329 matches
-
Într-un rezumat de 10 rânduri. Disting mai lesne islamul, Însă din pricina „bolnavului Europei” sau a fostului imperiu al lui Akbar. Maxima extensie a informațiilor descrie, redundant, numai aspectul funerar (incinerarea) și alimentar (vegetarianismul) al acestei civilizații. Toți primii mari orientaliști care nu au trăit măcar o lună În Asia nu știu de fapt nimic despre Buddha - dar, de cum au aflat cel mai mic amănunt despre una din religiile Indiei (iar amănunte erau atunci numele divinităților), le coroborează suspect de entuziast
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la 1851, e alta decât cea pe care o puteau asimila rezidenții sau călătorii români. Nu putem presupune - pentru a lua un exemplu - că Alexandru Papiu-Ilarian avea cunoștință de apariția cărții, deși era student vienez la 1849-1852, În legături cu orientalistul cel mai important și mai discret din Transilvania, Cipariu 1. E cert În schimb că pictorul Ștefan Emilian descoperă gravura vienezului Malknecht din 1835 tocmai ca student la Academia de arte frumoase din Viena 2, concentrând astfel În laviu toată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
unor distincți și frenetici ani asiatici, să asimileze o Asie botanică 4 și una medicală 5, să poată fi el Însuși asimilat În decorul administrațiilor succesive din Lahore, dar și să descopere medalii indo-bactriene importante, să inițieze o corespondență cu orientaliștii occidentali și să primească titlul de membru al Société Asiatique În 18351, când președinte al acesteia devenise Amédée Jaubert (1834-1847), fiind astfel primul membru provenit dintr-un oraș majoritar românesc, chiar dacă aparține indiscutabil minorității sale germane. Cu excepția boierului Constantin (Cornescu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
greacă și budismul trebuie să fi lăsat atâtea urme”, astfel „făcând foarte de dorit să se formeze un centru unde informațiile să poată fi culese, coordonate și făcute publice”3. Mohl Îl cunoscuse pe Honigberger În 1835 și Îl prezentase orientaliștilor parizieni, neîndoios și pentru că la acea dată era Încă un german din Stuttgart care Își aștepta naturalizarea, survenită În 1838. Dar exemplarul ediției germane din biblioteca pariziană (cota 8o2095) nu poartă nici o dedicație și nu am putut afla cine l-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cetății Ninive, e medic și naturalist ca și Honigberger, naturalist și diplomat ca și Jacquemont. Dar cel dintâi care se aventurează În expedițiile dificile ale săpăturilor e, În 1826, Claude-Auguste Court. Acesta va publica În același volum din Bombay al orientaliștilor coloniști englezi În care a debutat Honigberger 4, publicând apoi fragmente din descoperirile și studiile sale despre Manikyala, Taxila și expediția lui Alexandru Macedon, studii care, ca și cartea lui Honigberger, vor fi difuzate atât În India, În engleză 5
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lui Honigberger, vor fi difuzate atât În India, În engleză 5, cât și acasă, În Europa dominată de Société Asiatique 1. Ideea de clandestinitate n-a fost niciodată eliminată din sfera unui travaliu incert. Jumătate de secol mai târziu, colaborarea orientaliștilor specialiști În numismatică va recurge la același ajutor: În 1889, Émile Senart Îi mulțumește În Journal Asiatique unui căpitan Deane, „assistant-commissioner” la Mardan, pentru procurarea unor inscripții descoperite din nou În valea Kabulului. Câțiva ani mai târziu se va reîntoarce
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Inscriptionum Indicarum, poate primul program de acest fel1. La est de Kabul, Honigberger ar fi vrut să-și continue cercetările (de observat că, la Jacquet și Honigberger 2, explorarea și relatarea utilizează o imagine aproape identică a Asiei antice). Tot orientalistul francez va descrie cum, atras de „imensele proporții ale unui st¿pa lângă Jalalabad, Honigberger - Împiedicat de circumstanțe politice, ca odinioară Anquetil Duperron - găsește totuși un om de Încredere, Îl Îmbracă În costumul de fachir și Îl trimite, Însoțit de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
societățile culturale ale vremii (ceea ce a dat naștere la numeroase ironii). A conferențiat mult pe teme de educație și emancipare a femeii, în țară și peste hotare (Italia, Belgia, Franța, Suedia, Danemarca, Grecia). A reprezentat Societatea Presei Române la Congresul Orientaliștilor, desfășurat, sub președinția lui Angelo De Gubernatis, la Roma (1899), a organizat, în capitala Franței, Congresul pentru Pace al Uniunii Universale a Femeilor (1900), a participat la Congresul Latin (Paris, 1902) ș.a., fiind o neobosită propagandistă a cauzei românești. Este
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
