107 matches
-
al Academiei ungare de științe, de asemenea a devenit membru extern al Societății de studii fino-ugrice. În 1892 a fost ales vicepreședinte al Societății ungare de etnografie. Începând din 1900 a fost până la sfârșitul vieții coredactor al revistei maghiare de orientalistică, iar între 1894-1910 a fost redactorul revistei maghiare de științe etnografice. În anul 1910 a fost ales membru titular al Academiei Ungare de Științe. Când a împlinit vârsta de 70 de ani, în anul 1930 Academia a editat un volum
Bernát Munkácsi () [Corola-website/Science/319633_a_320962]
-
Muzeul de istorie a Bucureștiului, la Academia Română, la Direcția Arhivelor Statului. Muzeul Central Militar i-a solicitat ajutorul pentru a descifra inscripțiile de pe armele orientale. În ultimii ani de viață, a fost fondator și președinte de onoare al Societății de Orientalistică din România și a contribuit la redactarea anuarului „Studia et Acta Orientalia”. A murit la data de 7 aprilie 1973, în București. În decursul timpului, el a adunat o impresionantă arhivă de lucrări științifice pe următoarele teme: mărturii armenești despre
H.Dj. Siruni () [Corola-website/Science/316477_a_317806]
-
ca director ales al uniunii studențești independente a colegiului. În 1815 Csoma a primit așa-numita „bursă engleză” a colegiului, bursă care i-a permis să plece în februarie 1816 la studii la Universitatea din Göttingen, Germania. Datorită expansiunii coloniale, orientalistica devenise subiect de studiu de specializare la această universitate. Unul dintre profesorii de acolo, profesorul de studii biblice și orientalistică Johann Gottfried Eichhorn, avea ca una dintre responsabilitățile sale să se ocupe de studenții nou-veniți de la Colegiul din Aiud. El
Sándor Kőrösi Csoma () [Corola-website/Science/322711_a_324040]
-
bursă care i-a permis să plece în februarie 1816 la studii la Universitatea din Göttingen, Germania. Datorită expansiunii coloniale, orientalistica devenise subiect de studiu de specializare la această universitate. Unul dintre profesorii de acolo, profesorul de studii biblice și orientalistică Johann Gottfried Eichhorn, avea ca una dintre responsabilitățile sale să se ocupe de studenții nou-veniți de la Colegiul din Aiud. El i-a predat lui Csoma limbile arabă și turcă. Tot el i-a atras atenția asupra importanței surselor istorice arabe
Sándor Kőrösi Csoma () [Corola-website/Science/322711_a_324040]
-
istorie ("Incrementa atque decrementa aulae othomanicae", operă de răsunet european, "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor", în care demonstrează romanitatea poporului român, unitatea de origine si de limbă, continuitatea lui pe teritoriul vechii Dacii), geografie ("Descriptio Moldaviae", însotită de o remarcabilă hartă), orientalistică, muzicografie. Este unul dintre ctitorii beletristicii românești, prin "Divanul sau Gîlceava înțeleptului cu lumea", pe tema medievală a disputei dintre suflet și trup, și mai ales prin "Istoria ieroglifică", roman cu cheie în care se îmbină satira savantă cu utilizarea
Familia Cantemir () [Corola-website/Science/329584_a_330913]
-
modernizare și apropiere de Occident și datorită cui va fi trimis să-și consolideze cunoștințele la Paris. Acolo a urmat studii de limbă și literatură, iar mai târziu a fost ales membru într-una dintre cele mai celebre societăți de orientalistică. În 1854 se întoarce în Istanbul, unde își va construi un renume în ramura publicistică. A murit pe 3 septembrie 1871 la Istanbul. "Tanzimatul" (1839-1886) este o perioadă de profunde transformări pe plan economic , politic și social al imperiului otoman
Ibrahim Șinasi () [Corola-website/Science/330912_a_332241]
-
s-au petrecut în diverse locuri înainte sau în timpul vieții lui Poe. Povestirea se termină cu dezgustarea atât de profundă a regelui de povestea Șeherezadei încât poruncește ca ea să fie executată a doua zi. Pe când făcea niște cercetări de orientalistică, naratorul nenumit a descoperit o lucrare practic necunoscută în Europa și America denumită "Tellmenow Isitsöornot". Răsfoind câteva pagini din acea lucrare, el a aflat că poveștile spuse sultanului Șahriar de către Șeherezada au continuat și în cea de-a o mie
A o mie și doua poveste a Șeherezadei () [Corola-website/Science/334364_a_335693]