407 matches
-
alea scheletice mințeau de înghețau apele. Că, de fapt, erau niște bulimice înnebunite sau că luau amfetamine sau își făceau câte o liposucție în fiecare weekend. Iar acum, pentru prima dată în viață, nu-mi era foame. De fapt, eram oripilată de ideea de a mânca ceva. Nu-mi păsa. Nu-mi făcea nici o plăcere. Dacă aș fi avut aceleași sentimente și la șaptesprezece ani, aș fi considerat că sunt una dintre puținele alese. Dar eram mult prea sfârșită și nenorocită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mine și pentru situația în care mă aflam, n-o mai puteau face. Dar data fusese stabilită, făcuseră chiar și rezervările la hotel - proprietarul era unul din amicii lui Rachel de la „recuperare“ care le oferise un preț avantajos. Mama se oripilase când auzise: — Un drogat! Va fi exact ca la Hotelul Chelsea. Și dacă Rachel și Luke dădeau înapoi acum, știau că m-aș simți și mai prost. Atunci dacă îți place de Luke, care-i problema? Mă întreb... —Ce anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
însurat sau că are obiceiul să-l lovească sau să-i fure tigăile bune. Poate cineva de la serviciu să știe...? Dar Teenie n-o să știe - știam instinctiv că ar adera la grupul cu „e o porcărie“. Iar Brooke ar fi oripilată - oamenii ca ea, din clasa albă privilegiată, nu cred în nimic. Nimic în afară de ei înșiși. Singurele persoane de la serviciu la care mă puteam gândi erau fetele de la EarthSource - Koo sau Aroon sau cum le-o fi chemat -, dar nu puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
te Împuținezi. Trebuie să te eliberezi de vanitate, dorințe, ambiții, suferințe și frustrări - tot apanajul eului, al ego-ului. Și dacă reușești să faci asta, dispari fără urmă, asemenea ceții În zori pe lac, te evapori În nimic, În nibbana. Mă oripila ideea. Te evapori? Și cu mine ce se va Întâmpla? Eu voiam să mă extind, să umplu golul, să revendic tot ceea ce irosisem. Voiam să umplu liniștea cu toate cuvintele pe care nu apucasem să le pronunț. Fabricantul de hârtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
neliniștii și (ale) suferinței", că "oamenii și relațiile de aici" nu le-ar îngădui conduita pe care un moment o exhibaseră. Umilit de propria-i neputință, Șerban plânge spasmodic. Mai profundă e influența lui Daniel Durban asupra profesoarei Donia Rașcu. Oripilată la primul contact de fizionomia străinului, aceasta îi intuiește apoi personalitatea și sfârșește prin a se îndrăgosti de el. Deși previzibilă, evoluția sa psihologică e totuși interesantă prin meandrele ei, în descrierea cărora autorul arată dexteritate. Cam la jumătatea romanului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este, sau mai este, românesc. Masivul eseu al lui Theodor Codreanu ia act de toate acestea, dar și de altele, și radiografiază cu precizie de bisturiu cu laser situația societății românești, plecând tocmai de la Eminescu, cel care, vezi Doamne, îi oripilează până la vomă pe cei care sunt, direct sau din umbră, dar mereu la adăpostul corectitudinii politice. Replică pe cât de evidentă, pe atât de asumată, la prea puțin cunoscuta Schimbarea la față a României a lui Cioran, cartea lui Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
strămoșii, profanând "liniștea morților", exprima nu doar furia unei negații, blamând printr-un exces generalizat un "infern inepuizabil" și retezând, astfel, izvorul suferinței. A face istorie era cuvântul de ordine, învinovățind trecutul și născocind un viitor în care nu credea. Oripilat de acel trecut obscur, "îmbătat de furie", el visa la o Românie fanatizată, regândită, convertită, replămădită, devenind "alt neam". Și din care, țâșnind nesperat, doar Eminescu era cel care ne răzbuna mediocritatea. E o întrebare (aproape de nedeslegat) dacă obsesiva idee
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care i-ar vedea foarte bucuroși alungați din cărțile de citire (lasă, că în manuale sunt din ce în ce mai strâmtorați, ca să nu spun tolerați, ca niște rude sărace), din biblioteci și mai cu seamă din conștiința națională. lată, am folosit cuvântul care oripilează cel mai mult pe cei mai mulți dinte aceștia. Naționalul ne încurcă, vezi doamne, cel mai tare în triumfalistul nostru galop de intrare pe căile universalității. Ne deranjează, chipurile, poetul (cadavrul?!) din debara, cum zicea nu știu cine, referindu-se la Eminescu, pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
