170 matches
-
a merge În sala de judecată miroseau a fum, de parcă cineva Îi așezase de vii la afumat...! Flancați doi câte doi legați În cătușe,Întreg convoiul se Îndreptă către sala de judecată fiind rânduiți câte doi În boxa acuzaților, unde oropsiții soartei spera să li se facă dreptate Însă, omul legei nu avea timp. Peste treizeci de procese care urmau să fie judecate În câteva ore, multe erau deja cu sentințe gata stabilite așa Încât judecătorul derula procesele pe bandă rulantă...!. În ciuda
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și să-și apere mărfurile, am cunoscut o Românie pe care, probabil, ani mulți de trăit în rosturile mele de zi cu zi din multilateral dezvoltata nu mi-ar fi dezvăluit-o niciodată. Era România de dincolo de cuvinte. Era România oropsiților doar pentru faptul că încă se îndârjeau să urmeze rosturi și legi venite de dinaintea lor, dintr-un timp în care doar Dumnezeu însemna un reper stabil. Notam astfel de povești în carnețelele mele. Nu se sfiau când mă vedeau scriind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
curețe prin școală și să-i alerge cu un măturoi pe elevii care Îl strigau Figaro din pricina cheliei desăvârșite. Îi luase locul fratelui până și În casă, iar gurile rele șopteau că se vârâse până și În pat, Împreună cu nevasta oropsitului, lăsând-o pe propria lui soață să ofteze ca o vădană după bărbatul pe care Îl credea plecat la pușcărie. Iarăși se spunea că librarul făcuse toată nebunia cu Înlocuirea la sfatul perfid al profesorului Gurgui, care dorise cu Încăpățânare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Sfințiile lor călugării, în frunte cu egumenul, au făcut o afacere bună. --Fiind confrați de ai mei, eu am să tac, fiule. --Se înțelege, părinte, și de aceea nu aștept nici un cuvânt în plus. --Nu știu pentru a câta oară întâlnesc oropsiți de soartă. Uite-l pe bietul “Vasile abăgeriul”, care după 20 mai 1752 (7260), din cauza unei datorii la Mihăl haham, este nevoit să-i vândă casele din Târgul Boilor, prețăluite la 150 de lei. Casele fiind acum la mâna lui
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
salariați ai școlii și de către copii. Ceva de ochii lumii, o mânjeală, acolo, trebuia să le rămână și copiilor. Că doar cum se numeau acareturile alea din camioane, dacă nu ajutoare umanitare pentru copii. Orfanii, vezi, cei mai oropsiți dintre oropsiții regimului Ceaușescu, dintre care chiar unii de aici, din școală, au fost omorâți la Revoluție. Copiii noștri, mă rog, ai statului, ai tuturor și ai nimănui, cu eroi-martiri printre ei, așa că n-ai fi avut cum să nu ții seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
el mai bine pe loc. E mai prudent pentru orice eventualitate. De ce să se expuie de prisos el, care, în fond, e un biet proletar aflat în situația dramatică de-a fi urât de niște oameni la fel de săraci și de oropsiți? Leonte Bumbu, urmând pe Miron, îi făcu o întrebare mută: "nu vii?" Mut răspunse și Isbă-șescu: "nu". Apariția bătrânului Miron Iuga în cerdac stinse subit toate glasurile. Câteva căciuli și pălării se ridicară instinctiv. În marginea cerdacului, la nivelul oamenilor
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de tirani. Treacă-meargă, tătarii, turcii, rușii chiar erau puteri năprasnice. Dar țiganii ! ? Frați români, mai dați-o dracului de treabă ! Chiar nu remarcă nimeni ridicolul penibil al acestei fantasme ? Chiar nu ne putem gîndi pe noi înșine altfel decît ca oropsiți ai sorții, ca victime ale unui Big Brother ? și acum, dacă nu mai avem pe cine să dăm vina, ne-am apucat să facem din amărîții de țigani noul Hannibal în fața porților culturii noastre feciorelnice ! Ce-ați zice de puțină
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
să-i aducă noroc. Și i-a adus. Milton Eastcote, care la rândul lui aflase de la vărul său despre hotel, îl folosea ca baza lui pariziană. Activitățile filantropice ale lui Milton erau sincere, și ajuta într-adevăr prostituatele și alți oropsiți ai societății, iar acțiunile lui de binefacere erau pe drept prețuite. Numai că, asemenea multor oameni mult mai numeroși decât vă puteți închipiu, caracterul său avea și o latură secretă, și tot salvând atâtea femei decăzute, uneori mai salva câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pustiu. Singurele edificii care meritau să fie văzute erau mormântul familiei Probi, cel al împăratului Honorius și imensa ruină, ajunsă o groapă respingătoare, a circului. Pe cât de puțini erau pelerinii și cetățenii romani, pe-atât de mulți erau mutilații și oropsiții de toate națiile, așteptând să fie miluiți. Bazilica se înălța pe locul unde cândva fusese templul lui Apollo, după unele izvoare, sau grădinile Agrippinei, după alte surse. La prima vedere părea o clădire rudimentară, din cărămizi și alte materiale de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
