118 matches
-
și Anna în discuție. —Decât atunci când vine vorba de tine, i-a replicat Helen. Am simțit că norul negru și înecăcios al nenorocirii se ridică de deasupra mea. Era o revelație extraordinară să aflu că și surorile mele erau la fel de oropsite de mama. Așa cum fusesem și eu toată viața. Și că singura diferență dintre noi era aceea de atitudine. Ele priveau situația ca pe un duel amuzant, iar eu pusesem totul la inimă. Dar era cazul să încetez. Ți-e mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
dorea să-i povestească necazul din acea zi. N-a durat mult și a sosit Dondică, care după ce l-a ascultat pe Dondonel, a pus mâna pe o gralie și fuga după el pentru a-l pedepsi. -Nu destul suntem oropsiți de soartă, facem și necazuri. Nenorocitule, de ce ai făcut toate acestea? Cum ieșim acum din această încurcătură? Plângea Dondică și fugea după Dondonel să-i de cheltuială pentru faptele săvârșite. Dar nu era chip să-și prindă fratele pentru că acesta
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
dat Dumnezeu ispite felurite. Am mințit, am furat, am înjurat, am blestemat, am înșelat prietenul, i-am luat nevasta celui care a avut încredere în mine, am făcut pe alții să mintă, m-am îndoit de părinții mei, mi-am oropsit fratele și multe, multe alte ispite m-au încercat și nu le-am putut ține piept. Mi-a fost frică și din frică am tăcut, am lingușit, am spus minciuni care să-mi fie de folos, m-am lăsat învins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
bun din ceea ce mi-a mai rămas. Să nu las ca măcar puținul tot mai puțin de pe o zi pe alta să se acopere de urât, de tristețe, de deznădejde. Și mai ales să nu-i împovărez, să nu-i oropsesc pe alții cu necazurile și disperarea mea. Aici, la masa din Bibliotecă, răzbate o lumină gălbuie. O dimineață de aur mătăsos, voaluri de lumină răzată, îmbrățișând un ceva tainic aflat în aer, în preajmă. Parcă văd cum aerul se împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ascuns Și să trăiesc cu necaz Vărsând lacrimi pe obraz, Văz că spre peire merg Și nu am unde s-alerg Să-i ceiu ajutor de-un ceas Că nădejdi nu mi-au rămas. Părinții mei mă gonesc, Rudele mă oropsesc, Prietenii m-au lăsat Ah, Doamne, Cui i-am stricat. În pustie plec, mă duc, Să fiu fiarelor năluc, Pe copaci să zugrăvesc Un suflet care-l iubesc. Ah nană, nănuța mea Singură dorința mea, Iată că acum mă pierzi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ca o scuză acceptată de toți : cum te poți lupta cu o mentalitate atemporală, dată, ba chiar „genetică” ? Nu poți, asta e, n-ai ce-i face ! Noi să fim sănătoși, așadar, și în rest ne-om descurca - conchide românul, oropsit de soartă, dar totuși optimist. Această tendință de evitare a responsabilității nu este, la rîndul ei, un dat de „mentalitate” al românilor, ci o strategie mioapă și iresponsabilă a unor români de a căuta explicații simple și atotcuprinzătoare ale vieții
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
un eveniment neașteptat a precipitat lucrurile. Pe mama fetiței am cunoscut-o nu cu mult înainte. Nu avea pe nimeni mai apropiat decât pe noi. În scurt timp ne-am împrietenit. Era o fată frumoasă, deșteaptă, bună la suflet, însă oropsită de soartă. O biată ființă neajutorată, singură pe lume, fără rude, fără părinți și suferindă, care nici nu avea voie să nască, însă a riscat și rezultatul: o fetiță de toată frumusețea. A murit imediat după naștere, asistată de o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Tradem, de cofetării În care intră o gravidă, de nu știu alții cum sunt și de strivit corola de minuni a lumii, pe de altă parte destul de livrești ca să ne ambiționăm să intrăm În literatură. Vrând-nevrând, cum ar veni. Adică, oropsiți de vulgata istoriei literare, dar Îndeajuns de ipocriți, de falsificați de lecturi ca să vrem să intrăm În ea. În vulgată măcar, după cum par a dovedi și primele noastre acțiuni. Ne-am Întrebat și noi: oare care era momentul penibil descris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
au dezlegare la friptane, sarmale, răcituri, cozonac, pască, ouă roșii, Colebil și Salvare (nu uitați numărul, 112). Din goana ideilor, este normal ca să mai spun și adevărul despre ceea ce simt pentru această sărbătoare și Doamne, am observat că tare mai oropsești popoarele care, cu cât cred mai mult în Tine, cu atât le apeși piciorul pe gât mai al naibii. Cel puțin în ceea ce-l privește pe poporul celor peste douăzeci de mii de biserici, cred că nu va trece mult
