169 matches
-
în creierul nu mai puțin transparent scrie poate chiar poemul acesta pe care tu întîmplător răbdător cititor îl citești în lipsă de ocupație în lipsă de altceva mai bun de făcut în lipsă de altceva mai intens de trăit da ornicule care toci secundele ca gloanțele zidurile de cărămidă la tragerile de după amiază în cazarma din nord-vestul orașului da pajură care unești vîrfurile de munți din realitate cu vîrfurile de munți din văile creierului nostru cel de toate nopțile nicolae tzone
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
fi noapte, va fi bine e o lumină piezișă pe lucruri de la cel mare la cel mic. s-ar spune că-mi cercetează fața dar despre cele ce află nu-mi spune nimic. afară puberii accelerează lacom închis în inimă ornicul. dintre salcîmi răsare curînd întunericul. va fi noapte va fi bine în cap lumea veghează. c-o dăltiță fină de oțel, s-o sculpteze mîna visează.) sînt unele nopți... sînt unele nopți înguste cît o lamă de cuțit. inima ca
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
suflet - carne în sine martiră vine o zi spre iertare plante de toamnă-mpletesc dulceață cu rouă amară pe buze ce încă iubesc vine spre noi letargia pleoape vă coasă vis spornic pentru noi în colindu-i Mesia detuna-va alchemicul ornic când străfulgerate cristalele cântă de la sine putere-n pahare nu-i pe lume o harpă ne-nfrântă de vre-un cântec atavic - îmi pare - pe un braț înfloresc tatuaje un frenetic tangaj mă izbești vino timp într-a oului coajă embrion
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
de frânghii luna spală și pe-al soarelui genunchi pare o femeie goală tristă vergură vestală bolnavă de poesie - vecinica epilepsie - la-nserare să-ngenunchi. Scrib/aed la curtea lor sângele nevăzător le punea la dezbrăcare reci odăjdii sclipitoare ferecând un ornic blând cu brățări și lănțișoare. Șlefuiam modern cu artă cearcăne cât marea-moartă împilându-l în idilă - a metaforei mantilă - șarpele/ aproapele bazileul-patriarhul via/oful golful ah-ul. Dar nu ei așteaptă fiul galopând prin basm pustiul. La icoana Preasfințitei fețele
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
de roțile dințate ale micului mecanism, își continuă neabătut menirea. Fiecare ceasornic spune povestea la care, de-a lungul timpului pe care-l măsoară, a fost martor și, la rându-i, fiecare își are povestea proprie. Însă, dacă istoria cutărui ornic este cunoscută doar de proprietarul de moment și de cel mult alți câțiva cunoscuți, cea a ceasurilor publice este altceva. Ceasul public pare să aparțină tuturor locuitorilor urbei, însemnătatea lui e de netăgăduit, e un simbol, o certitudine, e timpul
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
de ceasul lor floral încă de la punerea sa în funcțiune acum două decenii, timișorenilor nu le rămâne acum decât să-i admire aranjamentele artistice - utilitatea sa publică dispărând de mult - întrebându-se cu siguranță: „unde sunt ceasornicarii de-altă dată? Ornice florale Moda ceasurilor florale nu datează de azi - de ieri și trebuie să ne întoarcem în timp cu peste 200 de ani în urmă pentru a le întâlni pe primele. Ce-i drept, între ceasurile florale din secolul al XVIII
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
de vreme ce nici comisia de validare de la Uniune n-a fost impresionată de "ceea ce am prestat eu în Banatul cultural" și i-a respins dosarul. E desigur un complot al "celor care nu mai fac cultură pentru români", ci al căror "ornic se potrivește și funcționează după ornicul de la Budapesta, Viena și Tel-Aviv". Poate n-am fi dat atenție aberațiilor "scribului din Banat", dacă revista lui n-ar fi fost pusă sub egida Societății literar-artistice "Sorin Titel". Știm sigur că mult regretatului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
Uniune n-a fost impresionată de "ceea ce am prestat eu în Banatul cultural" și i-a respins dosarul. E desigur un complot al "celor care nu mai fac cultură pentru români", ci al căror "ornic se potrivește și funcționează după ornicul de la Budapesta, Viena și Tel-Aviv". Poate n-am fi dat atenție aberațiilor "scribului din Banat", dacă revista lui n-ar fi fost pusă sub egida Societății literar-artistice "Sorin Titel". Știm sigur că mult regretatului nostru coleg i-ar fi displăcut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
