457 matches
-
unde se făcea sirop de malț cu adaos de vitamine pentru femeile gravide. Avea un gust de miere subțire combinat cu aromă de plante. Era bun. Ce n-aș da să am puțin acum. Și orașul era încântător, bogat în ornamentații asemenea Parisului, și neatins de război. După toate probabilitățile era un oraș „deschis“ care nu urma să fie atacat de vreme ce acolo nu existau concentrări de trupe sau industrii de război. Dar în noaptea de 13 februarie 1945, cu douăzeci și unu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
cunoscute din Antichitate. În privința categoriilor ceramice, se produce o disproporție, prin scăderea ceramicii lucrate la mână. În schimb, multe dintre vasele făcute la roată păstrează pasta, forma, arderea și unele motive decorative, de la ceramica făcută la mână, specifică secolelor VII-VIII. Ornamentația recipientelor la roată variază de la linii incizate orizontal la cele vălurite, care acoperă de regulă partea superioară, uneori delimitată de zona inferioară nedecorată, prin două linii orizontale incizate (pl. XXIX-XXX). Pe lângă decorurile amintite, pe vasele borcan se găsesc și altfel
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
diametru ca și gura. Făcut din pastă de categoria a doua, acest tip de vas are variante diferențiate prin înălțimea gâtului. Exemplarele sunt de uz-casnic, cu pereții groși și având decor pe buza interioară (Dodești) - pl. XLIX/1, 2. Frecvent, ornamentația este dispusă în zona superioară și mai rar coboară spre fund. Rareori fundurile vaselor au ștampilă. Prezente în inventarul stațiunilor de la Dodești, Dănești, Gara-Banca, Simila-Zorleni (Vaslui) și Drăgănești (Galați) (pl. XLIX/3-9). Tipul III: Oală, medie ca dimensiuni, cu gura
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
corpul bombat, iar fundul este plat. Unele vase dispun de torți mici, situate sub buză. Pasta acestor recipiente este fină, de culoare cenușie, specifică categoriei a treia. Mai rar s-au găsit exemplare și de culoare neagră, gălbuie sau cărămizie. Ornamentația include linii lustruite, combinate uneori cu cele incizate, dispuse pe umeri sau pe tot corpul. Nu prezintă urme de ardere secundară, așadar ele erau folosite la păstrarea apei. Comparativ cu etapa Protodridu, în secolele X-XI, această ceramică, de lux, este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
inventar ceramic), argumente în favoarea asimilării enclavelor slave din apropierea stațiunilor autohtone. Interesante de semnalat sunt și fragmentele de tăvi, din lut, de formă patrulateră, utilizate în scopul uscării sau prăjirii cerealelor, descoperite în apropierea vetrei, pe podeaua L6, de la Dodești - Vaslui. Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul, cunoscând o varietate de motive: linii lustruite, incizate și vălurite, circulare, situate orizontal. Ca dispunere, se observă preferința pentru umeri, gât, și partea superioară în general a recipientelor, dar uneori erau aplicate pe întreg vasul. Buzele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Împreună cu fragmentele de vase borcan au găsite altele, provenind de la tipsii, cu fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), decorată uneori cu alveole (Dănești). Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul într-o varietate impresionantă de motive: linii lustruite, incizate vălurit, circulare, așezate orizontal. Ca zonă de dispunere a ornamentării, se observă preferința pentru umeri, gât, în general pe partea superioară a recipientelor, dar uneori erau aplicate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
să fie? Cu feti frumoși, oameni isteți, călătorii...? Țușca?... Țușca?... A trecut și Revelionul. A fost frumos. A fost altfel. “Clasa”... Am plecat flămânzi de la restaurant, dar am avut fineturi... Trufe, pate de gașcă, caviar, un medalion de vită cu ornamentație colorată... Un amestec de salate de toate felurile și culorile, cu puțină zeama de lămâie. Cred că au folosit o linguriță să ni-l pună pe platou. O felie de tort de ciocolată - o minune! - a trebuit să dau partea
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
văd în el o justificare mesianică. Mă gândesc însă ce singular s-ar putea individualiza România în lume, dacă, învingîndu-și materialitatea și greutatea obscură din scepticismul său într-o realizare superioară de viață, și-ar exploata îndoielile ca eleganțe și ornamentații ale spiritului său, ca o corolă crepusculară a inimii! Conversiunea negativului în pozitiv este un fenomen pe care Hegel l-a justificat în logică. N-o vom putea realiza noi cu atât mai mult în istorie? Saltul istoric - această mare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
