159 matches
-
a scriiturii eliberate de orice fel de "program" al textului care se emite singur? Snobismul elitist nu admite o asemenea concretizare a proiectului cultivat asiduu de la pașoptism până în zilele noastre. Faptul că scriitorul Mihail Diaconescu are o concepție evoluționistă ascensiv organicistă asupra istoriei îl determină pe eminentul exeget Theodor Codreanu să se acomodeze prin comentariu și să-și selecteze conceptele critice din aceeași zonă semantică. Rămânem într-o zonă scripturală în care se interferează și se concurează epicul documentar iar istoria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nicidecum prin "piedicile din afară", Theodor Codreanu, și el îngrijorat pentru soarta neamului (confruntat acum cu deromânizarea), vorbește despre o "mutilare" a destinului prin bolșevizare. O altă schimbare la față, așadar, visatul "salt" cioranian în plămădirea României (în sensul progresului organicist, pe filon eminescian) fiind înlocuit cu o brutală sovietizare, impusă din exterior. Și, inevitabil, cu alte forme fără fond. Evident, cartea lui Theodor Codreanu poate fi citită și ca o replică la volumul din 1936; dar el împinge analiza până în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
preced Patria și iubirea de Patrie. Ne naștem cu asemenea năzuințe fundamentale. După noi rămân mai departe, moștenire firească urmașilor noștri" (p. 15). Probabil tot acesta este și motivul pentru care Delavrancea recurge la una dintre cele mai limpezi analogii organiciste, atunci când le transmite copiilor ideea Patriei ca ființă etnică ce dispune de un corp social. Metafora biologică a organicității Patriei românești este pusă în slujba pledoariei pentru încorporarea Transilvaniei în trupul reprezentat de regatul României: Țările noastre au fost mărginite
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care să-i permită să se angajeze în delicata operație de "vivisecție" analitică a națiunii (Renan, 1990, p. 8), Delavrancea îmbrățișează o atitudine pasională, mai degrabă a unui demiurg oratoric al Națiunii decât proprie chirurgului analitic al fenomenului național. Analogiile organiciste sunt încărcate cu maximă forță persuasivă atunci când sunt manipulate emoțional pentru a descrie rănile carnale pricinuite ființei naționale de actuala situație politică. V-am spus odinioară că munții Carpați sunt șira spinărei a poporului românesc. D'o parte și de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
contradicții și argumentări ridicole, ce nu poate servi decât ca o superfluă "doctrină pentru bătăuși" (p. 9). În pofida contraponderii reprezentate de opțiunile pro-occidentaliste, extrema dreapta a înclinat decisiv balanța eșichierului politic în favoarea sa. Opțiunile pentru totalitarism în detrimentul democrației, pentru colectivismul organicist în dauna individualismului civic, alegerea misticismului fanatic împotriva sobrietății raționale și pentru răsăritul ortodox în defavoarea occidentului secular au fost alegerile care au îmboldit glisarea societății românești înspre epoca dictaturilor, a cărei uvertură politică a fost regimul autoritar al lui Carol
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
interesul suprem al colectivității ca tronând suveran deasupra intereselor egoiste ale indivizilor, ethosul colectivist reclama din partea individului, dacă nu sacrificarea abnegantă a propriilor interese, atunci cel puțin punerea intereselor personale în consonanță armonică cu cele ale națiunii. Din această mistică organicistă a putut să ia ființă idei precum cea a "spiritului poporului" (Volkgeist) născută de mintea lui Herder, sau noțiunea de "suflet național" exprimată de marele istoric francez Jules Michelet. (Este evidentă filiația ideatică a sintagmei care a făcut o spectaculoasă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru varietatea lor caleidoscopică, precum și pentru ingeniozitatea metaforică a teoreticienilor memoriei. De la faimoasa imagine platoniciană a memoriei ca tablă de ceară, trecând prin asemuiri ale memoriei cu biblioteci și depozite, pivnițe și labirinturi, palate și teatre și sfârșind cu analogii organiciste precum asemănarea cu un stomac sau cu un fagure de albine, memoria nu a dus lipsă de comparații metaforice. Teza inescapabilității limbajului metaforic se verifică din plin și în domeniul interdisciplinar de studiu al memoriei sociale (social memory studies), în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber, 1995, p. 87). 20 Formulele historia militans și historia cogitans sunt derivate pe baza mult mai cunoscutei perechi sociologia militans, respectiv sociologia cogitans elaborată în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
