158 matches
-
Radu Cernătescu În 1505 apărea la Paris o prea puțin cunoscută mărturie despre faima lui Zamolxis în mediile culturale renascentiste. Este vorba de un poem în care numele getului e pomenit alături de legendarii întemeietori ai misterelor antice: Orpheus, fondatorul misterelor orfice, si Eumolpus, întemeietorul misterelor eleusine. Poemul prefațează ediția pariziana a miscelaneului tradus în latină de Marsilio Ficino (1493) și cunoscut astăzi sub numele de Corpusul hermetic. Este vorba de un dodecastichon ad lectorem semnat de Pierre Porta din Montreuil-sur-Mer, corector-editor
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
relațiile dintre Eminescu și cultura germană), dar unde nici unul nu îndrăznise să se ridice la monografia completă. Dacă luăm în considerare și studiile parțiale, prefețele sau postfețele scrise de Doamna Zoe, admirăm defilarea întregii literaturi universale, de la Biblie și Imnurile orfice la Edgar Allan Poe. Vastitatea orizontului astfel deschis îl amețește pe cititorul obișnuit. Mai tîrziu, cîteva lucruri aparent neverosimile i s-au întîmplat profesoarei mele. într-un moment de relativă liberalizare, pentru a demonstra "deschidere politică", Ceaușescu a oferit unor
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
versurile lui Teocrit, cititorul va întâlni poeme pentru prima dată tălmăcite în limba română, cum sunt imnul în cinstea zeiței akkadiene Innana, compus de poeta Enheduanna în secolul al douăzeci și patrulea î.d.Cr., Coborârea zeiței Ishtar în infern, imnurile orfice în integralitatea lor. Câteva considerații asupra unor texte din antologie: până acum eram convins că întreaga literatură orientală, cu excepția hitiților și a imnului către zeul Soare, Aton, compus de faraonul Ehnaton, este anonimă. Or, între textele mesopotamiene figurează un imn
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
dragoste Deși e fondatoarea feminismului italian, prin autobiografia publicată în 1906, O femeie, a cărei sinceritate șocantă a stîrnit scandal, Sibilla Aleramo (1876-1960) își datorează posteritatea unui bărbat: Dino Campana, poet de valoare universală, autor al unui singur volum, Cîntece orfice, publicat pe speze proprii în 1916. Cu doi ani înainte de a fi internat într-un azil psihiatric, unde a mai trăit cu mințile rătăcite pînă în 1932. Cu 9 ani mai tînăr decît Sibilla Aleramo, poetul nebun și admiratoarea sa
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
poezia germană nu ar fi prin Lenau, ci prin Hölderlin". După ce enumeră mai multe poezii eminesciene care se învecinează cu ale lui Hölderlin autoarea conclude: ,, În amândouă operele răsună însă, dincolo de analogii ori deosebiri, timbrul marii poezii, acela al vocii orfice, venind de departe, din străfunduri, și făcându-se auzită numai simțului interior, revelând semnificații tot mai de profunzime, pe măsura trecerii timpului. Într-adevăr, cum spunea Hölderlin în poemul Andenken, Was bleibet aber, stiften die Dichter, ceea ce rămâne însă, întemeiază
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Ce nu remarcă Daniel Cristea- Enache e că adulația oarbă pe care o condamnă e, în definitiv, o chestiune de stil. Nu e deranjant atât faptul că, din când în când, fanii lui Nichita Stănescu aduc în sprijinul elucubrațiilor lor orfice omul. Ci tocmai felul în care înțeleg aceștia să îi descrie opera. Apelând la grosolănii intelectuale, la sofisme ridicole, la fraze clișate. „Boala eului este de fapt cronică, și de la Eminescu (actualizat într-un scurt pasaj) nu s-a mai
Un nou chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5677_a_7002]
-
aristocratică, lipsit de imaginație și cu o proastă digestie. (Un desen extrem de sugestiv al lui Burton are următorul motto, „Don't shoot a constipated poodle!") Răspunsul la cererea în căsătorie a tânărului va fi un nu hotărât luat în urma acestei orfice călătorii în Underworld, cu recuperarea bagajului mirobolonat al copilăriei, urmată de o investire a acestuia în lumea călătoriei și implicit a adulților. Înainte de a explora outerworld este necesară explorarea unei innerworld, a interiorității, și restabilirea echilibrului acelei lumi destabilizată de
Imaginarium-ul „doctorului” Burton by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6411_a_7736]
-
pusă într-o serioasă încurcătură nu numai de pura logică, ci și de faptul istoric al originii nordice a neamului macedonean vechi (în cap cu Alexandru cel Mare și Aristotel), a neamului și cîntării, deci, cu nume phrygian, a miturilor orfice și dionisiace... Și aș veni și eu cu o stranie lămurire, emițînd părerea că analogia, similitudinea dintre metrica versului grec și aceea a jocului nostru popular să nu fie numaidecît datorită unei evazii a sudului asupra nordului, ori a nordului
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
