331 matches
-
care se transporta minereul spre Uzina de preparare. Totul mi se părea nou! Orizont, galerii, vagoneți, oameni. Banatul era o nouă descoperire pentru mine, dialectul de aici mi se părea ceva necunoscut, și totuși! În primul schimb am primit ca ortac de lucru un vagonetar și el nou angajat pe nume Craiovan Nicolae din localitatea Coronini, dar aveam ca vecini cu frontul de lucru o echipă formată din sârbi localnici. Aceștia vorbeau doar sârbește și cum învățasem ceva rusă în liceu
1966 MINER LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365821_a_367150]
-
în: Ediția nr. 949 din 06 august 2013 Toate Articolele Autorului Fiat voluntas tua! (Facă-se voia ta!) ACTUL I (Adam și Eva în grădina Edenului, îndată după săvârșirea păcatului) Scena 1 Glasul Domnului: O, voi mișei fără de minte, vicleni ortaci ai ispitirii, ce voia Mea ați necinstit-o ca servi să-i fiți neascultării, aflați că dup-această faptă o altă viață veți avea - sunteți nedemni de nemurire, așa că morții vă voi da! Veți părăsi fără zăbavă Edenul cu grădina
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
Aveam alte subiecte de scris atunci, cât vrafu, Dar într-o zi, la sfadă, una dintre vecine Îi spune celeilalte în ciudă ,”șterge prafu!” Și parcă dintr-o dată mă prinse-atunci magia Cuvântului pe care nu pot să-l mai alung, Ortacul meu de-o viață, rămas la Hamangia, Mi-a coborât în suflet și-a cugetat profund... Da, prăfuite-s toate și Omul care scrie Abia de mai respiră sub greutatea lui, Ce nemilos, de-o vreme se-așterne pe hârtie
PRAFUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366688_a_368017]
-
de moarte, chiar de mă iubește/ Cu vorbe deșarte nu mă amagește.// Nu mă tem de Sfântul, căci mă știe bine,/ Când colind pământul, El stă lângă mine.// Nu mă tem de dracul, ca el sunt și eu/ Mă place ortacul că îl cred ateu// Când citeam scriptura din buche în buche/ Toată făcătura apărea pe muche// La ce bun credința în divinitate/ Când patriotismu-i un păcat de moarte?//” (Nu ma tem de moarte) Privindu-l acum, la anii senectuții, nu
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
ultimul etaj, la gura podului, acolo nu îl vor prinde, n-au de unde să știe ei toate chichițele-astea ale lor. În zori Gara de Nord se înnegrise de mineri, se împărțiseră pe plutoane și pe grupe, luați în primire de falșii ortaci, și-au plecat pe străzi și-au început lupta cu dușmanul de clasă: că, bă, ce e cu tine? și jap! jap! jap! cu răngile și bâtele lor, că de ce nu ești la muncă? că de ce ești îmbrăcat în blugii
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
sunt? Din ce în ce mai greu e să fii român într-o Românie în care vânzarea începe de la vârf, cu mână românească, indiferent în ce colț de țară te-ai afla și indiferent cărei categorii sociale aparții, fie că ești țăran de la Vinț, ortac din Roșia ori scriitor în Târgu-Mureșul în care până și filiala locală a Uniunii Scriitorilor a ajuns în mâna iredentei maghiare, prin notabile și bine pregătite scenarii cu largul concurs al oportunismului și lașității românești. Fapt ce va genera desigur
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352371_a_353700]
-
dar Hitler i-a prins și i-a închis... erau vremuri tulburi. Și nea Brăilă a ajuns în Germania, a fost închis și după aceea expulzat și trimis acasă”. Dar nu s-a liniștit, a plecat spre Iugoslavia titoistă împreună cu ortacii săi, dintre care nea Mitică își aduce aminte de un anume Aurel Călin... La sârbi s-au revăzut. „Era electrician în minele de la Banovici” - își amintește Dumitru Sinu. Nu mai contase nicio lege pentru el. Asemeni celor mulți care treceau
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356446_a_357775]
-