distanța față de putere (relația simbolică dintre supraordonat și subordonat în organizație), evitarea incertitudinii (raportarea față de schimbare), masculinitate/feminitate (centrarea pe sarcină și performanță, în dauna centrării pe relație și pe calitatea ei), perspectiva pe termen lung/scurt (raportarea oportunistă sau organicistă față de dinamica organizațională). 6.4. Evaluarea cercetării lui G. Hofstede în prima ediție a cărții sale, G. Hofstede (1980, p. 21) a oferit bine-cunoscuta definiție a culturii ca "programare mentală care distinge membrii unui grup de membrii unui alt grup
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să discut mai mult acest aspect, decât doar să amintesc faptul că unele cercetări recente au arătat, de exemplu, cum criza revoluționară din Franța anilor 1789-1793 a fost precedată nu numai de o abundență de scrieri politice, conținând numeroase metafore organiciste, ci și de o amplă dislocare, la nivelul reprezentărilor colective, al celui de-al „doilea corp”, mistic al regelui, Înlocuit, pe parcursul evenimentelor revoluționare, cu noul „corp al națiunii”, după ce corpul fizic al monarhului În viață (Ludovic al XVI-lea) fusese
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
trebuit să fie publicate Idées sur la philosophie de l'histoire de l'humanité în anii 1784-1791, pentru ca viziunea lui Herder să devină cu adevărat inteligibilă și nuanțele să devină evidente. El se sprijină în mod constant pe o metaforă organicistă a dezvoltării umanității percepute ca fiind analoagă regnului animal sau vegetal, cel puțin în ceea ce privește limbajul. Pentru Herder, "societatea este starea naturală a omului" iar această stare este, în egală măsură, cea a unei "națiuni cu un caracter distinctiv pe care
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ale cerchiștilor, mai mediate. Eu aș merge însă pe scor egal." Al. Cistelecan și "Gruparea bucureșteană "Albatros" a fost insurgentă, afișând un radicalism etic și estetic de tip avangardist. Cercul literar, fiind ardelean, este mai așezat/temperat, având o viziune organicistă asupra dezvoltării culturii și un program de creație constructiv.", Dumitru Chioaru, Cercul literar de la Sibiu, Cuvântul, nr. 3/martie 2007. 44 Dinu C. Giurescu, România în al Doilea Război Mondial: 1939-1945, Editura All, București, 1999 și Gheorghe Buzatu, România sub
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
combinații de linii, culori, forme și volume; teoria emotivistă propune ca proprietate determinantă expresia unei emoții într-un mediu public sensibil; teoria intuiționistă vede arta ca fiind o priză de conștiință cu caracter non-conceptual, fără conținut științific sau moral; teoria organicistă definește arta ca o clasă de organe constând în elemente discernabile, prinse într-o relație de cauzalitate eficientă; iar teoria voluntaristă definește arta în funcție de instrumentalizarea imaginației, limbajului, armoniei. Această serie de teorii, care definesc atât de diferit arta, îl determină
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Eu am pierdut 17 ani ca să citesc fiecare rând: de ăsta, de ăla... Ce înseamnă exact că Eliade XE "Eliade, Mircea" a fost antisemit? Dacă eu pot să arăt că în ’31 deja, la întoarcerea din India, are o viziune organicistă, atunci unde este relația cu Garda de Fier? Păi Nae Ionescu XE "Ionescu, Nae" era filosemit atunci! S.A.: Poate au jucat un rol și „afacerile” similare, din alte țări. S-au făcut paralele între Eliade XE "Eliade, Mircea" intelectualul, filozoful
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
a mea lucrare istorică, În Arhiva, Iași, XII, 1901, 9-10, p. 424-434. 3Idem, Scrieri sociale și filozofice, București, 1967, p. 205 (infra: Scrieri). 4 Ibidem, p. 210, 213. 5 Ibidem, p. 216. 6 Cf. Al. Zub, Ranke et la pensée organiciste dans la culture roumaine, În Nouvelles Études d’Histoire, VIII, București, 1990, p. 195-210. 7 Idem, Junimea. Implicații istoriografice, Iași, 1976, p. 262-268, 348-350; idem, Istorie, etnopsihologie și cultură În epoca Junimii: context german, În Anuar de lingvistică și istorie
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