de a improviza pe o temă dată, cu efecte îndoielnice uneori în plan artistic. Căderi de tensiune expresivă, arborescențe decorative, stări poetice neelaborate, mimetice, manierism, iată o seamă de defecte tipice poeților prolifici, ispitiți când și când, în numele propriei reputații orfice, de a poetiza, de a-și expune talentul unor prea numeroase motive și solicitări de moment ce nu rimează cu clipa de grație. În impresionante rețele prozodice verslibriste se aude biografia interioară a poetului înfrățit cu marea și deci cu
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
Solomon 6 Pe doi dintre aceștia vor încerca să-i nemurească rândurile mele, oameni de o simțire aleasă, de o extraordinară trăire artistică, cărora le-a fost hărăzită ambrozia zeilor antici, două talente incontestabile puse în slujba învierii anticelor haruri orfice, sau mao degrabă menite să ducă dincolo de granițele țării noastre mesajul artistic al folclorului românesc veritabil. Câtă dăruire artistică, ce pasiune exemplară și, mai ales, câtă îndelungată veghe pentru ca aceste bijuterii să poată fi așezate cu trudă și migală în
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
volumului, când, prin semne concertate, se Încheagă formele, poezia Își dezvăluia contururile unei proiecții lăuntrice. Ea este ,,umbră repovestita” În cascadele ființei: ,,Umbră repovestita/ Mai sumbru, mai rece/ Aplecata spre Îndoială/ Aplecata spre neant” (,,Dezaxare”). Între misterele eleusine și cele orfice, pește golul amețitor, poezia se naște din prăbușirile increatului: ,,În marele gol ce se deschide,/ În marele gol, de pe sârmă subțire/ În prăbușire/ Se pierd păduri nezidite” (,,Pendulul Orfic”). Poemele foarte scurte adună În interogație cheile sensului (,,Utopia”), iar alteori
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Solomon 6 Pe doi dintre aceștia vor încerca să-i nemurească rândurile mele, oameni de o simțire aleasă, de o extraordinară trăire artistică, cărora le-a fost hărăzită ambrozia zeilor antici, două talente incontestabile puse în slujba învierii anticelor haruri orfice, sau mao degrabă menite să ducă dincolo de granițele țării noastre mesajul artistic al folclorului românesc veritabil. Câtă dăruire artistică, ce pasiune exemplară și, mai ales, câtă îndelungată veghe pentru ca aceste bijuterii să poată fi așezate cu trudă și migală în
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
lacrimi udată... Ci să dai în partea dreaptă, Precum firea îți arată (40, p. 497). Această topografie mitică a „marelui drum” conține imagini care sunt în consonanță cu cele de pe alte meleaguri (1, p. 127) și, mai ales, cu cele orfice : „Vei afla pe latura stângă a lăcașu- rilor lui Hades un izvor, iar în preajma lui stă înălțat un chiparos alb. De acest izvor să nu te apropii ! Vei găsi și un altul, a cărui apă rece își prinde cursul din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-se la cer pe „o mulțime de scări mari de lemn [...] puse cap la cap” (Stratagemata, VII, 22). Nu se știe pe care zeiță a tracilor a asimilat-o autorul roman cu zeița Hera, dar se știe că, în imnurile orfice, Hera era numită „mama ploilor mănoase și doica vânturilor iuți” (146, p. 695). Mircea Eliade credea că, „în episodul foarte raționalizat de Polyaenus”, referitor la marele preot Kosingas, „se descifrează un vechi rit trac de ascensiune extatică [...] la Cer” (41
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Antipater din Sidon, secolul al II-lea î.e.n.) stă scris : Orfeu [prin farmece]... nu vei mai adormi furtuna, nici grindina potopitoare, Nici viscolul stârnind zăpezi, nici vuietul hainei mări (Antologia palatină, VII, 8 ; cf. 69, p. 8). De asemenea, imnurile orfice au păstrat invocații adresate 1. norilor, pentru a trimite „puzderia de stropi fecunzi” (Imn, XXI) ; 2. mării, pentru a se arăta „binevoitoare” și pentru a trimite „un vânt prielnic” (Imn, XXII) ; 3. daimonului Nereus, pentru a cruța de furtună (Imn
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zeu, descarcă-ți mânia-n valuri de noian Și-n creștete de munți ! Cu toții cunoaștem marea ta putere, Primind libațiile noastre, ne hărăzește gânduri bune (Imn, XIX ; cf. 69, pp. 40-43). După cum consemnează tradiția, unele dintre incantațiile magice și imnurile orfice ar fi fost „însemnate” de Orfeu pe „tăblițe de lemn” (Euripide, Alcesta, 962). Altele ar fi fost compuse de acesta „sub puterea inspirației divine”, iar „Musaios le-ar fi așternut în scris, după ce a făcut unele mici îndreptări” (Aristid, Orationes
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lemn” (Alcesta, 962), iar scoliastul (Scolii la Euripide, Alcesta) susține că într-un sanctuar din Tracia al lui Dionysos s-au găsit astfel de tăblițe cu texte privind vindecarea trupului și a sufletului (vezi 64, pp. 52, 60). Unele „imnuri orfice” (adevărate descântece, unele cu caracter magico- meteorologic ; cf. 69, pp. 40-43) ar fi fost, conform tradiției, compuse de Orfeu „sub puterea inspirației divine”, texte „pe care [tracul] Musaios le-a așternut în scris, după ce a făcut unele mici îndreptări” (Aristid