țin de al acelui Sfînt Hubert moale cin: Văd cerbul, plec genunchiul, las pușca și mă-nchin. Poetul percepe pădurea ca un templu, iar jugaștrii, paltinii și arinii ca pe niște frați ai săi: Poftesc la veacul dulce, nemăcinat de ornic, La somnu-vă nici moarte, nici viață și statornic Vegheat de luminoșii ochi mari căpriorești, Gălbii ca untdelemnul în sfinte albe cești. ...Și-apoi cu flintă, tolbă și corn la cingătoare, Mă-ntorc de la vestita-mi temută vînătoare. Pe un drum
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
plin cu apă, dar fără vreun pește. În aceeași noapte, Zito, câinele credincios al lui Almon, a dispărut și el și nu s-a mai întors. Zito era un câine tare simțitor, dar mai era și cumpănit ca rotițele unui ornic, un câine cuminte, cu o ureche cafenie pătată cu alb, iar cealaltă cu totul cafenie. Când se trudea să priceapă ce se petrece acolo, sub nasul lui, își ciulea urechile în față până ce aproape se atingeau. Iar când își ciulea
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
zornăie zalele-i reci În ceașcă-și lasă adierea S-o-nec în cerneală din veci. Vin poterile, vin din zodii Timpul își rupe trist cămașă Arhanghelii umblă în dodii Frică lovindu-mi cu cravasa. Cerșește vârstă pe la poartă, doar ornicul bate, si iartă. Bătrânul stătea agățat cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din loc în loc scoarță străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
împotrivit pe singurul său gînd, se-ntoarce-n arcuri cîntecul plăpînd și lasă semn, ca dintr-un zbor ținut, rugina lui pe degete de lut. Polen de chin pe albe cinci petale, fie-le, Doamnă, dulce nimbul pus, - și iartă ornicului nesupus cînd încă plînge-n degetele Tale. Specialitatea lui Vinea sînt comparațiile de o mare frumusețe: "O tistețe întîrzie în mine/ cum zăbovește toamna pe cîmp" sau: "Dobrogea sonoră ca lemnul de vioară" sau "priveliștea lenevește-n păuni". Tropismul lui nu
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
zornăie zalele-i reci În ceașcă-și lasă adierea S-o-nec în cerneală din veci. Vin poterile, vin din zodii Timpul își rupe trist cămașă Arhanghelii umblă în dodii Frică lovindu-mi cu cravasa. Cerșește vârstă pe la poartă, doar ornicul bate, si iartă. Bătrânul stătea agățat cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din loc în loc scoarță străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Horia Zilieru lacrimă umblând plângând stinge sfeșnicul înalt să văd îngânatul gând pe tărâmul celălalt zori captivi țes patrafir bir de plâns alean/avânt plumbul iernii să-nveșmânt și seismul să-l respir scările spre paraclis borne suie osii dor ornicul orbitelor petecitul paradis scrisă vamă roată iar cu fotonii criptei schimb vitreg riveranul nimb ține ceara spin amar nucleare înarmări zac și mor prin nervii/lari cum doarme-n sicriu polar disc ghețar deasupra ei plasma glasulu i-a stâns
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
zornăie zalele-i reci În ceașcă-și lasă adierea S-o-nec în cerneală din veci. Vin poterile, vin din zodii Timpul își rupe trist cămașă Arhanghelii umblă în dodii Frică lovindu-mi cu cravasa. Cerșește vârstă pe la poartă, doar ornicul bate, si iartă. Bătrânul stătea agățat cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din loc în loc scoarță străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pe case. [1937] * LÎNGĂ CETATE Nebunul cetății spre turn privește, călcând pe coturn. Ce spornic e timpul, ce lin prin noi strecuratul venin! Bang-bang! Cât de bine ar fi cetatea să uite o zi că ceasul îi este stăpîn! Dar ornicul bate bătrân. Izbânzile cui n-au căzut? Și inima cui n-a tăcut? Ah, luntrele toate spre-apus un val aherontic le-a dus! [1937] * IN PREAJMA STRĂMOȘILOR Pe lespezi dacă te-apleci auzi scarabei sărutând părinteștile luturi, crengile noastre căzute
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
abanos, cu geamuri hipnotice de cristal fațetat, pe capra lui șezând însăși Moartea, ce ținea cu-o mână hățurile cailor mascați, cu panașe de struț în frunte și acoperiți cu valtrapuri grele, iar cu cealaltă sprijinea pe genunchi un mare ornic sclipitor, de alamă plină, cu un pendul lustruit ca oglinda ce luneca lent, la dreapta și la stânga, sub un clopot de sticlă. La urmă de tot trecu carul Justiției, nu fiindcă dreptatea ar fi șchiopătat în amărâta țărișoară dunăreană (cum