n-ai decât o inimă de sfărâmat. Oare de când s-au mutat deșerturile în sângele omului? Și schimnicii de când țipă-n el rugile spre înălțimi? Cât se vor mai boci întinderile în unduirea lui otrăvită? Și când va înceta înecul oropsiților în valurile lăuntrice ale muririi? Doamne! singurul tău martir: sângele omului. Dacă moartea n-ar întrerupe consolările dorului de a muri... Dar vieții lipsindu-i infinitul, cum am putea muri fără capăt? Omul, scârbit de sine însuși, devine un lunatic
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dezolarea acelor câmpuri. Am străbătut Calabria Citra și Lucania, cu sate sărace, pârloage pustii, întinderi de copaci bolnavi, câmpuri ce au aerul bolnăvicios al femeilor sterpe. Mă gândeam că numai cei din zona satului Stilo să fi fost atât de oropsiți; oamenii de prin părțile mele trag din greu ducându-și zilele cu două capre, oleacă de pământ, ceva fructe; credeam însă că mai sus, spre capitală, am să dau de belșug. În schimb aveam parte de oștiri de țânțari în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de tare l-ar apăsa pe grumaz. Oare, când din nou cuvintele cântate de Ceaușescu în pragul morții, vor căpăta în sfârșit un sens pentru adormitul nostru popor și vor putea și ei întona în cunoștință de cauză „Sculați voi oropsiți ai vieții"... Miluiește Doamne Intemetuuuuul... Miluiește-ne Doamne, cu prea mare mila ta, și binecuvântează Doamne, cu harul tău, Internetuuuul! C-a ta este mărirea și puterea, până în vecii, vecilor. Amiiiin! Doamne, miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Și voi păcătoșilor
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
moment, imaginea mamei, rămasă în țară, permanent urmărită și agasată, își face loc în ficțiune: Bătrâna apără litera L, "așa cum nimic nu mai fusese apărat, la noi, după decrete. Nicio mamă, niciun copil, niciun iubit. Nimeni. Lungul șir al tuturor oropsiților a fost adoptat de Bătrâna care i-a adăpostit pe toți în spatele literei L. O priveam cum vorbea, fără să-i pese de foc și de fier (sunt folosite amândouă, la procesele noastre)" (p. 17). Narațiunea progresează, relatând starea emoțională
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
unui bun prieten, înainte de a-l părăsi definitiv, adică, cu o mișcare a brațului care voia să însemne: Doar atât, altceva să nu mai îndrăzniți!" și, fără a lăsa timp de replică, se adresă în șoaptă să audă numai ei: oropsiții, neajutorații, milogii. Poftim! Însă de la studenți "amărâți", sublinie cu o fină ironie cuvântul amărâți, nu luăm bani! Cei doi studenți "amărâți" în general, deveniră mai optimiști și în special cel de la I.S.E.P. care, prinzând curaj, ripostă tot în șoaptă. Nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sus de tot și cu pumnii strânși ca un fel de măciuci. E limpede că se pregătesc de luptă. Acuși se vor năpusti asupra celorlalți. Se urăsc unii pe alții. Tot e mai bine în lumea lui. Eschimoșii, oricât de oropsiți or fi, nu se bat între ei, ci din contra, își unesc forțele ca să poată învinge vitregiile naturii și să obțină hrana necesară. Ceea ce-l uimi la culme pe Bidaru și îl făcu să nu priceapă nimic, era cel de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
omului tradițional. Să luăm suferința individuală, cea a sărmanului, care-și găsește expresia deplină în Psalmi. El este victima nedreptății sociale, ca și a celor răi și a celor care, din rea-voință, nu-l ajută deși ar putea. Nevoiașul sau oropsitul din Psalmi este totodată un om drepth, a cărui suferință decurge din voința lui de a face ceea ce este bine în ochii lui Dumnezeu, evitând răul. Virtutea devine cauza suferinței lui. În centrul acesteia se găsește prejudiciul moral, cel care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sprijin 7. În acest context, suferința este o oportunitate, de vreme ce-l împinge pe Celălalt să se arate mărinimos și compătimitor, să se comporte etic, să se situeze într-o perspectivă de salvare și de speranță cu adevărat mesianică. Cât despre oropsitul din Psalmi, și lui îi este dat să-și continue facerea de bine, știind că, în ciuda succesului lor, calea persecutorilor este cea a răului: Fericit bărbatul care n-a umblat în sfatul necredincioșilor și în calea celor păcătoșilor nu a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cinci ani66. La capătul a câțiva ani de viață de cuplu, doar un individ din doi se declară foarte satisfăcut 67. O treime dintre cupluri nu mai au deloc sau aproape deloc relații sexuale. Hotărât lucru, sub domnia sexului biruitor, „oropsiții sorții” sexuale și cei uitați de zeul Eros constituie mulțimi deloc neglijabile. Judecând lucrurile de pe aceste poziții, a ajuns de bonton să se arunce anatema asupra „revoluției sexuale”, acuzată de a fi incapabilă să ne asigure fericirea. Este oare corect