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ar fi să vă scoatem din viespare”, „nu veți Îngenunchea oamenii minunați ai acestui popor blajin cu instinctele voastre ordinare”, „vom reuși să vă strivim și să curmăm terorismul vostru destrăbălat”, „degeaba răcniți ca din gură de balaur că sînteți oropsiți, of, of, of...” Așa oftează din rinichii lui românești Teodoru, confundă balaurul cu șarpele, nu i-a venit „șarpe” cînd a scris, că scrie mult, de enervare, se mai Întîmplă și, ca un om minunat al acestui popor blînd, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu copiii? Vreo doi țărani, alături, făcură de asemenea: ― Așa-i, de ce să bată copilul?... Că doar nu le-a mâncat averea! Iar Ignat Cercel se burzului: ― Acu nu le mai ajunge că ne schingiuiesc pe noi, încep să ne oropsească și copilașii. Pe ai mei i-au lăsat flămânzi, că le-au luat purcelul... Bine stăm, n-am ce zice! Alții se amestecară: ― Apoi să lase-n pace copiii!... Ce-au și cu bieții copii!... Nici de dânșii nu mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fac pe oameni să tragă nădejde că s-ar împlini cuvintele lor»... 13,8 De aceea așa vorbește Iahwe: « Pentru că spuneți lucruri înșelătoare și vedeniile voastre sînt minciuni, iată am necaz pe voi zice Iahwe»”. Și Ezechiel pe cînd era oropsit în imperiul persan pe la anul 562 î.e.n., pe malul rîului Chebar îl apucă niște vedenii și zice la 13,3: ,,Așa vorbește Elohim: Vai de proorocii fără minte care umblă după duhul lor și nu văd nimic! 13,4 Proorocii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Autocontemplarea tînguitoare a eului bovaric matein se completează în schița biografică a lui Pașadia (Craii de Curte-Veche) cu ecouri ale evenimentelor din viața autorului condiția de bastard, refuzul recunoașterii talentului, pierderea moștenirii: "Ieșit din oameni cu vază și stare, fusese oropsit de la naștere, crescut pe mâini străine, surghiunit apoi în străinătate la învățătură. Întors în țară, se văzuse jefuit de ai săi, înlăturat și trădat de toată lumea. Ca dânsul nimeni nu știuse să aștepte și să rabde, neclintit el pândise norocul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mentorului și maestrului său? Și ca un corolar al acestei splendide atitudini a fost dorința, mărturisită studenților săi, de a constitui o falangă românească, care să arate Franței că cel mai mare din medicii lumii a fost fiul ei, fiu oropsit, căci din nenorocire n-a fost înțeles. Să mai adăugăm că aceeași soartă crudă avea să o aibă la el acasă și Paulescu, în jurul căruia, încă din timpul vieții, avea să se instituie treptat „complotul tăcerii și păienjenișul insinuărilor”, cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
muzee, istorie, universități, literatură, muzică etc., etc. Așa o fi, dar ceea ce vreau să pun aici în discuție, fără prejudecăți și fără iluzii, se referă la legitimitatea oamenilor politici locali de a mai vorbi despre cultură în condițiile în care oropsesc cultura, și, mai ales, evită să facă și cel mai mic efort de obiectivare printr-un exercițiu de privit "din afară", critic și nedemagogic, a realității culturale ieșene. Lor le propun această scurtă perspectivă din exterior. Am făcut, săptămâna trecută
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pe Leana, care cu ajutorul babei vrăjitoare din sat «a scăpat și de jât și de viață», nici pe Ion Vlad al lui Badea Todirișcă, nici pe «Maria, mezina lui Ion Haramă - ce și-a scuturat plămânii În năframă», și ceilalți oropsiți de mizerie și boli. Iar orânduirea cea nouă vine și ea cu semne vizibile, concrete, cu atât mai convingătoare («În țăruș, traverse, stâlpi, piloni, pentru noi - se’ntoarce pădurea astăzi Înapoi»). Țăranii din Prisaca o vor slăvi pe drept cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Baciu Voica din F.R.B. În etate de 56 ani, decorată cu Medalia Muncii. Ea are patru copii și a muncit din greu să-i crească și nu s-a lăsat pradă unui bărbat care o bătea și nu și-a oropsit copiii ci dimpotrivă a luptat punându-și Încrederea În partid, a luptat ca ei să ajungă adevărați luptători pentru socialism. Dacă În carte s-ar fi scris pentru astfel de femei muncitoare, subiectul ar fi fost și mai folositor și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cinematografie și televiziune. Sinteză între teatrul cu mesaj politic orientat conjunctual și teatrul bulevardier, întemeiată mai mult pe o replică scânteietoare decât pe profunzimea situației dramatice, piesa Ziariștii așază în prim-plan devotamentul tinerilor ridicați de jos pentru cauza celor oropsiți de reprezentanții dornici de îmbogățire ai noului regim, constituiți în bandă pentru a împiedica informarea corectă a publicului. Cerchez, protagonistul piesei, inaugurează în teatrul lui M. un stil sentențios și neapărat spiritual, subtil cu ostentație și, bineînțeles, persuasiv, pândit însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]