394 matches
-
prezent de majoritatea violoniștilor, mici și mari. La sfârșitul anilor '40, maestrul Ion Voicu a realizat prima înregistrare radio a acestei lucrări. 40 de ani mai târziu, fiica lor, Corina Chiriac, a realizat o variantă vocală a acestei serenade, în orchestrația autorului, exact în tonalitatea în care a fost compusă "Serenanda". Anii afirmării componistice, când a activat în calitate de cercetător la Institutul de Folclor, apoi consilier muzical al Ansamblului „Ciocârlia”, i-au întărit convingerile privitoare la valențele izvorului artistic popular, valorificat cu
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
Compania de Sunet în anul 1992. Este un album conceptual, cu un sound unitar, deși influențele muzicale sunt variate: hard rock, blues, folk, baladă rock, rock and roll și chiar folclorul închisorilor în cazul primei piese, care este inedită în ceea ce privește orchestrația, realizată doar cu sunete produse de lanț, clanță și zăvor. Mesajele celor 10 cântece se completează între ele, abordând din mai multe perspective și planuri privarea de libertate a individului în tânăra societate democratică românească, ce se presupunea a fi
S-a votat Codul penal () [Corola-website/Science/319092_a_320421]
-
ciocan” viguros, ferm și sigur pe armoniile și ritmurile date. În 1950 interpretează, sub conducerea dirijorului Sergiu Comissiona, " Fantezia concertantă pentru țambal și orchestră" a compozitorului Florin Comișel.. În 1970 își prezintă propriile variațiuni pe tema "Anicuța neichii dragă", în orchestrația lui Constantin Arvinte și sub conducerea dirijorului Victor Predescu, la premiera spectacolului "Pe aripile rapsodiei", oferit publicului de către noul înființat ansamblu „Rapsodia Română”.. În perioada 1970-1975 colaborează cu orchestrele „Rapsodia Română” și Radio, conduse de importanți dirijori precum: Nicu Stănescu
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
să-i îndepărteze de acești producători, crezând că tocmai când formația era pe cale să atingă cele mai înalte culmi ale succesului, Eno i-ar fi „îngropat sub un maldăr de prostii avangardiste”. "The Unforgettable Fire" are un sunet profund, cu orchestrație amplă. Sub conducerea lui Lanois, tobele lui Larry au devenit mai libere și mai subtile, iar basul lui Adam, mai subliminal; secțiunea de ritm a început să curgă, susținând cântecele. Completând atmosfera sonoră, versurile albumului sunt deschise multor interpretări, aducând
U2 () [Corola-website/Science/299743_a_301072]
-
celestă, saxofoane și claxoane de mașină. A adus acasă câteva claxoane de pe taxiurile franceze pentru premiera din New York, care a avut loc pe 13 decembrie 1928 la Carnegie Hall, cu Walter Damrosch dirijând Orchestra Simfonică din New York. Gershwin a finalizat orchestrația lucrării pe 18 noiembrie, cu mai puțin de patru săptămâni înainte de premieră. Gershwin a colaborat pentru programul lucrării împreună cu criticul și compozitorul Deems Taylor, spunând că "scopul meu aici este să prezint impresia unui vizitator american la Paris când acesta
Un american la Paris () [Corola-website/Science/331569_a_332898]
-
și pusă în scenă pe 22 noiembrie în același an, fiind creată pentru dansatoarea rusă Ida Rubinstein. Mișcare de dans cu ritm și tempo invariabile, pe o melodie uniformă și repetitivă, Boleroul își ia singurele elemente de variație din efectele orchestrației, printr-un crescendo progresiv și, "in extremis", printr-o modulare scurtă în "mi" major. Această operă singulară pe care Ravel a considerat-o un simplu studiu de orchestră a făcut obiectul celei mai largi difuzări dintre operele sale devenind, în
Bolero (Ravel) () [Corola-website/Science/328491_a_329820]
-
