159 matches
-
în adâncime cu cât exclude mai mult interesele. Comunitatea este o formă aurorală a culturii. În ea și mai cu seamă prin ea este individul. Într-o comunitate, conștiința nu înseamnă niciodată conștința individului, ci a comunității. De aceea, viziunea organicistă a istoriei consideră individualismul modern ca o formă de cădere. Popoarele și-au început viața în comunitate; decadența lor nu poate însemna decât emanciparea din ea. Diferențierea progresivă pe toate planurile le îndepărtează de la sâmburele lor și, abstractizând ceea ce este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Eu am pierdut 17 ani ca să citesc fiecare rând: de ăsta, de ăla... Ce înseamnă exact că Eliade XE "Eliade, Mircea" a fost antisemit? Dacă eu pot să arăt că în ’31 deja, la întoarcerea din India, are o viziune organicistă, atunci unde este relația cu Garda de Fier? Păi Nae Ionescu XE "Ionescu, Nae" era filosemit atunci! S.A.: Poate au jucat un rol și „afacerile” similare, din alte țări. S-au făcut paralele între Eliade XE "Eliade, Mircea" intelectualul, filozoful
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ca organisme vii (sisteme deschise, adaptabile la mediu) Acest lucru s-a întâmplat în teoriile organizațiilor prin trecerea de la managementul științific clasic și birocrație, ca paradigme proprii metaforei mecaniciste, spre paradigma relațiilor umane, ori teoriile contingenței proprii unei funcționări naturale, organiciste a unei organizații. Din perspectiva teoriei relațiilor umane, organizațiile sunt văzute ca organisme vii care răspund unor nevoi umane după principiul: pentru a motiva indivizii și grupurile trebuie să răspunzi nevoilor lor (umane). Contribuția de reținut din acest capitol al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
raționalul. Dacă Hobbes se baza pe cauze mecanice, insistînd asupra dezordinii naturii, Hegel adopta o perspectivă evoluționistă, crezînd în devenirea unui Stat unic, încarnare a perfecțiunii divine. În alți termeni spus, primul era un materialist, al doilea un idealist. Viziunii organiciste a lui Hobbes, după care funcția creează organul, antropologii i-au răspuns descriind societățile primitive fără stat. Acesta nu este deci un produs natural, ci unul cultural, ce corespunde unor societăți particulare. Iată de ce chestiunea statului a preocupat marile nume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
semnificatul tradițional”. Mai puțin convingătoare sînt însă propoziții de tipul: „Urmuz sugerează falsitatea unei estetici fără a indica posibilitatea alteia” (dar ce și de ce ar trebui să „indice”?). În fapt, avangardismul este privit de Mircea Scarlat dintr-o perspectivă tradițională, organicistă: „Fabula urmuziană este echivalentul unui microb inoculat într-un corp, pe care îl va obliga, automat, la o reacție de autoapărare”. Capitolul pe care Ion Pop i-l dedică lui Urmuz în Avangarda în literatura română (Ed. Minerva, București, 1990
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
bulver-s?rile impuse de industrializare. O variant? englez? a pozitivismului De?i cunoa?te esen?ialul produc?iei lui Comte, ca mul?i dintre britanicii genera?iei sale, filosoful Herbert Spencer pleac? de la premize diferite ?i ajunge campionul unei sociologii organiciste care va fi curentul de g�ndire dominant �n ?tiin?ele sociale ale ultimului deceniu al veacului al XIX-lea. Autor de succes �nc? din timpul vie?îi, adulat de c?tre unii, f?cut de ru?ine de c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fapt care i-a eclipsat, pentru un timp, importan?a epistemologic?. Pozitivismul r?m�ne �ns? viu �n versiunea spencerian? care cunoa?te dezvolt?rile cele mai importante. De altfel, Spencer a fost adesea prezentat că unul dintre fondatorii ?colii organiciste. Aceasta va fi verigă decisiv? �n succesiunea teoriilor care au precedat na?terea definitiv? a sociologiei la sf�r?ițul secolului al XIX-lea. Că s? nu fie �ns? fals?, afirmă?ia trebuie nuan?at?. �ntr-adev?r, recursul la concepte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
inova?ia radical? a lui Durkheim const?, f?r? �ndoial?, nu at�ț �n elaborarea temelor � cele ale solidarit??îi, contractului sau diviziunii muncii �, sau �n privin?a perspectivei din care le pune � �n acela?i timp evolu?ionist? ?i organicist?, care s�nt �n spiritul timpului s?u, c�ț mai ales �n tratarea propriu-zis sociologic? la care le supune. La fel stau lucrurile ?i cu expozeul incisiv din Regulile metodei sociologice, care a produs mare v�lv? �nc? de la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n acela?i an, lansarea unei colec?îi � Bibliotecă Sociologic? Internă?ional? � la editură Giard & Bri�re, colec?ie �n care Worms ? i-a scos lucrarea Organism ?i societate (1896), un fel de c�ntec de leb?d? al teoriilor organiciste �n Fran?a, o carte �ntre alte cincizeci de titluri publicate �n cincisprezece ani, cu toat? rigurozitatea pie?ei. �n aceast? colec?ie au fost publicate opere ale sociologilor ru?i, germani, italieni, americani ?i francezi, bine�n?eles. 4