arestări în masă, precauția, flerul și, de ce nu, șansa îl direcționează din nou spre București, unde-și pregătește de această dată plecarea peste graniță. Grupul de studenți din care face parte alături de Genu (Eugen) Ștefănescu, Sandu Ionescu (ambii prieteni și ortaci de pribegie ai lui nea Mitică Sinu) și Tiberiu Ionescu, toți colegi de facultate și prieteni nedespărțiți, plănuise să treacă la sârbi pe la Turnu Severin, traversând Dunărea înot. Tiberiu Cunia însă nu știa să înoate și cu toate că prietenii săi încercaseră
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
din fabrică, reușesc să evadeze și să ajungă la Trieste, în Italia. Se sfârșise cumplita viață de lagărist în țară străină și de-abia de-aici încolo începea exilul! Italia și visul francez La Triesteviața lui Eugen Ștefănescu și a ortacilor săi cunoaște o altă față a străinătății, erau liberi și tratamentul de care se bucurau din partea autorităților era civilizat, mult diferit de cel din temutele lagăre sârbești. Șederea la Trieste n-a fost de lungă durată, a constituit o perioadă
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
a împăunat în sinea ei Lilicuța, pentru că ce muiere mai avea bărbat cum avea ea?! și i-a zis poftă bună, bărbate! și el a rîs și a început să mănînce încet, ardelenește, cum se deprinsese în anii trăiți printre ortaci, care se îndemnau la muncă, da' la masă era lucru sfînt să stea pe îndelete și să mestece mîncarea îndelung și uneori el îi privea ca pe niște animale imense, preistorice, zimbri sau cum s-or fi numit, care rumegau
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
pe îndelete și să mestece mîncarea îndelung și uneori el îi privea ca pe niște animale imense, preistorice, zimbri sau cum s-or fi numit, care rumegau la umbra vreunui pom și meditau la eternitate. Uite așa, ni, mă! exclamau ortacii, nu faci boli la burtă și îți mai tragi și tu sufletul de om și apoi te închini și îi zici lu' Dumnezeu mulțam frumos pentru slană și pentru pită și să țîi tu minte că te și crede, auzit
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
stau să capete întâietate și alte secvențe de viață, inclusiv cele din vremea când a fost forțat de împrejurări să lucreze ca ... miner: „Mă văzui urcând pieptiș dealul Barburei, un sătuc mititel, la o azvârlitură de băț de Deva, cu ortacii după mine, sau eu după ei, nu mai știam, cert este că eram miner de trei zile. Pentru mine, adăstarea în acel loc devenise o terapie de șoc, metodă care se aplica la bolnavi în ultimul stadiu, adică le provoca
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
ăsta lutos sub picioare. L-aș fi lăsat să vină cu mine-n mină, numa' să fi fost el sănătos, să alerge și el ca toți copii. De multe ori mi-a zis «Tată, ce n-aș da să fiu ortac!»” N-am mai bocit nici unu'. Eram amețiți de cap, dar am stat cuminți, până am văzut lumina de pe căștile ortacilor, străpungând, ultimu'perete de pământ ce ne despărțea. - Asta a fost prima mea zi de muncă, dacă tot m-
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
alerge și el ca toți copii. De multe ori mi-a zis «Tată, ce n-aș da să fiu ortac!»” N-am mai bocit nici unu'. Eram amețiți de cap, dar am stat cuminți, până am văzut lumina de pe căștile ortacilor, străpungând, ultimu'perete de pământ ce ne despărțea. - Asta a fost prima mea zi de muncă, dacă tot m-ai întrebat. De-atunci, toți trei, eu, Chiriac și Mitu, scorbelim pământu' ăsta. Nea Titi a murit, după doi ani, înainte
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
Și periculoasă. - Da', păi am trecut prin multe. Ș-acu, înainte să ies și eu la pensie, că mai am cinci ani, vor să-nchidă. Păi i-am zis la domnu' director „Don director, eu vreau să sap, eu sunt ortac, altceva nu fac. Eu sunt una cu pământu' ăsta, negru. Eu dacă mor, mai bine mor acolo, că dacă mă-ngropi în cimitir la doi metri, e ca și cum m-ai ține-n casă. Acolo vreau să sap, acolo vreau să
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
Eu sunt una cu pământu' ăsta, negru. Eu dacă mor, mai bine mor acolo, că dacă mă-ngropi în cimitir la doi metri, e ca și cum m-ai ține-n casă. Acolo vreau să sap, acolo vreau să mor. Eu sunt ortac.”