având ca bază de documentare caietele și albumele, afișele și fotografiile strânse cu devoțiune de tatăl artistului. La 84 de ani, semnează un contract de înregistrare a 3 CD-uri cu cele mai dragi melodii cântate în toată cariera sa. Orchestrații noi, înregistrări noi într-un studiou digital. Și-a uimit colaboratorii cu seriozitatea și vitalitatea lui, devenite proverbiale. Neavând nevoie de repetiții, a strâns multe piese dintr-o bucată, preocupat ca vocea să fie bine. CD-urile s-au vandut
Gică Petrescu () [Corola-website/Science/302638_a_303967]
-
Stanford- California (1985/1986); Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.Compune muzică foarte diversă stilistic , de la muzică Electro Acoustica la Muzică simfonica și Muzica de Jazz . Prima apariție pe disc este în 1975 (orchestrator jazz music). Semnează muzică/orchestrația și definește stilul grupului Stereo condus de Crina Mardare printr-un LP și un single. Semnează muzică/orchestrația și definește stilul cântăreței Loredana Groza prin albumele "Bună seară, iubite", "Un buchet de trandafiri" și "Diva înamorata". Colaborează cu Silvia Dumitrescu
Adrian Enescu () [Corola-website/Science/306374_a_307703]
-
muzică Electro Acoustica la Muzică simfonica și Muzica de Jazz . Prima apariție pe disc este în 1975 (orchestrator jazz music). Semnează muzică/orchestrația și definește stilul grupului Stereo condus de Crina Mardare printr-un LP și un single. Semnează muzică/orchestrația și definește stilul cântăreței Loredana Groza prin albumele "Bună seară, iubite", "Un buchet de trandafiri" și "Diva înamorata". Colaborează cu Silvia Dumitrescu la albumul " Cred în tine". Compune piese pentru Dida Dragan - "Stau pe o margine de luna", Angela Similea
Adrian Enescu () [Corola-website/Science/306374_a_307703]
-
sa s-a mutat la Dresda. Acolo și-a continuat studiile muzicale. S-a mutat la Berlin în 1869 pentru a studia pianul cu Eduard Franck, compoziție cu Friedrich Kiel, apoi, schimbând școala, a studiat pianul cu Richard Wüerst și orchestrație cu Heinrich Dorn. Mai târziu a acceptat propunerea de a preda la academia de muzică. De asemenea el era și un bun violonist, cântând chiar și în orchestră la vioară. În 1873 și-a făcut prima apariție apreciată ca pianist
Moritz Moszkowski () [Corola-website/Science/329729_a_331058]
-
și caracteristică a vitalității pe de-o parte și a dramei și tragediei pe de altă parte. Într-un fel amintește de lucrările lui Igor Stravinski și Serghei Prokofiev, compozitori care l-au influențat puternic pe Șostakovici în această perioadă. Orchestrația transparentă și aproape camerală a primei simfonii este aproape în contrast cu orchestrațiile complexe și sofisticate întâlnite în simfoniile sale de mai târziu. Datorită atitudinii tradiționaliste a Conservatorului, Șostakovici a descoperit muzica lui Igor Stravinski abia în adolescență. Efectul acestei muzici a
Simfonia nr. 1 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332922_a_334251]
-
și tragediei pe de altă parte. Într-un fel amintește de lucrările lui Igor Stravinski și Serghei Prokofiev, compozitori care l-au influențat puternic pe Șostakovici în această perioadă. Orchestrația transparentă și aproape camerală a primei simfonii este aproape în contrast cu orchestrațiile complexe și sofisticate întâlnite în simfoniile sale de mai târziu. Datorită atitudinii tradiționaliste a Conservatorului, Șostakovici a descoperit muzica lui Igor Stravinski abia în adolescență. Efectul acestei muzici a fost radical și instant iar influențele lui Stravinski vor continua să
Simfonia nr. 1 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332922_a_334251]
-
instant iar influențele lui Stravinski vor continua să exercite o influență considerabilă asupra lui Șostakovici. Unii critici au sugerat că prima simfonie a lui Șostakovici a fost influențată de baletul "Petrușka" a lui Stravinski nu doar datorită utilizării pianului în orchestrație și ci și datorită tonului general de satiră din prima jumătate a simfoniei. Deoarece subiectul din baletul lui Stravinski urmărea metodele învechite ale unei păpuși animate ar fi reflectat observațiile sale cu privire la aspectele mecanice ale comportamentului uman și s-a