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologie a Universit??îi noi din Bruxelles, �n 1901, la imboldurile unui industria?, Ernest Solvay, care a ?i condus mai multe cercet?ri �n mediul urban, bazate pe anchete de teren. Primul director al institutului a fost Emile Waxweiler, un organicist care ulterior avea s? adopte un punct de vedere behaviorist �n tratarea unor probleme ce ?ineau mai mult de psihologia intermental? Belgia merit? aten?ie, de asemenea, pentru c? aceast? ?ar? mic? a fost �n cursul secolului al XIX-lea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Fran?a � pe Coasta de Azur � devine membru marcant al institu?iilor create de c?tre Worms. Atunci a publicat operele lui cele mai cunoscute �n care a scos la iveal? gustul pronun?at pentru un evolu?ionism cu tent? organicist?. �n cadrul asocia?iilor lui Worms el va reg?și ?i al?i compatrio?i, precum Eugene de Roberty ?i Jacques Novicow mai ales, care se angajase �ntr-o pledoarie curajoas? contra r?zboiului ?i a tezelor socio-darwiniste ale lui Gumplowicz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care selecteaz? ?i reinterpreteaz? foarte liber elemente teoretice ?i conceptuale. Astfel, ra?ionalitatea �ecologic?� va caracteriza orientarea teoretic? a ?colii de la Chicago, iar ra?ionalitatea �psihanalitic?� pe cea a culturalismului de la Columbia � tot a?a cum, măi ț�rziu, modelul organicist va orienta func?ionalismul, iar teoria jocurilor interac?ionismul [55]. Este manifest?, �n fapt, dorin?a sociologiei de a o rupe cu trecutul filosofic pur speculativ al disciplinei. Sociologii europeni de la sf�r?ițul secolului al XIX-lea s�nt
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
traumatism creator al unei identități și al unei politici românești. Vor exista partizani ai desprinderii de imperii, partizani ai negocierii cu imperiile, adepți ai unei istorii voluntariste și ai unei politici înțeleasă ca voință a cetățenilor, adepți ai unei istorii organiciste și al unui sfîrșit al imperiilor ca necesitate istorică ineluctabilă, căutări reluate și argumentate fără încetare pentru a justifica o protecție sau alta. Va exista și un sens general al tragediei neputinței de a formula o hotărîre autonomă. Rupturile între
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mișcări generale europene. Revoluția generală fu ocazia iar nu cauza revoluției române. Cauza se pierde în negura timpurilor". Această apropiere a istoriei naționale de filtrul lui Herder conferă greutate unui "în sine" eliberat de orice comparație, situînd-o într-o mișcare organicistă. Paradoxal, experiența intelectuală de la 1848, care i-a împins pe români spre un parcurs francez, i-a condus spre o asimilare a romantismului german. Aceste paradoxuri erau mai puțin rezultatul unei formații ideologice care se dorea a fi de extracție
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Neamul românesc, și creează, în 1908, la Vălenii de Munte o universitate populară frecventată de studenți veniți din toate punctele viitoarei Românii Mari. În 1910, lorga fondează Partidul Național Democratic. Monarhist și țărănist, lorga este un conservator convins de dezvoltarea organicistă a istoriei, dublat de un vizionar. Destabilizarea spațiului ruso-balcanic în anii 1905-1912, crizele Imperiului otoman sînt văzute din perspectiva unei înțelegeri globale a istoriei și a destinului popoarelor din arcul carpato-danubian. Bizantinolog și istoric al Imperiului otoman, lorga subliniază importanța
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
democratice ale Occidentului francez și anglo-saxon. Într-un anumit fel, viitorul va merge de la sine spre o proiecție democratică. Respingerea acestui curent aparține agrarienilor sau urmașilor acestora, care luptă pentru păstrarea privilegiilor politice, sociale și economice, rămînînd atașați unei viziuni organiciste a istoriei. Pledînd pentru o evoluție naturală, pentru care voința individuală și politică nu are în realitate decît o importanță superficială, conservatorii au blocat deschiderea liberală din secolul al XIX-lea; ei au frînat punerea în aplicare a votului universal
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
limpede că am fost de când mă știu un elitarist anti-egalitarist, nici republican, nici regalist, un naționalist europenizant, un tradiționalist sincronizant cu măsură și un autoritarist atent la tot ce ține de "protecția socială". Un rural(izant) anti-proletar(izant). Un paseist organicist pentru care progresul tehnologiei nu-i decât avansare ucigătoare. Un evoluționist gradualist, antirevoluționar, antibolșevic (dar... nici menșevic). Cu un nesmintit respect pentru tradiție, pentru ortodoxie și heterosexualitate, pentru familie, onoare militară, cultul eroilor, liberalism economic și conservatism cultural, incorporabil, cred
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
