645 matches
-
sa operă. Preocupat în paralel de elaborarea operei Evghenii Oneghin, corespondența cu Nadejda von Meck- căreia îi și dedică simfonia - și mariajul nereușit, evenimentele încep să configureze ideea acelui implacabil care spulberă aspirația spre fericire. Milen Nachev a realizat culori orchestrale de mare o diversitate, corespunzătoare stărilor sufletești extrem de fluctuante, narate în acest fa minor plin de semnificații: tristeți fără ieșire, angoase, aluzii la atitudini decăzute, sentimente nedefinite puse în contrast cu teme evocatoare ceva mai luminoase, amintiri, stări de melancolie sau calm
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
versiune finală din anul 2002 a lucrării Pro memoria - Meditații la Enescu III (1996). Structura liberă, poematică este servită de o dramaturgie naturală, un complex de acumulare și detentă tensional-sonoră exprimată la nivelul fiecărui parametru, de la progresia agogică la densitatea orchestrală. „Împrumuturile” enesciene nu sunt la vedere, doar libertatea pulsației și gradația sonoră lentă amintesc de respirația amplă a formei referențiale. Împlinirea lucrării prin intonarea-prelucrarea imnului bizantin „Lumină lină” are valoarea unei sublimări, a unei înălțări spirituale, creată și de interpretarea
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
comparabili la nivelul parametrului intonațional (aceeași tehnică modală, referințe stilistice comune - enesciană, bizantină - aici avem în vedere și o altă lucrare celebră, poemul „Glasurile Putnei”) și a tehnicii polifonice prioritar tradiționale; 2. Anton Zeman - Cristian Misievici, uniți prin tehnica texturilor orchestrale, prin abstractizarea imaginii muzicale vs concretețea referinței folclorice. Sabin Păutza, cel din Jocuri I nu poate fi asociat în peisajul componistic de la Iași, dar cum precizam mai sus, oferă imagini sonore cu soluțiile lor tehnice, valorificate ulterior în partituri de
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
în prima secvență a spectacolului, când se definesc sonor caracterele acțiunii, pe urmă vertical, pe suprafețele în care acestea evoluează simultan, cu o scriitură contrapunctică foarte bine gândită, al cărei mesaj l-am descifra prin noțiunea de „complicitate”. Partea pur orchestrală, care comentează propriu-zis acțiunea, se identifică opiniei spectatorului care, pentru moment, renunță a se mai amuza și se lasă cuprins de întristare, pe alocuri de dezgust față de atitudinea lunecoasă a personajelor. Tiparul împrumută unele accente expresioniste... Și așa se țese
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
cărți sfinte, obținute în taină și cu imensă greutate, căci erau interzise de securitate! Lajta Laszlo a fost și compozitor și dirijor. Au rămas 68 de opusuri în urma lui. Unele de inspirație folclorică, altele nu. A scris 9 simfonii, suite orchestrale, multe opusuri camerale, coruri, o opera bufa , un balet... Era un anticomunist convins, așa că după 1948 nu i s-au mai cântat lucrările. Până la sfârșitul vieții a trăit într-o mare sărăcie, vânzând din casă, pentru ca să aibă minimumul
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
Ioana Maxim, urmată apoi de cele Cinci valsuri pentru pian în interpretarea Mădălinei Florescu. Seara noastră muzicală petrecută în foayerul operei s-a încheiat cu Simfonia Simplă într-un aranjament pentru cvintet de coarde, cea mai cunoscută și îndrăgită lucrare orchestrală a lui Britten, o muzică captivantă, ușor previzibilă, ce atrage publicul încă de la primele măsuri. Cvintetul a fost alătuit din membrii ai orchestrei Operei Naționale din București: Cristian Balaș (vioara I), Alexandra Rogalski (vioara a 2-a), Sorin Spasinovici (violă
Adev?rul despre Benjamin by Andreea DRAGU () [Corola-journal/Journalistic/84302_a_85627]
-