pe luterani și calviniști 9. Paraeus și alți universitari de la Heidelberg erau prietenii și susținătorii înverșunați ai Electorului Friedrich. Sculteus, capelanul său, l-a însoțit la Praga. Altingius, care îi fusese perceptor, i-a rămas Electorului prieten până la moarte. Iar orientalistul Scapenius a devenit sfetnic apropiat al lui Friedrich. Deși tânăr, studentul Comenius s-a împrietenit cu aceste somități care l-au apropiat de Palatinat. Dar întâlnirile fundamentale le-a avut cu Andreae și cu frații Hartlib. Primul l-a ajutat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
încercat să îl îmbine cu satira. Meditațiile lui se concentrează cu predilecție pe tema deșertăciunii. Poate și sub influența lui Schopenhauer și a lui Mihai Eminescu, a scris poemul Nirvana. Calea vieții, unde versifică incolor precepte budiste, extrase din cărțile orientalistului francez Eugène Bournouf (din care a și tradus câteva fragmente). Aceleași înclinații transpar și din nuvela Cele cinci surori de la Târgul Neamțului, a cărei atmosferă amintește de Cezara lui Mihai Eminescu. P. a fost atras și de „cânticelul comic”, scriind
POGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]
-
evagriene a fost anunțată la Editura Deisis. Toate aceste demersuri patristice locale au luat naștere prin conjuncție cu redescoperirea operei evagriene în Occident, la începutul secolului XX. Printre inițiatorii acestei revoluționare direcții de cercetare patristică se numără W. Frankenberg, savantul orientalist care, în 1912, edita pentru prima dată într-o limbă de circulație europeană câteva dintre operele monahului din Kellia 4. Această primă contribuție notabilă va fi apoi fructificată și de alți editori și comentatori ai operei monahului egiptean, între care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
german, întemeietor al frenologiei. Johan Kuspm Spurzheim î1776-1832), medic german, întemeietor - împreună cu Gali - al frenologiei. Filip Schwartzerd Melanchton î1497-1560), teolog german, prieten cu Luther. Jean-François Champollion î1790-1832), arheolog francez, primul care-a descifrat hieroglifele Egiptului antic. William Sones î1746-1794), celebru orientalist englez. Familie celebră de vînători de balene în Nantucket. Culegere de legi și legende indiene, un fel de Biblie a brahmanismului. Arion, poet și muzician grec din secolul al VII-lea î.e.n., despre care se spune că a fost salvat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
AL-GEORGE, Sergiu (13.X.1922, Târgu Mureș - 9.XI.1981, București), orientalist, eseist și traducător. Fiu al lui Vasile Al-George, funcționar, absolvent al Conservatorului de Artă Dramatică și al Facultății de Drept, de asemenea poet și publicist de oarecare notorietate, și al Antoniei Al-George, funcționară, A. urmează cursul primar și primele clase
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
studiile de orientalistică ce îl vor face celebru. Einhorn în istorie, Heyne în filologie și hermeneutică, Blummenbach în antropologie comparată, îi vor crea temelii solide pentru experiența unică pe care urma s-o întreprindă în Orientul îndepărtat. Opera sa de orientalist, materializată în volumele: Dicționar tibetan-englez, Calcutta, 1834; Gramatica tibetană, Calcutta, 1834; Vocabular sanscrit tibetan-englez (rămas în manuscris); „Studii tibetane” (în „Asiatic Researches” și „Journal of Asiatic Society of Calcutta”), 1834, a fost unanim apreciată. Cea mai de seamă universitate budistă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
contribuția ei este importantă în realizarea temerarului proiect. O educație austeră, cu implicații în formarea de caractere, o atmosferă specifică tuturor colegiilor reformate, cu profesori care iau în serios rolul de formatori, ne face să înțelegem mai bine reușita pregătirii orientalistului Körösi Csoma, a acelui om de cultură având să-și asume o sarcină ieșită din comun: cercetarea locurilor de origine ale poporului maghiar. Amintind numele unor educatori de prim rang din învățământul aiudean, slujitori deopotrivă ai bibliotecii, vom fi adesea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Ferenc (1759-1813), scriitor și coordonator al vieții literare maghiare. Informațiile asupra acestei laturi a personalității lui Körösi Csoma SĂndor mi-au fost furnizate de cercetătorul clujean Ioan-Viorel Bădica, motiv pentru care îi rămân îndatorat. Studiile sale privitoare la circulația cărților orientalistului secui au fost consemnate în articolul Ediții princeps Alexander Csoma de Körös în colecțiile B.A.R.S.R. Cluj-Napoca, Fond Blaj (filiera Cipariu); vezi Biblioteca și învățământul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984. Pentru date suplimentare a se consulta Zagoni Jenö, Körösi Csoma
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