iubitoare, pe când luna, ca și moartea, e un „el” rece și tranșant, plin de mister, cu care nu se poate face nici un compromis. Seara, din nou un film la TV despre România. Despre copiii bolnavi de SIDA. Imagini care au oripilat lumea - mai ales lipsa de compasiune pentru aceste mici victime ale unui flagel devenit universal a creat un fel de prejudecăți în legătură cu oamenii de acolo. A fi român acum înseamnă pentru ei, imediat, a avea în față numai mizerie, nonșalanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Eu nu condamn incestul. Nu consider că faci un păcat îmbrățișându-ți sora, vreau să spun că nu văd un păcat în faptul că e sora ta. — Privești lucrurile cu superficialitate ca de obicei, spuse Palmer. Nu-l condamni. Te oripilează. Te cutremuri de groază. Dar nu contează sentimentele tale. Singura persoană care contează e Antonia. — Și Honor, am adăugat. I-am revăzut sânii bronzați și am simțit brusc durerea sfâșietoare a prezenței ei în casă, nu departe de mine, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
tuturor bunurilor dorite". Ludwig Von Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2011, p. 81. 85 Pascal Bruckner arată: ,, Când eșuează, capitalismul ne revoltă prin mizeria pe care o aduce sau o menține; când reușește ne oripilează printr-o profunzime de urâțenie și de marfă proastă. Îngrămădirea de mărfuri inutile, ca și cum consumerismul neînfrânat ar fi devenit supremul ideal al civilizației occidentale. Suntem supărați pe prosperitate pentru că ea nu este decât prosperitate, adică trivială; suntem supărați pe ea
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ziuă, și-a zilei ochi închid" întăresc convingerea lui Pietro Gralla că milenarul regat nu mai poate rezista mult în fața amenințării musulmane. Enormele bogății acumulate în timp se întorc chiar împotriva Veneției, iar mirosurile pestilențiale de pe canalele orașului, care îl oripilează pe probul și credinciosul Nicola, ne conving că e ceva putred și în această țară. Sesizăm acum o nouă reprezentare arhetipală, pe care o vom numi, cu o sintagmă hamletiană, "buba multei bogății". Cu sume mari de bani, Fortinbras echipează
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
vechi și icoane nouă. În România epocii sale, constată gazetarul, singura clasă producătoare de bunuri este țărănimea, lipsește din societate clasa de mijloc. Mai grav este că pe lângă țărănime s-a organizat o clasă parazită, cea a avocaților (care-l oripilau pe Eminescu) și funcționarilor publici (numiți de el "proletari ai condeiului") care nu produc mai nimic, în schimb emit pretenții financiare exagerate și anchilozează progresul prin exces de birocrație. Aceasta este, in nuce, teoria păturilor superpuse a redactorului șef de la
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
tip de habitat urban construit intenționat pentru a produce efectele amintite, habitat pe care îl prezervăm într-o ignoranță falimentară. În aceste condiții, „radioactivitatea” comunistă este mult mai mare decât ar fi fost dacă habitatul urban ar fi reconfigurat. Ne oripilăm doar la gândul că am putea trăi într-o societate în care majoritatea populației să fi avut nenorocul istoric de a nu beneficia în procesul socializării de aportul uneia dintre instanțele de socializare (familie, grup de egali, școală, comunitate, mass-media
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
lui Chandler. Hard-boiled-ul își pierduse, în ani lungi de excese, puterea de seducție. Redus la precaritatea unei „poze”, devenit inutilizabil pentru intențiile autorului, Chandler renunță, de fapt, la atributele lui Marlowe. Pe parcursul romanului, el nu investighează, ci urmărește derutat, fascinat, oripilat firele unor întâmplări în care este implicat fără voia lui, ca într-un soi de somnambulism pe marginea prăpastiei. Radicala modificare de stil, structură și concepție nu poate fi deconectată de puternica infuzie autobiografică a cărții. Nu e vorba, firește
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
artistic, inadecvarea la "curent", obsesia rescrierii sub presiunea Logos-ului omnipotent, travaliul chinuitor. Evident, experiențele sociale ulterioare (aparent independente de vocația sa poetică), cum ar fi cea de laborant sau cea monahală, au scos la iveală un personaj incomod, imprevizibil, oripilat de convenții, gata oricând de ofensivă. Fără îndoială că episodul claustrării voluntare într-un spațiu mult prea coercitiv pentru un spirit independent precum cel arghezian va constitui o experiență indelebilă și va fi intens exploatat, nu doar de poetul Arghezi
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