s-a aflat un tânăr dirijor Ciprian Teodorașcu, specializat în ultimii ani pe partituri muzicale coregrafice, care a căpătat, fără îndoială, în această perioadă capacitatea de a urmări cu atenție pașii dansatorilor, coordonând, în acest fel, mișcarea scenică cu tempoul orchestral. Spectacolul LA SYLPHIDE se integrează cu mare succes în repertoriul de balet al Operei Naționale ridicând compania la o cotă valorică impresionantă. El impune acel nivel dorit de spectatori pe care va trebui să și-l mențină în viitor, prin
?LA SYLPHIDE? by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84296_a_85621]
-
anul 1828, remarcabilă prin profunzimea expresivă și semantică, prin diversitatea sentimentelor pe care le evocă. În prima mișcare Allegro, interpretul a fost preocupat să evidențieze frumusețea melodică și ineditul înlănțuirilor armonice, contrastele tematice și sonore (tema întâi pregnantă, având alură orchestrală, tema a doua, grațioasă, plină de eleganță și candoare), precum și metamorfozele permanente percepute în cadrul discursului muzical. Pianistul a reliefat cu măiestrie imaginile muzicale contrastante (de factură lirică ori dramatică), dialogul inedit al vocilor (plasate adesea în registre diferite). Pe parcursul
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]
-
acustică de excepție; deși eram familiară cu o parte dintre invitați, ceea ce am ascultat a depășit cele mai îndrăznețe așteptări. Pentru că, de fapt, am asistat la un concert de Oscar. Orchestra a fost ceea ce ar trebui să fie orice formație orchestrală ce poartă numele de Filarmonică, adică: omogenă, cu sunet cald, rotund, clar, exact la fracțiune de secundă, perfect acordată, încărcată de emoție artistică, foarte disciplinată și într-o formă de zile mari. Instrumentele au vibrat cu mare acuratețe și precizie
Concert de Oscar la Sibiu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84307_a_85632]
-
și contrapunct cu Maya Badian, Corneliu Cezar, Dan Buciu. La 10 ani semna, muzică și scenariu, musical-ul “Frumoasa din pădurea adormită”, care s-a jucat cu succes în sala liceului. Compune muzică corală, lieduri pentru mezzosoprană și pian, suite orchestrale, așa încât la 15 ani este admisă în mod excepțional ca membră supleantă a UCMR! Debutul în muzica ușoară a avut loc în 1981, la concursul TV “Șlagăre în devenire”, cu compoziția “Pentru primele flori”, interpretată vocal și la pian alături de
Claudia Daniela Nacu by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84312_a_85637]
-
în care factura narativă precumpănește, asigurând desfășurarea activă a discursului sonor. Pe de o parte, asistăm la “discuțiile” flautului cu clarinetul - întrebări, răspunsuri, cuplaje sau paralelisme; pe de altă parte, inițiatorul întâlnirii și relațiilor solistice, după teluricul ecou de tutti orchestral inițial, este violoncelul, care intervine cu monologuri, replici și comentarii. Despre ce ? În detaliile despre lucrare, pe care nu le expunem decât succint aici, Dan Dediu marchează cu trei subtitluri etapele comportamentelor sonore din cele trei mișcări ale lucrării: Delirium
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
a dovedit a fi imposibilă! A obținut în schimb participarea unor importante personalități ale vieții muzicale internaționale, artiști originari din România; iar aceasta în vederea asigurării nivelului profesional european care să valideze actul artistic privind nașterea, privind formarea acestui special organism orchestral. Au sosit aici, la Sinaia, pentru a lucra cu tinerii instrumentiști, contrabasistul Dorin Marc și violistul Marius Nichiteanu din Germania, violonistul Liviu Prunaru din Elveția, oboistul Adrian Petrescu din București. Așa se face că, la capătul unei activități intense de
Enescu și muzica lumii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8128_a_9453]
-
s-a constituit în magistrale cursuri de orchestră, de muzică, de inspirată concentrare a expresiei, de logică privind construcția frazei; iar aceasta în ciuda intonării mult prea grăbite a finalurilor, tempouri posibil de utilizat în cazul marilor orchestre ale lumii, colective orchestrale virtuoze, direcție spre care au fost stimulați a privi tinerii muzicieni. Sunt un mănunchi de peste 50 de instrumentiști, cei buni dintre cei mai buni studenți, elevi și absolvenți ai universităților naționale de muzică, tineri cu vârste cuprinse în principal între