Pentru a elimina orice speculație, trebuie să remarcăm faptul că, chiar dacă Locke recurge la ideea de corp pentru a descrie comunitatea și, uneori, puterea legislativă, el nu le asimilează organismului. Orice încercare de a interpreta teoria sa ca fiind una organicistă este eronată. Intenția lui Locke este mai degrabă de a prezenta comunitatea ca pe un întreg unic și unit, ce există într-o manieră distinctă și independentă. Coeziunea părților și unitatea întregului sunt condiții necesare ale eficacității politice a comunității
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
este accesibilă minții omenești prin inteligența emoțională. Leopold descrie mediul ca un "organism colectiv" care poate fi sau nu sănătos 191. Leopold propune o abordare biologistă, reduce importanța criteriului psihologist al conștiinței în înțelegerea organismelor, și astfel legitimează o înțelegere organicistă a comunității biotice ca întreg. Drept consecință, Leopold poate pune în discuție starea de sănătate sau de bunăstare a unui organism fără a o corela cu starea psihică a acestuia. Deși ipoteza organicistă era deja supusă criticilor în epocă, - vezi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
înțelegerea organismelor, și astfel legitimează o înțelegere organicistă a comunității biotice ca întreg. Drept consecință, Leopold poate pune în discuție starea de sănătate sau de bunăstare a unui organism fără a o corela cu starea psihică a acestuia. Deși ipoteza organicistă era deja supusă criticilor în epocă, - vezi cazul criticii făcută de Tansley ipotezei organiciste a lui Clements -, Leopold a continuat să se folosească de acest mod de a vorbi, probabil într-un sens metaforic 192, sau pentru a accentua în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
consecință, Leopold poate pune în discuție starea de sănătate sau de bunăstare a unui organism fără a o corela cu starea psihică a acestuia. Deși ipoteza organicistă era deja supusă criticilor în epocă, - vezi cazul criticii făcută de Tansley ipotezei organiciste a lui Clements -, Leopold a continuat să se folosească de acest mod de a vorbi, probabil într-un sens metaforic 192, sau pentru a accentua în acest fel o caracteristică fundamentală pe care organismele și ecosistemele o au în comun
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
faptul că aceste virtuți sunt practicate în mod individual. Leopold era bine conectat și la discuțiile din perioada în care publică primele sale studii pe teme de mediu. Astfel, în anii 1930 era în plină desfășurare o polemică între abordarea organicistă a ecosistemelor propusă de Frederick Clements și respingerea organicismului de către Arthur G. Tansley. Acesta din urmă accepta analogia dintre organisme și ecosisteme într-un sens slab, întrucât părțile unui organism nu pot exista decât împreună, pe când părțile unui ecosistem pot
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
bulver-s?rile impuse de industrializare. O variant? englez? a pozitivismului De?i cunoa?te esen?ialul produc?iei lui Comte, ca mul?i dintre britanicii genera?iei sale, filosoful Herbert Spencer pleac? de la premize diferite ?i ajunge campionul unei sociologii organiciste care va fi curentul de g�ndire dominant �n ?tiin?ele sociale ale ultimului deceniu al veacului al XIX-lea. Autor de succes �nc? din timpul vie?îi, adulat de c?tre unii, f?cut de ru?ine de c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fapt care i-a eclipsat, pentru un timp, importan?a epistemologic?. Pozitivismul r?m�ne �ns? viu �n versiunea spencerian? care cunoa?te dezvolt?rile cele mai importante. De altfel, Spencer a fost adesea prezentat că unul dintre fondatorii ?colii organiciste. Aceasta va fi verigă decisiv? �n succesiunea teoriilor care au precedat na?terea definitiv? a sociologiei la sf�r?ițul secolului al XIX-lea. Că s? nu fie �ns? fals?, afirmă?ia trebuie nuan?at?. �ntr-adev?r, recursul la concepte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
inova?ia radical? a lui Durkheim const?, f?r? �ndoial?, nu at�ț �n elaborarea temelor � cele ale solidarit??îi, contractului sau diviziunii muncii �, sau �n privin?a perspectivei din care le pune � �n acela?i timp evolu?ionist? ?i organicist?, care s�nt �n spiritul timpului s?u, c�ț mai ales �n tratarea propriu-zis sociologic? la care le supune. La fel stau lucrurile ?i cu expozeul incisiv din Regulile metodei sociologice, care a produs mare v�lv? �nc? de la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]