înainte de toate. În timp, ideile sale, fără a-și schimba conținutul, au căpătat profunzime și forme tot mai șlefuite de expresie. Cu toate acestea, poetul nu s-a convertit nicicând în doctrinar și nici în teoretician sistematic. Dimpotrivă, a fost oripilat de școli și curente, precum și de toți cei care au încercat să creeze "itinerarii" sau "rețete" artei. Referindu-se la texte argheziene capitale pentru concepția sa literară, Alexandru George semnalează însă o ipostază inedită a poetului ajuns la maturitate, și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la talent și vocație, iar ultimul (biciclist) la automatismul deprinderilor motrice sau, mai subtil, la abilitățile culturaliștilor-echilibriști pentru care mersul pe bicicletă a devenit o bagatelă. Iată, la aproximativ două decenii distanță, cum sună critica, la fel de subiectivă, a unui Arghezi oripilat nu de politică, de data aceasta, ci... de proza realistă: "(...) Academia și presa trec printr-o criză de gândire comparabilă numai cu deprecierea valutei. A scri începuse să aibă un înțeles înainte de 1916. A scri b...a = ba, b...e
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a amenințat că-și va folosi dreptul de veto, mai ales că articolul lui SSS poate fi considerat profund tendențios, "asemenea celor mai otrăvitoare arne ale războiului rece". Reprezentantul Mali (stat nemembru permanent al Consiliului de Securitate) s-a arătat oripilat de o asemenea interpretare, spre deosebire de reprezentantul din Burkina Faso, care a apreciat cu cuvinte laudative luarea de poziție a Rusiei. În timp ce în numeroase țări se moare de foame, noi ne certăm pentru un conflict de unde n-a venit încă nici o știre
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
sentimentul unei infracțiuni grave la care ești copărtaș, limitele au fost violate. Armonia În raporturile cu ceilalți a fost abolită. Spațiul tău interior a fost invadat de spațiul public. Rușinea de a fi expus, frustrația de a fi „rușinat” te oripilează. Ai sentimentul că ai fost marcat cu un fier Înroșit, dezgustul te micșorează În propriii ochi. Acest sentiment al pudorii este o trăsătură a individului cultivat și moral, adesea doar un ideal. Pentru că - am observat - Îl Întâlnim din ce În ce mai rar exprimat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
aceste accente identitare”. Pe blogul unei studente din aceeași Moldovă atemporală, la secțiunea „transprutia”, se scrie că acolo „se produc paradoxuri istorice și culturale În fiece clipă, se Întemeiază o istorie anormală, bizară, se duce o existență la limită; te oripilează anomaliile care constituie o prodigioasă materie primă socioculturală și care se desfac firesc și fără jenă la tot pasul”. Ei, tinerii basarabeni, au „sentimentul pierderii, al amenințării că ți se poate lua ceva prețios cu brutalitate, fără nici o explicație logică
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ortodoxie, în tradiția românească de tip voievodal. Deviza ziarului său - „Credința noastră e să înfăptuim «Țara slobodă și duhovnicească»” - este pusă în practică prin atacuri dure la adresa unor persoane și realități politice, sociale, culturale, între care și gruparea Criterion. Este oripilat de ideologia și de practicile legionare („prostie și violență de brută”, „școala demonismului”), de ascensiunea extremei drepte europene (Mussolini - „gorila cu cască și mască”, Hitler - „bestia blondă”), care ducea o politică de „barbarizare în masă”. Constatând ineficiența unei astfel de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
ușor cu pianul, că se varsă clapele“ și pregătesc viitorul discurs globalizant despre sate, terenuri și fotbal feminin. Pregătiți-vă să observați ce mult le pasă! decembrie 2002 Apolitic, dar pînă cînd? Atmosfera de Piața Matache din fotbal l-a oripilat și pe Adrian Porumboiu. Ca o dovadă că noțiunea de greață profundă nu ține seama de contul din bancă sau de anii petrecuți pe lista FIFA. Mesajul lui Porumboiu a fost foarte limpede, scuturat de orice frînă diplomatică, de orice
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
au nevoie de îndrumare. Că ei nu-L pot găsi pe Dumnezeu singuri. Sunt ca oile, le trebuie un păstor puternic, încrezător, care să-i ajute să vadă gloria adevărată a lui Dumnezeu"505. Și totuși în secolul XXI sunt oripilat de mesajul dogmatic al unor astfel de cărți. Oare într-adevăr nimic nu s-a schimbat în dogma creștină de o mie șapte sute de ani? Oare totul rămâne încorsetat și imuabil ca în vremea inchiziției? Sau doar la nivelul unor
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
părinți care neagă, care văd în această situație eșecul lor ca părinți. O colegă de catedră îmi povestea cum bănuia un elev de consumul de plante etnobotanice, i-a chemat părinții la școală, le-a vorbit deschis. Părinții au fost oripilați că doamna profesoară credea așa ceva despre fiul lor, au negat cu desăvârșire comportamentul straniu al fiului lor, pentru ei, el nu se schimbase cu nimic. În același semestru, părinții au cerut transferul elevului la o altă unitate de învățământ. Este
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]