Enescu și muzica lumii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8128_a_9453]
-
așa cum se desfășoară acesta în instituțiile noastre de învățământ muzical, gimnazial, liceal și universitar. Mă refer la prioritatea acordată dobândirii reflexelor de manualitate instrumentală în dauna reflexelor ce pot legitima cultura profesională, actul artistic, cultura cântului în ansamblul cameral sau orchestral. Mai mult decât atât, odată înființată, Orchestra Națională de Tineret trebuie să devină un intermediar prețios între ansamblurile locale și marile ansambluri internaționale de tineret pe care le poate - voi spune astfel - alimenta. Ne aducem aminte, cu câteva luni în
Enescu și muzica lumii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8128_a_9453]
-
Jean Rânzescu, unul dintre marii profesioniști ai genului. O personalitate marcată de pasiunea pentru muzica ce se întruchipează în gest, în imagine. Am înțeles atunci - eram tânăr absolvent al Conservatorului bucureștean - că în lumea operei fraza muzicală intonată vocal, susținută orchestral, trebuie să-și găsească un specific echivalent scenic, că acesta trebuie să devină parte integrantă a situației muzical-dramatice imaginate de compozitor, de libretist. Am înțeles că regizorul de operă devine un coautor al spectacolului, un coautor care are menirea de
Opțiuni în regia de operă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7046_a_8371]
-
au vizat atât performanța pianistică a Luizei Borac cât și readucerea în primul plan al atenției publice a celor două sonate de pian. Nu poți să nu apreciezi în cazul Luizei acel simț acut al culorii timbrale, o veritabilă compoziție orchestrală, aspect conectat intim dinamicei stărilor de spirit ce animă momentele celei de a treia sonate în re major, spre exemplu. Apreciind tranșant, așa da și așa nu, mă opresc asupra a două evenimente elocvente pentru ceea ce se poate numi politică
Este europeană promovarea valorilor muzicale naționale? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7068_a_8393]
-
dar mai ales această capodoperă a muzicii secolului XX care este Concertul pentru orchestră de Witold Lutoslawski, au fost oferite publicului bucureștean sub bagheta dirijorului Antoni Wit. Este un muzician ce stăpânește în mod absolut atât partitura cât și aparatul orchestral, un artist care știe a rostui amănuntul pentru a construi ansamblul. Desigur, pentru a-i spori atracțiozitatea, programul dedicat acestei importante prezențe spirituale poloneze putea găzdui și lucrări din repertoriul universal. Am observat însă linia unei conduite de politică culturală
Este europeană promovarea valorilor muzicale naționale? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7068_a_8393]
-
primii ani ai secolului trecut, imediat după moartea lui Verdi și după premiera operei Tosca, de Puccini. Linia melodică larg desfășurată a unora dintre arii amintește de conductul vocalității de tip verdian; dar dinamica replicilor, caracterul alert al acțiunii, verva orchestrală, fac trimitere la mobilitatea atât de spectaculoasă a situațiilor muzical-dramatice proprii teatrului muzical la Puccini. Cu mai bine de șapte decenii în urmă, opera "Adriana Lecouvreur" a fost reprezentată la București, la Teatrul Liric, sub bagheta dirijorală a maestrului Alfred
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
decolează "en fanfare" înspre orizonturile rarefiate ale punctualismului sonor ori către aerul tare al contrapunctului serial, incitat de experimentele unui Edgar Varčse sau Herbert Eimert, și al "sound-ului" electroacustic. Au urmat, în mod direct, legitim spațializarea și stereofonizarea (re)surselor orchestrale ori corale (în Gruppen, Carrč, Momente), torturarea ambianței prin exerciții și tatonări eufonice de multe mii de herzi (în Microfonie 1,2), calofiliile și mixturile sonore (în Hymnen), rafinarea poeticii și sensibilității împregnate de un puternic erotism a spiritualității hinduse