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Bacantele). Tot rupt în bucăți de bacantele trace, încununate cu iederă, a sfârșit și Orfeu, care încercase să reformeze cultul dionisiac. „Orfeu [...] a schimbat multe lucruri din inițierile orgiace și, de aceea, misteriile pe care le introduse Dionysos se numesc orfice” (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, III, 65). în fine, tot un suveran trac, Licurg, „regele tracilor de la Hellespont”, a fost pedepsit de zeul Dionysos cu pierderea minților, fiindcă a interzis supușilor săi celebrarea cultului acestuia. „Licurg le-a atacat pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
grijă paradisul și heruvimii; în sfârșit, Remiel (derivat dintr-un verb care în ebraică înseamnă „a se ridica”) e „responsabil” cu învierea. Capitolele XXXI-XXXVI dezvoltă viziunea, prezentată sumar în capitolele precedente. Capitolul XXII este extrem de interesant, întrucât, sub influența doctrinei orfice grecești, vedem cum se modifică radical reprezentarea șeolului în imaginarul iudaic. Reprezentarea străveche era aceea a unei peșteri imense, în care sufletele drepților stau laolaltă cu sufletele păcătoșilor fără a se recunoaște, moartea antrenând o pierdere totală a personalității, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
mitologice - pe care le pot rezolva dicționarele - nici de cele provocate de concentrarea extremă a strofelor, din care orice tranziție este izgonită, atunci nu poate fi vorba decât de un singur ermetism: acel copleșitor curent de gânduri și de emoții orfice, acompaniamentul grav și subteran al unora dintre stanțe parcă. Succesiunea anotimpurilor, îmbucătățirea lui Dionysos în peisaj, misterul germinării sunt resimțite de Moréas într-un chip sacru: ca un adevărat inițiat, gâfâind pe drumul care-ajunge de la Cefis la Eleusis. Această miere
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-i făceau la bezele./ Și-au danțat feciori/ Pricopsiți, la streangul furcii; / Ea danța/ Acana/ Cu muscalii și cu turcii"...(Idem). ă...î Poezia lui Ion Barbu se desfășoară ca o succesiune magică de "ritmuri" înspre mistere, adică de imnuri orfice formate din impulsuri metaforice, ca o suită sincopată de discurs: "Capăt al osiei lumii!/ Ceas alb, concis al minunii,/ Sună-mi trei/ Clare chei/ Certe, sub lucid eter/ Pentru cercuri de mister!// An al Geii, închisoare,/ Ocolește roatele interioare: / Roata
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
numai din dorință, numai din chemare, de parcă ar zice: "Iată-mă, am venit, domnul meu, și sunt gata să-ți cad În genunchi. Mi-am montat În vintre magnetul despre care vorbea Paracelsus că-l au În vagin marile prostituate orfice, iar acest magnet mă atrage către tine... Te vreau, te doresc!, știm cu toții, de la bunul Aristotel, că noi femeile suntem toate numai o gură, un aparat care suge perpetuu, sunt aici lîngă tine, la picioarele tale stau, precum Venus
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
să cânte (pentru că muzica este faptă a minții, și este eternă), ajunge în insula Lesbos. Aceasta devine leagănul poeziei lirice, atingând apogeul cu celebra poetă și muziciană Sappho. Și tot aici are loc instituirea unui oracol și a unor misterii orfice, iar lira este ridicată de zei la cer, unde formează constelația lirei. Privită prin prisma multiplei simbolice orfice, poezia, muzică a verbului, este un mister care nu se înțelege decât cu misterul din noi înșine, setos de elanurile zborului eliberator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
poeziei lirice, atingând apogeul cu celebra poetă și muziciană Sappho. Și tot aici are loc instituirea unui oracol și a unor misterii orfice, iar lira este ridicată de zei la cer, unde formează constelația lirei. Privită prin prisma multiplei simbolice orfice, poezia, muzică a verbului, este un mister care nu se înțelege decât cu misterul din noi înșine, setos de elanurile zborului eliberator către cele mai înalte creste ale simțirii și gândirii, luând pe aripi frumosul și sublimul naturii pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
setos de elanurile zborului eliberator către cele mai înalte creste ale simțirii și gândirii, luând pe aripi frumosul și sublimul naturii pentru a le înveșnici în prezenturi absolute. Ca atare, potrivit mitului lui Orfeu, în creuzetul alchimic al unei poezii orfice intră următoarele elemente: capacitatea de cântare, caracterul incantatoriu și caracterul inițiatic purificator (catharsis). Poezia nu este nici metrică, nici rimă, nici metaforă. Este fluid muzical, fior metafizic, transfigurare cu eliberare în inefabil indiferent de mijloacele stilistice utilizate. Cuvântul "poezie" derivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]