Simfonia nr. 1 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332922_a_334251]
-
sângele are un motiv muzical al lui. Punctul culminant din punct de vedere muzical este situat la deschiderea ușii a cincea, unde melodia brusc modulează în Do major, luminând atmosfera. Până aici exista o ridicare treptată, de aici urmează declinul. Orchestrația lucrării conține pe lângă cvartetul de coarde, patru flaute (două piccolo), două oboaie, corn englez, trei clarinete, patru fagoturi (printre care două contrafagoturi), patru corni, patru trompete, patru tromboane, tubă, timpan, tobă mare, tam-tam, cinele, xilofon, trianglu, două harfe, celestă și
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
Muzică "Ciprian Porumbescu" din București (astăzi Universitatea Națională de Muzică "Ciprian Porumbescu"), unde studiază cu profesorii Victor Giuleanu (teorie-solfegiu), Dan Constantinescu și Dan Buciu (armonie), Liviu Comes și Dinu Ciocan (contrapunct), Ștefan Niculescu (forme muzicale), Dan Constantinescu (compoziție), Nicolae Beloiu (orchestrație), Liviu Brumăriu și Petre Brâncuși (istoria muzicii), Marin Constantin (dirijat cor), Iosif Conta (dirijat orchestră), Gheorghe Oprea (folclor), Viorica Dimitriu (pian). În 1983 primește Certificatul Pedagogic Universitar iar în 1986 este definitivat în învățământ. În perioada 1983-1989 este profesor de
Octav Firulescu () [Corola-website/Science/311975_a_313304]
-
Halka", răzbate rezonanță revoluției din "Primăvară popoarelor" din anii 1848-1849, mesajul fiind cel de protest împotriva injustiției sociale. Din punct de vedere muzical în această operă iese din comun folosirea unei tehnici asemănătoare "leitmotivului" din operele lui Wagner, iar în orchestrație se simte influența lui Weber. Și în cealaltă opera mai însemnată , "Castelul vrăjit" se resimte spiritul atmosferei ce domnea în rândurile polonilor după înăbușirea revoltei naționale din 1863. Pătrunse de sentimente patriotice sunt și operele "Contesă" și "Verbum nobile" ("Cuvânt
Stanisław Moniuszko () [Corola-website/Science/309861_a_311190]
-
Vintilă", din cauză că titlul original, "Se retrage la Vatra Luminoasă", nu a fost acceptat de cenzura comunistă a vremii. La acest ultim album al său de dinainte de Revoluție, Mircea Vintilă colaborează cu Florian Pittiș la texte și cu Sorin Chifiriuc la orchestrații și aranjamente instrumentale. În anul 1990 primește „Marele Premiu pentru Întreaga Activitate” în cadrul Festivalului Național de Muzică Folk „Om bun”. Urmează o serie de turnee în Austria, Franța, Germania, Rusia și Slovacia. Susține spectacolul „Față în față cu lumea” la
Mircea Vintilă () [Corola-website/Science/303878_a_305207]
-
încheie printr-o codă de 10 măsuri, la care contribuie exclusiv doar instrumentele de percuție (timpani, toba mică, piatti, gran cassa, tam-tam și mașină de vânt). În ansamblu, sesizăm o libertate de tratare a plajei sonore, în care vocile și orchestrația sunt foarte complexe, iar limbajul sonor întrunește elemente modale. Orchestrația depășește în această lucrare nivelul atins în Simfonia a 3-a (1916-18). Astfel, întregul discurs muzical este construit pe ideea literară descrisă de Enescu în "Amintiri": „Închipuiți-vă o mare
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
exclusiv doar instrumentele de percuție (timpani, toba mică, piatti, gran cassa, tam-tam și mașină de vânt). În ansamblu, sesizăm o libertate de tratare a plajei sonore, în care vocile și orchestrația sunt foarte complexe, iar limbajul sonor întrunește elemente modale. Orchestrația depășește în această lucrare nivelul atins în Simfonia a 3-a (1916-18). Astfel, întregul discurs muzical este construit pe ideea literară descrisă de Enescu în "Amintiri": „Închipuiți-vă o mare furtunoasă. Un marinar, nemișcat, o contemplă, având ochii pironiți asupra
