105 matches
-
generată de un misticism particular, de credința că misterul divinității e ascuns și că pentru a putea fi vizibil are nevoie de substrat material, de haină, "de aparențe"36. Năzuința formativă ca orientare spre forme geometrice și stihiale răzbate din ornamentică. Ornamentica noastră îmbină "într-o viziune sintetică, geometrismul static, năzuința stihială în tratarea motivelor naturale și orientarea spre nuanță coloristică stinsă" (Blaga, 1935:187-8). 4.5. Noologism și sociologie Dacă, în general, concepțiile asupra identității au evoluat așa cum am avut
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de un misticism particular, de credința că misterul divinității e ascuns și că pentru a putea fi vizibil are nevoie de substrat material, de haină, "de aparențe"36. Năzuința formativă ca orientare spre forme geometrice și stihiale răzbate din ornamentică. Ornamentica noastră îmbină "într-o viziune sintetică, geometrismul static, năzuința stihială în tratarea motivelor naturale și orientarea spre nuanță coloristică stinsă" (Blaga, 1935:187-8). 4.5. Noologism și sociologie Dacă, în general, concepțiile asupra identității au evoluat așa cum am avut ocazia
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o reprezentare spațială „ondulată”, o predispoziție de „retragere din istorie”, o împăcare cu destinul, văzut ca succesiune a unor „suișuri” și „coborâșuri”, ca năzuință formativă geometrizantă, temperată. Spațiul mioritic aduce și alte observații originale, referitoare la ortodoxie, influențe spirituale străine, ornamentică etc. Geneza metaforei și sensul culturii îi dă prilej lui B. să reevalueze, în comparație cu știința, și manifestând vădit o simpatie superioară pentru ele, metafizica, mitologia, gândirea magică, mistica, sub raportul importanței lor. Strădania sa speculativă e de a „anonimiza”, dacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Georges de Feure, ilustrativi pentru scenele de viață contemporană. Criticul sesizează la Maurin și Vallotton încercarea de a depăși faza "transcripției" naturaliste prin excesul de observație al unui "realism extrem" așa cum la de Feure înregistrează abaterea prin excedent al unei ornamentici vegetale, cât și prin tematica amorului safic și a descrierii unei "usure de la chair". Toate cele trei trăsături deschid pictura lui Georges de Feure nu spre simbolism, ci spre decadentism cu o Psychopathia sexualis estetizată, cu decorativismul pletoric înscris în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tabloului. Tabloul este inspirat de un fragment din Poveștile Peleșului de Carmen Sylva, pseudonimul reginei Elisabeta. Interesul acesteia pentru folclorul românesc se exprimă nu numai prin încercările sale literare, dar și printr-o atracție pentru costumele populare românești cu o ornamentică rafinată. Vasile Alecsandri publica la Paris o culegere de balade și cântece populare în 1855, Ballades et chants populaires de la Roumanie 228, iar gustul pentru folclorul românesc era împărtășit și de regină, care publică în Germania legenda Meșterului Manole, Meister
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]