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
să fie-n Țară și în lumea dimprejur aerul mai demn și pur, cum sunt razele de soare, cum e apa din izvoare; Azi e luna lui cuptor se coace grâul din dor, cântecul ce-l spun acum, fie-vă ortac de drum... Referință Bibliografică: Luna lui cuptor... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
LUNA LUI CUPTOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369792_a_371121]
-
eu nu te mint, Nu pot să scriu decât ce simt, Îmi curge limpede-n cuvinte Fiorul inimii fierbinte! Eu nu te mint, eu nu te mint, Vindecător ca un argint E versul care-l scriu acum Și îl trimit ortac de drum, Oriunde mergi, în zări străine Să fie pururea cu tine, Prin întuneric, prin lumină, Să nu te știi nicicând străină Și dorul meu în veci hoinar Să-ți umple sufletul de har Cum prin grădina mea erai Și
EU NU TE MINT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370636_a_371965]
-
Acasa > Strofe > Amintire > HÂRJOANA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului HÂRJOANA Ce hârjoană, ce hârjoană, S-a încins azi în poiană! Pe la mijlocul amiezii Joaca au pornit-o iezii; S-au îngrămădit ortacii Să ia-n coarne toți copacii. Văzând asta, câțiva miei Au sărit pe loc și ei. Deși îmbrăcate-n blană, Au dat roata prin poiană Oile; și, transpirate, S-au oprit la umbră toate Să-mpletească evantaie Din crenguțe și
HÂRJOANA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369721_a_371050]
-
de presa internațională, este îndreptățit să reprezinte România la reuniunea de la Bruxelles. Nu-i greu de întrevăzut cam cum poate să-și reprezinte țara un premier al cărui prestigiu este grav avariat... De neînțeles pentru mine rămâne comportamentul sfidător al ortacilor lui Ponta din USL. Aceștia nu numai că nu-l trag de mânecă, doar astfel dovedind că vor să-l ajute ca să scape de penibilul nimicitor al situației ivite, dar chiar îl împing de la spate ca el să calce și
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]
-
de un: „Tri-lu-li-lu-lu-lu-la!” (pierderea propriului ego, a capacității de sinteză și sincronizare la realitatea înconjurătoare) în care deși autorul cărții trage semnalul redeșteptării nației noastre prin capitolul intitulat simplu „Deșteaptă-te române!”, totuși romanii din exil se supun în capitolul Ortaci ... Ori taci! unui adevărat supliciu al umilinței repetat oriunde s-ar duce în societatea americană, lucru pe care aici pe plai mioritic nu l-ar fi acceptat niciodată, de parcă am fi un popor de sadomasochiști, pentru un pumn de dolari
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
Acasa > Impact > Relatare > NOROC BUN ORTACUL MEU ! Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1639 din 27 iunie 2015 Toate Articolele Autorului - Ortacule ... unde ești ortacule ? Mergea în patru labe. De fapt mai mult se târâia din pricina arsurilor de pe brațe și picioare. - Mă Ghiorghiță, răspunde odată
NOROC BUN ORTACUL MEU ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352980_a_354309]
-
Acasa > Impact > Relatare > NOROC BUN ORTACUL MEU ! Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1639 din 27 iunie 2015 Toate Articolele Autorului - Ortacule ... unde ești ortacule ? Mergea în patru labe. De fapt mai mult se târâia din pricina arsurilor de pe brațe și picioare. - Mă Ghiorghiță, răspunde odată mă, unde ești ? Galeria era cufundată în cel mai negru întuneric. Își pierduse lampa de miner, masca
NOROC BUN ORTACUL MEU ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352980_a_354309]
-
Acasa > Impact > Relatare > NOROC BUN ORTACUL MEU ! Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1639 din 27 iunie 2015 Toate Articolele Autorului - Ortacule ... unde ești ortacule ? Mergea în patru labe. De fapt mai mult se târâia din pricina arsurilor de pe brațe și picioare. - Mă Ghiorghiță, răspunde odată mă, unde ești ? Galeria era cufundată în cel mai negru întuneric. Își pierduse lampa de miner, masca de salvare, tașca
NOROC BUN ORTACUL MEU ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352980_a_354309]
-
dosul palmei stângi ceva moale și realiză că îl găsise pe cel pe care îl căuta. Trupul se afla întins pe spate și Istrate începu să-și plimbe amândouă mâinile - deși îl dureau groaznic din pricina arsurilor - pe corpul lui Ghiorghiță, ortacul lui. Pe mâini, pe picioare, apoi pe partea de jos a trunchiului, după care mâinile lui urcară către pieptul acestuia și atunci simți lichidul cald care îi acoperi palmele. „Sânge!” - realiză speriat Istrate. Vru să prindă în mâini capul lui
NOROC BUN ORTACUL MEU ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352980_a_354309]