memoriile primului călător rus în India între anii 1466 și 1472, publicate cu ample comentarii (1960), sau înfățișând scrierile unui mare gânditor și poet bengalez traduse în românește, ca în volumul Tagore en Roumanie (1961), C. se evidențiază și ca orientalist. În același timp, prin studiul despre Pavel Everghetinul (1956) și cele două ample studii despre Nicodim Aghioritul (1968), considerate „contribuții originale” (Al. Elian) la cunoașterea vechilor traduceri românești din Apophtegmata patrum, se afirmă și ca bizantinolog de marcă. În cea
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
lipsit de umor. Dar oaspetele său nu zâmbește. — Am venit să iau În stăpânire locul acesta, toți bărbații din garnizoană Îmi sunt credincioși! Finalul acestui schimb de replici este, trebuie s-o mărturisim, pe cât de uimitor, pe atât de neverosimil. Orientaliștii care au consultat cronicile epocii, mai ales lucrările consemnate de ismailiți, au fost nevoiți să le citească și să le recitească pentru a se convinge că nu erau victimele unei mistificări. Într-adevăr, să revedem scena. Ne aflăm la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
În fața morții surâzând? S-a acreditat teza conform căreia acționau sub efectul hașișului. Marco Polo a răspândit această idee În Occident; adversarii lor din lumea musulmană i-au numit uneori haschichiyoun, „fumători de hașiș”, pentru a-și arăta disprețul; anumiți orientaliști au considerat că descoperă În această noțiune originea cuvântului „asasin”, care a devenit, În numeroase limbi europene, sinonim „cu ucigaș”. Mitul Asasinilor a devenit astfel și mai Înfricoșător. Adevărul este altul. Conform documentelor care ni s-au transmis de la Alamut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
o legătură foarte Îndepărtată cu ceea ce ar fi putut compune Khayyam. În privința catrenelor Înseși, unii autori citau aproape o mie, Nicolas tradusese mai bine de patru sute din ele, specialiștii riguroși nu recunoșteau decât circa o sută ca „probabil autentice”. Unii orientaliști eminenți mergeau până la a tăgădui că ar exista printre ele măcar unul care să poată fi atribuit cu certitudine lui Omar. Se presupunea că ar fi putut exista o carte originară, care ar fi Îngăduit să se deosebească, o dată pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și ați luat trenul către Coasta de Est. Ne găseam la New York, la gară, ca să vă primim. Aveam doi ani. Îmi aduc aminte perfect. Am vorbit despre tine, despre Khayyam, despre Persia, eu Îți prezisesem chiar un destin de mare orientalist. Mi-am luat o mină stânjenită ca să-i mărturisesc că mă Îndepărtasem de previziunile sale, că interesele mele se Îndreptau acum spre altceva, că mă orientasem mai curând spre studiile financiare, având de gând să preiau, Într-o bună zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Încredere nemărginită. Cum putea să știe dacă manuscrisul pe care-l răsfoise reprezenta opera autentică a lui Khayyam? Nu cunoștea persana, s-ar fi putut Înșela. Din ce rațiuni neobișnuite s-ar fi aflat acea carte la Paris, fără ca nici un orientalist să se fi gândit să atragă atenția asupra ei? M-am mulțumit, așadar, să scot un „De necrezut!” politicos, dar sincer, care cruța, În același timp, entuziasmul interlocutorului meu și propriile-mi Îndoieli. Așteptam să mă convingă. Rochefort continuă: — Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Însuflețeau discuții, deviind adesea către politică; cu toții păreau să Întrebuințeze cu dibăcie persana, araba și franceza, cei mai mulți posedau unele noțiuni de turcă, rusă și engleză. Mă simțeam cu atât mai ignorant cu cât ei mă considerau, cu toții, drept un mare orientalist și specialist În Rubaiate, apreciere cu totul exagerată, aș spune chiar excesivă, dar pe care a trebuit să renunț iute să o dezmint, Întrucât protestele mele au apărut ca o manifestare de modestie care reprezintă, o știe toată lumea, semnul adevăraților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
februarie și martie 1909, s-au alăturat alte orașe. Teritoriul Constituției se extindea acum până la Șiraz, Hamadan, Meșed, Astarabad, Bandar-Abbas, Bushir. La Paris, se formă un comitet pentru apărarea Tabrizului, avându-l În frunte pe un anume domn Dieulafoy, distins orientalist; același elan se găsi la Londra, sub președinția Lordului Lamington; Încă și mai important, principalii conducători șiiți, aflați la Karbala, În Irakul otoman, se pronunțară, În chip solemn și lipsit de echivoc, În favoarea Constituției, desolidarizându-se de mullahii retrograzi. Tabrizul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
limbi orientale mai cunosc. Inutil să-ți rezum toată conversația. Am înțeles doar un singur lucru: că dacă nu voi stăpâni în câțiva ani - auzi, în câțiva ani! - pe lângă chineză, sanscrita, tibetana și japoneza, nu voi ajunge niciodată un mare orientalist!... - Bine, dar dumneata trebuia să-i răspunzi că vrei să studiezi numai limba chineză... - Așa i-am spus, dar nu l-am convins. Pentru că, chiar în acest caz, tot trebuia să învăț japoneza și o seamă de limbi și dialecte
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]