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
Simfonia a 7-a "Volume", op.29 "apare ca o opoziție totală la cea de-a 6-a. Într-un sens ea aruncă un pod, peste timp, către Simfonia a 3-a cu care are în comun o anumită agresivitate orchestrală, sau chiar către a 1-a, prin revenirea la o relativă stabilitate, dacă nu tematică, cel puțin motivică" (pag.112). În sfârșit, Simfonia a 8-a "Imagini", op.30 comportă o dominantă imnică, de celebrare a unor corifei ai culturii
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
la cei 78 de ani cântă jazz în formație de trio, în compania unor eminenți colegi de generație. Este pianistica unui jazz cvasitradițional ce dezvoltă spiritul colocvial al comunicării muzicale. Același spirit îl cultivă și în relația cu întregul colectiv orchestral, cu publicul. Cu câteva zile mai înainte a putut fi urmărit la pupitrul B.S.O., în "cortul" cel mare, într-un program de factură clasică. Este uimitor de observat felul în care cântând Mozart - Simfonia nr. 29, se poate realiza
Tanglewood - reședința de vară a marii muzici by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9363_a_10688]
-
se vorbește în continuare de impresia percutantă lăsată în stagiunea trecută, în compania ansamblului B.S.O., de foarte tânărul dirijor venezuelean Gustavo Dudamel. La nici treizeci de ani nu a părut deloc a fi întimidat de relația cu celebrul colectiv orchestral. O stea în ascensiune! Se organizează aici, la Tanglewood, și un Festival de Muzică Contemporană - evident americană - extins pe durata a cinci zile. Ediția din acest an este concepută de compozitorul John Harbison, născut în anul 1938. Cele cinci concerte
Tanglewood - reședința de vară a marii muzici by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9363_a_10688]
-
cinetica centrului și a marginii relațiilor armonice, tonal-funcționale, dar închisă, contemplativă, sub raportul tectonicii sintaxei și morfologiei limbajului sonor: aplicarea consecventă a principiilor simetriei și cvadraturii în alcătuirea motivelor, frazelor și perioadelor ori în structurarea formulelor ritmice și a strategiei orchestrale. Romantismul propune cu osârdie evitarea sensului unic și aureolarea textului muzical cu o remarcabilă densitate de sugestii, postulând intențional opera deschisă, polisemică, încărcată de narativitate. Tot ceea ce a urmat Romantismului (Impresionism, Expresionism, Neoclasicism, Concretism, Conceptualism etc.) și-a extras seva
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
recentului spectacol de la Aix Simon Rattle - la pupitrul dirijoral al celebrei "Berliner Philharmonie" - în compania unei distribuții internaționale de o mare unitate, de un incredibil profesionalism. Comentatoarea spectacolului amintea faptul că aceeași partitură a mai fost prezentată de legendarul colectiv orchestral doar cu decenii în urmă, pe vremea directoratului lui Herbert von Karajan, că din echipa de atunci a instrumentiștilor ansamblului au mai rămas totuși, în funcție, doar câțiva muzicieni. Ca peste tot în marile centre muzicale, sezonul artistic, teatrele, concertele
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
pe partidele instrumentale ale ansamblului, de către tineri maeștri originari din țara noastră, muzicieni care ocupă actualmente poziții importante în câteva dintre marile colective simfonice europene. Dirijorul Cristian Mandeal, directorul Filarmonicii bucureștene, a condus repetițiile întregului ansamblu, a construit literalmente aparatul orchestral, a exercitat acea prețioasă muncă de formare, de educare a tinerilor muzicieni în spiritul muncii în ansamblu, a condus concertele susținute atât la Sinaia, în eleganta sală de spectacole a Casinoului, dar și la Bușteni și la Brașov. Și totuși
Tineri muzicieni by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7715_a_9040]