stărostiei patriotice începu să strige: Am încurcat-o noi; acum trebuie toți românii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vreți, captivanta noastră conversație. Cheia mânuită de Avocat se afundă scrâșnit și culisează îndărătnică, în ditamai broasca mânăstirească, iar ușa greoaie se îndepărtează, în fine, de canat. Pășind prudent, Fratele se strecoară cel dintâi, pipăind pereții de la intrare, cu acribia orbetelui, în căutarea unui întrerupător. Nu aprideți lumina! rostește calm Arhanghelul. Nu va fi nevoie. Își făcuseră loc, pe rând, nerăbdători, cu toții, mai puțin Iepurele și cu Bursucul, care rămăseseră afară, de o parte și de alta a tocurilor, sub pisanie
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
care se hrănesc cu larve, omizi și alți dăunători (V. Băcăuanu, 1880). FAUNA SILVOSTEPEI Este mai săracă, ea având mult de suferit de pe urma expansiunii activităților umane. Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândău (Citellus citellus), cățelul pământului sau orbetele (Spalax leucodon), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șobolanul de câmp (Apodemus agraris), hârciobul (Cricetus cricetus), iepurele de câmp (Lepus europaeu) etc.Acestor mamifere li se alătură și altele, specifice zonei forestiere vecine (căprioara, mistrețul, vulpea, uneori lupul și bursucul). Păsările
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
al personajului Dayan din nuvela cu același nume, crezând că are de a face cu o simbolistică intenționată de autor. La sugestia lui Alain Paruit de a utiliza în traducerea franceză a nuvelei, Orove pentru numele de familie Orobete (de la orbete, personajul fiind chior) Eliade îi răspunde că nu s-a gândit la legătura care putea fi făcută. Eludare a unei întrebări incomode sau creativitate a inconștientului de care vorbesc Marta Petru și Alain Paruit? Un nume în cazul căruia există
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la latrină și să stoarcă în ea, zicînd: „La ce ai poftit, aici găsești!“, căci le va trece; sau să caute prin sare pisată nouă peri și să le pună în apă și să-i bea. Omul care omoară un orbete* cu mînile dindărăt are leac să vindece femeile ce sufăr de țîță. Unui copil nou-născut să i se dea mai întîi țîță de mă-sa, iar nu de altă femeie, ca în viața lui să nu atîrne de bucătura altuia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vas de lemn folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a (se) îmbolnăvi de tu berculoză ol - oală oleab - acaret oltuan - altoi oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar - ceasornic orbalț - boală molipsitoare; brîncă orbete - rozător asemănător cîrtiței otavă - fîn cosit toamna a doua oară P paște - pîine sfințită; păscuță (plantă) paus - parastas; slujbă religioasă păcișă - cîlțișor, fir rămas după periatul fuiorului păduche - ploșniță, stălniță păpușoiaș - știulete părăsitură - ou de găină mic, cu coajă moale
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]