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
lui Flâmânzilă și Setilă. Muzica a fost compusă de Dumitru Capoianu. Versurile cântecului de pahar sunt scrise de Jak Fulga, iar muzica de compozitorul Henri Mălineanu. Versurile cântecelor stihiilor sunt scrise de Mihai Maximilian, iar muzica de compozitorul Nicolae Kirculescu. Orchestrația este realizată de Orchestra Simfonică a Cinematografiei dirijată de Paul Popescu. Coregrafia este realizată de maestrul de balet Nicolae Sever, dansurile fiind executate de balerinii Ion Alexe și Andreea Constantinescu. La realizarea filmului a fost folosit Victor Dona pe post
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
este un single al Deliei în colaborare cu Kaira. Piesa este compusă de către echipa Kazibo Music, de text și muzică sunt responsabili Alexandru Pelin și Ovidiu Baciu iar de orchestrație Alex Antonescu si Johann Elliot. Nu trece mult timp de la lansare, piesa ajunge un hit național și stabilind un record pentru România. "" staționează 21 de săptămâni pe primul loc în Media Forest România, primul single care reușește această performanță de la
Pe aripi de vânt () [Corola-website/Science/334545_a_335874]
-
săptămâni pe primul loc în Media Forest România, primul single care reușește această performanță de la înfințarea topului. "Pe Aripi De Vânt" este compus de către echipa Kazibo Music, de text și muzică sunt responsabili Alexandru Pelin și Ovidiu Baciu, iar de orchestrație Alex Antonescu și Johann Elliot. Single-ul a venit ca o propunere atât pentru Delia din partea casei sale de discuri, Cat Music cât și pentru Kaira din partea managerilor și producătorilor de la Kazibo Music. Ce spune Delia despre proiect: "Pe aripi
Pe aripi de vânt () [Corola-website/Science/334545_a_335874]
-
devină un violonist celebru. La vârsta de 13 ani cânta alături de tatăl său în diferite ocazii (nunți, botezuri, serbări etc.) și la restaurantul din cartierul Colentina. A continuat să studieze vioara în particular, aprofundându-și studiile de armonie, contrapunct și orchestrație. În 1950, la un an după înființarea Orchestrei de muzică populară Radio, intră colaborator prin concurs, iar în 1951 este angajat permanent, devenind în scurt timp concert-maestru. Fructuase au fost colaborările sale cu primii dirijori au Orchestrei Radio, Ion Luca
Constantin Mirea () [Corola-website/Science/326777_a_328106]
-
triunghiul, talgerele. La alămuri se adaugă trombonul (Simf. 5, 6, 9). Alămurile sunt mai bine valorificate. Alte inovații: cornul englez, contrafagotul, flautul piccolo. În secolul XIX orchestra simfonică ajunge la dimensiuni gigantice. Hector BERLIOZ - un adevărat virtuoz al orchestrei - renovează orchestrația. În Requiem el folosește 16 tromboane și 18 contrabași; în general orchestra lui BERLIOZ numără în jur de 150 de instrumentiști, sau chiar mai mulți. Richard WAGNER dezvoltă orchestra din muzica de operă (orchestrație foarte densă). Camille SAINT-SAËNS folosește xilofonul
Orchestră () [Corola-website/Science/315499_a_316828]
-
un adevărat virtuoz al orchestrei - renovează orchestrația. În Requiem el folosește 16 tromboane și 18 contrabași; în general orchestra lui BERLIOZ numără în jur de 150 de instrumentiști, sau chiar mai mulți. Richard WAGNER dezvoltă orchestra din muzica de operă (orchestrație foarte densă). Camille SAINT-SAËNS folosește xilofonul în "Dans macabru" (1874). Gustav MAHLER merge până la 10 trompete și percuții neobișnuite (talangă, bici). Secolul XX aduce noi evoluții: Maurice RAVEL valorifică în mod original toate instrumentele orchestrei în faimosul "Bolero", inclusiv saxofonul
Orchestră () [Corola-website/Science/315499_a_316828]