putea să răspundă? Dumnezeu, lumea, vidul. Nu-mi spune nimic fiorul ei. Gîndiți-vă însă la legănările muzicii maghiare, care nu vor să ajungă nicăieri! O tristețe care se alimentează din ea însăși. Farmecul ei precultural, mijloacele simple și lipsa de ornamentație exprimă un urât al sângelui. O melancolie biologică, nestilizată,dar care își justifică ondulațiile dintr-un lux al materiei. Lungimile ei monotone sânt mai aproape pentru a da expresie desfrunzirii inimii, decât chiar cenușiul marșurilor funebre. Cine a avut ocazia
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
poet „inspirat” și „spontan”, dar și de meșteșugar (neo)baroc și manierist, fascinat de spectacolul metamorfozelor verbale, cu gust pentru performanțele de ingeniozitate combinatorie. Despre „vocația (sa) temperamentală” s-a spus, cu exactitate, că „și-a găsit expresia convenabilă În ornamentația excesivă, În acea erupție imagistică ce transpune o nesiguranță funciară, o gamă frenetică a echivalențelor, precum o ciornă Încărcată de monstruoase corecturi”, - și că: „Aproximarea este genul psihologic al unei atari creații care nu se decide, jubilant nesatisfăcută de sine
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
G. Călinescu și, după el, mulți critici (demonstrația cea mai amplă o face I. Negoițescu) au dovedit că autorul Macedonelor precede, prin gustul pentru pietrele rare, pe Macedonski și pe parnasienii noștri. Pietrele sînt, negreșit, decorative, smălțuiesc versul, dar gustul ornamentației (foarte pronunțat la Bolintineanu) traduce și un simț mai adînc al materiei În formele ei pure. Între ele, rubinul, diamantul, porfirul sînt cele mai răspîndite. Vin, apoi, ivoriul, aurul, cristalul, porțelanul dalb și alte materii prelucrate, cum ar fi cupa
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
avea surpriza de a constata că sunt tipărite cu caractere armenești. Dușumeaua de scândură vopsită și ceruită era aproape toată ascunsă sub covoare persane. Soba nu arăta nici ea ca oricare alta, ci asemeni celor bătrânești, cu două coloane și ornamentații baroce, însă construită în teracotă albă. Acum nefăcîndu-se foc, o mare icoană pe lemn a Sfântului Nicolae se rezema între coloane pe postamentul de sus. O curiozitate pentru neinițiat reprezenta într-un colț un vraf de chilimuri și covoare împăturite
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
afla adevărata intrare. Deasupra ușii era aplicată o falsă pisanie de piatră brodată, contrastând cu candoarea zidului. Impresia generală era a unui claustru de tip oriental și de la începutul secolului al XVIII-lea. Tot Ioanide fusese acela care, răzând toată ornamentația de majolică a unei imitații de stil Mincu și aplicând împrejmuirea de zid, dăduse casei o înfățișare agreabilă, iar curții cu tindă un aspect de chiostro. El făcuse asta fiindcă în casa clasică din strada Tritonilor locuia Erminia Hergot, iar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
șofer. Nu se dădu jos, ci numai ordonă să i se deschidă portiera. De la distanță, privi binaua. - E interesantă, zise, dar de ce nu e în stil rumînesc? . - O face din beton armat și scoate tot efectul numai dincontur, neputând aplica ornamentații. . - Parcă are ceva babilonic sau american. Arhitecții ăștiamoderni!... Însă impune, se simțea nevoie de un astfel de locaș. . - Asta și este intenția, tanti, de a da impresia de grandios,explică Hangerliu strivind pe furiș o sămânță de floareasoarelui, găsită în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
comunități. Industria casnică din localitate a produs până la mijlocul secolului al XX-lea toate categoriile de textile necesare în gospodăria țărănească. Atât portul femeiesc, cât și cel bărbătesc se caracterizează prin strălucirea albului imaculat al cămășilor și prin sobrietate datorită ornamentației reduse. Specific local este preferința pentru ornamentarea obținută în tehnica țesutului în mai multe ițe, de la țesutul în două, trei, patru și cinci ițe folosit la textilele de interior și de port, la macaturile și cuverturile de pat, lucrate astăzi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
femeiești. Acoperătorile de cap pentru timpul rece le constituiau căciulile lucrate de către cojocarii satului: C. Tabarcea, Vasile Vlasie, Vasile Buigiu sau Gheorghe Maftei. Pe la 1850, se purta căciula rotundă, denumită „țurcănească”, deoarece era confecționată din piei de oaie țurcană. Lipseau ornamentațiile la cămăși la costumul bărbătesc dădea o notă aparte de eleganță și sobrietate. Câteva ornamente străvechi apăreau pe gluga ciobănească, nelipsită din portul de lucru al ciobanilor. Din costumul de vară distingem următoarele piese de bază: pălăria, cămașa, ițarii, brâul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