contractualiste administratorul este un simplu mandatar al societății, raporturile lui cu societatea izvorând dintr-un contract de mandat de drept comun. Într-o altă opinie mandatul administratorului este un mandat cu conținut legal, asemănător celui al tutorelui 232. Potrivit teoriei "organiciste", administratorul este un organ al societății care își trage puterea din lege și nu din contractul cu societatea. A fost susținută și ideea că raportul juridic dintre administrator și societate este un contract de muncă 233. Administratorul este desemnat prin
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
prin această asumare a dificultății de a guverna societăți complexe. Natura lor particulară impune, în consecință, ochiul atent la echilibrul care se cere stabilit între principiile civilizației și contextul ce urmează a fi mo delat. Formele fără fond, în lectura organicistă a lui Rosetti, compromit și anulează șansele unei dezvoltări întemeiate pe durata lungă și modelată de tradiție. Respingerea politicii ca experiment guvernat de rațiune, care ignoră țesătura seculară a comunității, este o temă junimistă prin excelență. Formula lui Rosetti se
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
P.P. Carp, Discursuri parlamentare, ed. cit., p. 595. </ref> Recitită astăzi, după un secol de la pronunțarea ei, alocuțiunea lui P.P. Carp își păstrează acea actualitate paradoxală care definește majoritatea textelor juni miste. Și, chiar dacă istoria a ales să ignore alternativa organicistă schițată de Carp, nu a putut să elimine efectele secundare pe care oratorul lea anticipat. Reforma agrară de după război nu a generat țărănimea robustă economic și independentă politic la care aspirau politicile statului. Prudența a lăsat locul, din ce în ce mai mult, pasiunii
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
acoperă comunicarea expresivă, văzută ca inserție a unui subiect complex într-un mediu înconjurător complex. Ea poate fi regăsită atît în teoria lui Gregory Bateson sau a Școlii Palo Alto, cît și în principiile auto-organizării, conexionismului sau în noile concepții organiciste asupra organizațiilor. Aici nu mai există transmiterea unui mesaj clar de la subiectul emițător la obiectul receptor, căci subiectul face parte din mediul înconjurător, iar mediul înconjurător face parte din subiect. Cauzalitatea este circulară. Subiectul și obiectul nu se confundă, dar
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ci la legături și la compoziții prin care noi intrăm în contact cu alți indivizi și cu corpul lumii: "Ordinea și conexiunea (ordo et connexio) ideilor sînt aceleași ca și ordinea și conexiunea lucrurilor"46. • În aceste condiții, toată reflecția organicistă intră în scenă: "realitatea", pe care reprezentarea o pune în fața omului ca pe un obiect este aici "construită" în raportul intern dintre idei (conexiune). Să ascultăm organismul, el va reda lumea, "realitatea realității" ca și "complexitatea" și "auto-referința". Realitatea exterioară
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
concepții contrare: școala informativă și școala formativă. Spre deosebire de "școala informativă", care pune accent pe cantitatea de informație, "școala formativă" urmărește "formarea" spiritului elevului, desăvîrșirea a ceea ce sufletul acestuia aduce de la natură, actualizarea potențialului său psihic. Această "formare" trebuie să fie "organicistă", adică subordonată condițiilor interne. La rîndul ei, educația organicistă se opune "educației mecanice", care se întemeiază pe ideea că formarea omului se realizează din exterior către interior. "Școala organicistă" caută de aceea să cunoască și să respecte condițiile interne, organice
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
informativă", care pune accent pe cantitatea de informație, "școala formativă" urmărește "formarea" spiritului elevului, desăvîrșirea a ceea ce sufletul acestuia aduce de la natură, actualizarea potențialului său psihic. Această "formare" trebuie să fie "organicistă", adică subordonată condițiilor interne. La rîndul ei, educația organicistă se opune "educației mecanice", care se întemeiază pe ideea că formarea omului se realizează din exterior către interior. "Școala organicistă" caută de aceea să cunoască și să respecte condițiile interne, organice ale sufletului elevului, acțiunea de formare păstrîndu-se în limitele
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de la natură, actualizarea potențialului său psihic. Această "formare" trebuie să fie "organicistă", adică subordonată condițiilor interne. La rîndul ei, educația organicistă se opune "educației mecanice", care se întemeiază pe ideea că formarea omului se realizează din exterior către interior. "Școala organicistă" caută de aceea să cunoască și să respecte condițiile interne, organice ale sufletului elevului, acțiunea de formare păstrîndu-se în limitele acestor condiții. Potrivit principiului "școlii formativ-organiciste", sarcina școlii este, în primul rînd, de a "forma" elevii în accepția de a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]