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
puterii de către partidele socialiste într-un anumit număr de țări europene au permis punerea în aplicare într-un mod incomplet, dar efectiv, a unei părți din idealurile lor de societate mai democratică, mai dreaptă și mai puțin dură cu cei oropsiți. În Marea Britanie, succesele sînt, poate, cele mai remarcabile: instaurarea unui sistem național de sănătate contribuie la schimbarea societății britanice într-un sens egalitar. În Franța, aplicarea securității sociale, profund inspirată de planul Beveridge, vizează aceeași direcție, chiar dacă ea nu este
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
mulți. Așadar, vom cita și din secțiunea „presă și propagandă”, ce urma celei „economice”. De fapt, și partea propagandistică fusese subordonată complet intereselor politice imediate ale tinerilor comuniști vasluieni. Și o mână de boabe de porumb, dacă era dată unui oropsit al sorții, trebuia să poarte obligatoriu eticheta „donatorului”, în cazul de față, „tineretul progresist”. Iată cum prezenta situația președintele FNTDR Vaslui, P. Bighiu: Comisia de presă și propagandă a pregătit în cursul acestei luni condițiile pentru sărbătorirea lui 1 decembrie
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
macedonskiană (prezentă în simultaneitate cu obișnuita conjuncție și), parcă voind încă o dată să facă în ciudă părintelui său: "la dînsul moi, molatece, mlădioase fiind toate, și port, și mișcări, și grai"; "cuta sastisită a buzelor, [...] puterea nărilor, [...] acea privire tulbure"; "oropsit de la naștere, crescut pe mîini străine, surghiunit apoi"; "fire pătimașă, întortocheată, tenebroasă"; "nici o încredere la el în virtute, în cinste, în bine"; "la cîțiva pași de Podul Mogoșoaiei, într-o uliță singuratică, în umbra unei bătrîne grădini"; "fără lăbărțări, razne
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
trebuie să vie! glăsui Gross, patetic, gesticulând și cu niște ochi tremurători de emoție. O crimă monstruoasă trebuie să nască o pornire uriașă de răzvrătire universală... Trebuie! Și atunci, peste tranșeele pline de sânge, peste granițele brăzdate cu morminte, toți oropsiții, toți răzvrătiții, își vor strânge mâinile și, într-un avânt nimicitor, se vor întoarce împotriva celor ce-i exploatează de mii de ani, și în sângele lor buhăit de trândăvie vor înmuia steagurile păcii și ale lumii noi! Bologa atunci
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mâna la tâmplă, În semn de salut. Noroc bun, tovarășe! Cincinalu-n patru ani jumate! Sandu Șpriț se răsucește către el. Noroc, tovarășe, ia de bea, că plătește partidu’! Gore și Gicu se iau după umeri și cântă amândoi sculați, voi oropsiți ai vieții... La televizor, bucureștenii se distrează În aer liber, gustând micii oferiți de Vanghelie. Înghesuială, că e de luat, nu de dat. Urlă un câine În vecini și se-ntunecă a ploaie, iar Sandu Șpriț trântește șapca de pământ
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Contribuabili sufocați de poveri, Coloși industriali cu pierderi, Parlamentari cât un batalion, Multimiliardari de carton, O clasă politică debusolată Și o economie degradată, Demnitari îmbogățiți peste noapte, Prețuri din zi în zi mai umfate. Nemaiavând ce pune-n blid, Mulți oropsiți se sinucid. Cum să nu te-apuce nebunia De-atâta „fericire”-n România? Au învățat de la bebeluși În politică de vrei să te lansezi, Trebuie ca mai întâi pe prunci să-i studiezi Și, cu surprindere vei constata Că ai
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
au cărat poveri prea grele... - Bătuți? De cine? - De stăpâni. - Adică de oameni? Cum pot să bată oamenii pe oameni, Auta? Și Maat se duse cât putu mai repede spre luntre, să aducă cele trebuitoare pentru tămăduirea acestei mulțimi de oropsiți. Hor nu mai putea privi. Se întoarse, și Auta veni lângă el. Hor oftă adânc, atât de adânc cum nu-l auziseră pământenii niciodată. - Dacă aș putea să le fiu tuturor de folos! Dar cum, Auta, cum, dragul meu?... Dacă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]