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sticla de la ceas, plesnită acum câteva zile. Haim Duvid, ceasornicar din Pașcani, și-a adus nevasta la băi și, ca să nu stea degeaba, își exercită meseria, dar cu intermitențe mari, serviciile lui fiind cerute rar de cele vreo sută de ornice câte a socotit el în Bălțătești. Haim Duvid e un gânditor. Poate filozoful târgului său. (Fiecare târg din Moldova are un filozof evreu.) Îl arată și înfățișarea: mic, slab, palid, cu barba neagră mătăsoasă, chel până la jumătatea capului, cu fruntea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
decum era înainte. Daca instrucția va ținea pas cu popularea, atuncea poate va merge bine. Reparațiile trebuitoare școalei din Stînca: Repararea pareților, lipit și văruit Acoperirea cu stuh, căci e numai cu rogoz și trece ploaia Ogradă Ogeagurile ruinate Firma Ornic (oprit 16 fr. și n-au reparat) Harta Europei de legat Traian de încadrat A se da 2 stânjeni lemne în regulă [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA TABĂRA] [29 noiembrie 1875] Inspectând astăzi școala din Tabăra, am găsit prezenți: [... ] După spusa
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
pe Oarecine și spun tot ce le vine la gură cu uimitoare suficiență, sfârșesc prin a plictisi. Mai mult resemnat decât altfel, am cântărit publicația și care nu mi-a fost reacția favorabilă, când am citit: Vremea zâmbetului tău trezește ornicele vremea zâmbetului tău accelerează ornicele ai lansat cântecul ce nu-ți poate fi oprit cântecul ce zguduie personajele imobile. Am fost gata să mă Împiedic din pricina impactului. Nicicând nu aveam să mai fiu același. Dar foarte curând mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ce le vine la gură cu uimitoare suficiență, sfârșesc prin a plictisi. Mai mult resemnat decât altfel, am cântărit publicația și care nu mi-a fost reacția favorabilă, când am citit: Vremea zâmbetului tău trezește ornicele vremea zâmbetului tău accelerează ornicele ai lansat cântecul ce nu-ți poate fi oprit cântecul ce zguduie personajele imobile. Am fost gata să mă Împiedic din pricina impactului. Nicicând nu aveam să mai fiu același. Dar foarte curând mi-a fost dat să mă Înalț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
genunchiul lui. Nana Floarea s-a culcat lângă prunc. Ana ațipise. Când s-au petrecut acestea? Câtă vreme a întârziat pe-afară? De când a venit aici? Îi lipsește o parte din timp, pe care nu știe cum l-a întrebuințat. Ornicul cu lanțuguri din părete, între ferestre, arată ceasul al doilea după miezul nopții. Limba lui bate grăbit: toc-tic. Privește toate câte sunt împrejurul lui ca pe niște vedenii și închide ochii. Jarul i-a scânteiat în coada pleoapei. Așa a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
încerca să umble singură. Culi îi puse o mână pe umăr și i se îmblânziră privirile. Cu cealaltă mână o cuprinse pe sub coaste și o ridică, purtând-o. Ea se lipise de el; Culi îi simțea bătaia inimii odată cu a ornicului. Ornicul bătea ceva mai repede și cu mult mai tare. Cu brațul liber, bolnava se închină spre candelă de trei ori. Avea nădejde bună. Era însă prea ușoară în brațele celui ce-o purta. Cum o așeză în sanie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să umble singură. Culi îi puse o mână pe umăr și i se îmblânziră privirile. Cu cealaltă mână o cuprinse pe sub coaste și o ridică, purtând-o. Ea se lipise de el; Culi îi simțea bătaia inimii odată cu a ornicului. Ornicul bătea ceva mai repede și cu mult mai tare. Cu brațul liber, bolnava se închină spre candelă de trei ori. Avea nădejde bună. Era însă prea ușoară în brațele celui ce-o purta. Cum o așeză în sanie și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
verde și ciocănește într-un molid bătrân, în laturea casei. Onu zicea c-o aude. Am rămas tăcând - și am auzit-o. —Dar Culi? A auzit-o și el. Să bagi de samă dumneata, nană Floare, mâni dimineață. Când ajunge ornicul la opt, badea Culi stă cu luare-aminte și așteaptă să bată gheunoaia. Dar ea bate de opt ori câte opt, și mai mult. A făcut o gaură în molid, căutând viermele cel mare, de poți vârî de două ori pumnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]