edificiului. Lucrarea presupune că într-un fel numai al lor picturile românești narează prin detaliile recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau prin imaginea cerdacului în care așteaptă cana și farfuria de ceramică, prin ornamentația vremii, culorile la modă, vestimentația epocii, mobilierul de mici sau mari dimensiuni, prin obiectele de vitrină, țesăturile, oglinzile, tablourile și icoanele din pânzele lui Andreescu, Pallady, Petrașcu sau Ciucurencu. Se consideră că narațiunea poate fi o trăsătură importantă pentru abordarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau cerdacul în care așteaptă cana și farfuria de ceramică, în ornamentația vremii, culorile la modă, vestimentația epocii, mobilierul de mici sau mari dimensiuni, în obiectele de vitrină, țesăturile, oglinzile, tablourile și icoanele din pânzele lui Andreescu, Pallady, Petrașcu sau Ciucurencu, înseamnă a spune, împreună cu Roland Barthes , că poveștile lumii, nenumărate și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
edificiului. Lucrarea presupune că într-un fel numai al lor picturile românești narează prin detaliile recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau prin imaginea cerdacului în care așteaptă cana și farfuria de ceramică, prin ornamentația vremii, culorile la modă, vestimentația epocii, mobilierul de mici sau mari dimensiuni, prin obiectele de vitrină, țesăturile, oglinzile, tablourile și icoanele din pânzele lui Andreescu, Pallady, Petrașcu sau Ciucurencu. Se consideră că narațiunea poate fi o trăsătură importantă pentru abordarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau cerdacul în care așteaptă cana și farfuria de ceramică, în ornamentația vremii, culorile la modă, vestimentația epocii, mobilierul de mici sau mari dimensiuni, în obiectele de vitrină, țesăturile, oglinzile, tablourile și icoanele din pânzele lui Andreescu, Pallady, Petrașcu sau Ciucurencu, înseamnă a spune, împreună cu Roland Barthes , că poveștile lumii, nenumărate și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
edificiului. Lucrarea presupune că într-un fel numai al lor picturile românești narează prin detaliile recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau prin imaginea cerdacului în care așteaptă cana și farfuria de ceramică, prin ornamentația vremii, culorile la modă, vestimentația epocii, mobilierul de mici sau mari dimensiuni, prin obiectele de vitrină, țesăturile, oglinzile, tablourile și icoanele din pânzele lui Andreescu, Pallady, Petrașcu sau Ciucurencu. Se consideră că narațiunea poate fi o trăsătură importantă pentru abordarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau cerdacul în care așteaptă cana și farfuria de ceramică, în ornamentația vremii, culorile la modă, vestimentația epocii, mobilierul de mici sau mari dimensiuni, în obiectele de vitrină, țesăturile, oglinzile, tablourile și icoanele din pânzele lui Andreescu, Pallady, Petrașcu sau Ciucurencu, înseamnă a spune, împreună cu Roland Barthes , că poveștile lumii, nenumărate și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
II-III de la Văleni. În marile necropole din sec. IV d. Chr. de la Mihălășeni și Bârlad-Valea Seacă sunt situații frecvente: în unele morminte s-au găsit câte două fibule. De obicei se consideră că aceste piese sunt identice, uneori cu aceeași ornamentație, dar și diferite atât ca decor cât și din punct de vedere al metalului din care sunt confecționate. La Săbăoani doar fibulele din M. 28 situate pe cei doi umeri erau identice, atât ca formă, cât și din punctul de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
zăpezii; aceea cu catrință neagră și cu broboadă bogată coboară de la Hațeg. Grănicerul din Banat e aci, cu pălăria țuguiată, cu cămașa simplu împodobită cu ornamente pătrate. Nu lipsește nici primarul de la Chizătău cu pieptarul cu borduri negre de fină ornamentație, închipuită din linii ce par urme de pasăre în zăpadă. Ciobănașul cu țundra cafenie vine din Muscel, iar cel cu țundra mai scurtă din Prahova. Alături e țăranul monumental, în costum de o mare linie clasică, din Dolj, și gorjanul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Masca o altă față Această oră își propune să facă diferențierea dintre mască și portret. MASCA: (exteriorul) e fața care nu te reprezintă, nu e altceva decât fuga de tine însuți; de aceea, din punct de vedere grafic, se folosește ornamentația excesivă pentru o mai accentuată depersonalizare (masca e lipsită de ochi!). PORTRETUL: (interiorul) grafismul liniei subliniază trăsăturile exterioare definitorii, specifice care conferă o notă de unicitate. Exemplu: sculptura lui Brâncuși Domnișoara Pogany (femeia ochi). Clasa se împarte în două grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]