185 matches
-
(în ortografierea franceză, în rusă "Георгий Иванович Гюрджиев", transliterat în limba română "Gheorghi Ivanovici Ghiurdjiev") (n. 13 ianuarie 1866 sau 1872, Gyumri, Armenia - d. 29 octombrie 1949, Paris, Franța) a fost un filosof, pedagog, coreograf și compozitor greco-armean stabilit în Franța. Mistic
Georges Ivanovitch Gurdjieff () [Corola-website/Science/304403_a_305732]
-
de yterbiul lui Marignac a fost descrisă mai întâi de către Urbain; După ce numele alese de Urbain au fost recunoscute, neoyterbiul a revenit la yterbiu. Până prin anii 1950, unii chimiști germani numeau lutețiul cu denumirea lui von Welsbach, "cassiopeiu"; în 1949, ortografierea elementului 71 s-a schimbat din luteciu în denumirea actuală, lutețiu. Însă, eșantioanele de lutețiu ale lui Welsbach din 1907 erau pure, în timp ce eșantioanele din același an ale lui Urbain conțineau doar urme de lutețiu. Acest lucru l-a indus
Lutețiu () [Corola-website/Science/305367_a_306696]
-
pentru că nu mai trebuie creată mai întâi resursa. De asemenea folosirea foii de resurse este un mod mai sigur de defini resursele, întrucât reprezentare vizuală ajută la evitarea creării accidentale de două ori a aceleași resurse. De exemplu o simplu ortografiere greșită a numelui aceleași resurse, dacă nu se folosește foaia de resurse, este interpretată de Project ca fiind vorba de două resurse distincte. Se pot introduce informațiile de bază pentru o resursă prin completarea foii de resurse, doar prin apăsare
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
pentru că nu mai trebuie creată mai întâi resursa. De asemenea folosirea foii de resurse este un mod mai sigur de defini resursele, întrucât reprezentare vizuală ajută la evitarea creării accidentale de două ori a aceleași resurse. De exemplu o simplu ortografiere greșită a numelui aceleași resurse, dacă nu se folosește foaia de resurse, este interpretată de Project ca fiind vorba de două resurse distincte. Se pot introduce informațiile de bază pentru o resursă prin completarea foii de resurse, doar prin apăsare
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
-e"); iar cazurile substantivale au fost reduse la două (deși genitivul "-es" există încă și astăzi în corelativele posesive). Sufixul din cazul acuzativ a fost "-l", dar în multe cazuri el a fost folosit doar la pronume: În afară de forma de ortografiere de influență slavă ("ć", "dź", "ħ", "ś", "ź" pentru "ĉ", "ĝ", "ĥ", "ŝ", "ĵ") în comparație cu limba modernă, anumite forme verbale imperfective (prezent și imperfect) aveau încă un accent pe ultima silabă: Pronumele personale se terminau cu "o" (sau cu "a
Proto-esperanto () [Corola-website/Science/336048_a_337377]
-
le intuiți sau credeți că există între ele. Când scrieți aceste cuvinte respectați regulile următoare : Scrieți toate ideile care vă vin în minte. Nu faceți judecăți de valoare asupra ideilor propuse. Nu vă preocupați de forma a ceea ce scrieți, de ortografiere sau de punctuație. Nu vă opriți din scris după expirarea timpului alocat. Activitate individuală. Activitate în perechi : Prezentați colegului de bancă ciorchinele realizat, completați-l cu informații primite de la el. Activitate în grupuri : Prezentați ciorchinele elaborat de perechea voastră unei
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
Originea egipteană a Septuagintei situează al doilea tip textual în Egipt. În ceea ce privește cea de-a treia familie textuală, în cadrul căreia s-a realizat arhetipul recenziei fariseice, Cross consideră că numai Babilonul ar putea explica stabilitatea acestui text sobru și menținerea ortografierii arhaice. Această așa-numită „teorie a textelor locale” elaborată de Cross a fost primită cu entuziasm de către unii1, însă a stârnit în același timp și critici vehemente din partea altora 2. De fapt, Cross pleacă de la convingerea că doar o izolare
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
rezultat doar prin eliminarea anumitor forme textuale care se dezvoltaseră extrem de repede în afara mediilor savante. Suntem tentați să credem că fariseii se bazau de obicei pe acele forme textuale care li se păreau cele mai conforme cu gramatica și vechea ortografiere a ebraicii biblice. Respectul față de litera textului biblic era atât de mare, încât nu au încercat să restabilească, artificial, vechile forme, acolo unde acestea dispăruseră total din tradiția textuală 3. Deși întru totul conștienți de regulile gramaticale și ortografice, fariseii
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
î.Hr.-70 d.Hr.)2. Prin urmare, scrierea iudeo-aramaică a fost în uz până la căderea Ierusalimului. După acest eveniment, mișcarea fariseilor ajunge din nou în prim-planul vieții sociale a Israelului. Foarte naționaliști, rabinii farisei ai vremii socoteau că singura ortografiere validă pentru transcrierea textelor sacre era scrierea pătrată (ubrm btk); în același timp însă, literele cursive ale alfabetului iudeo-aramaic continuau să fie folosite în corespondența de zi cu zi. „Canonizarea” unei singure scrieri pentru transmiterea scrierilor sfinte nu a împiedicat
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
pentru desemnarea tradiției fixării pronunțării textului biblic se folosește cuvântul hrsm (mosera), socotit un participiu qal al verbului rsm. Sub influența acestui cuvânt, în locul formei anterioare trwsm (masoret), apare cuvântul trswm (moseret). În rândurile cercetătorilor încă există neînțelegeri legate de ortografierea corectă și de sensul cuvântului masora: , hrwsm, hrwsm hrswm sau trswm. Unii preferă scrierea cuvântului masora cu doi de „s”, în locul celei cu un singur „s”1, dar această diferență de scriere este legată adeseori de diferența de sens a
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
forme substantivale similare, deosebite numai prin sufixele feminine t# și t*. Ambele forme însă, atât cea cu un „s”, cât și cea cu doi de „s”, își au susținători printre gramaticienii moderni. Asemenea lui H.L. Strack 4, Kahle 5 preferă ortografierea cu un singur „s”, însă Levy1 și Bergsträsser2 o preferă pe cea cu doi de „s”. De mult mai mare importanță rămâne ideea la care se referă acest cuvânt: transmiterea textului biblic. Ca termen tehnic, cuvântul masora își are propria
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ne determină să credem că cele două surse au un fond comun și deci o vârstă comună. Prin urmare, ortografia samariteană nu reprezintă o ameliorare medievală a vocalizării, ci dimpotrivă, reflectă practicile scribale de la începutul erei noastre 1. Din moment ce această ortografiere era întrebuințată și de către evrei, devine limpede că ortografia masoretică este tardivă. Odată cu inventarea punctuației (pentru desemnarea vocalelor), vechile matres lectiones au devenit superflue și au fost eliminate, în mare parte, din textul masoretic. Însă această teză, puțin cam pripită
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
construirea templului este Muntele Garizim, și nu Muntele Sion. În toate versetele din Biblia ebraică în care se vorbește despre Ierusalim ca loc central de închinare, samaritenii au inserat propriul lor centru, Muntele Garizim: <yzyrg rh (un singur cuvânt în ortografierea lor). Această schimbare apare în ambele versiuni ale Decalogului, drept a zecea poruncă 1, referitoare la sfințenia muntelui Garizim. De asemenea, aceeași înlocuire o întâlnim la Deut. 27,4, unde în loc de „muntele Ebal” citim „muntele Garizim”, referitor la locul în
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
a treia secțiune a preludiului se încheie cu expresia motivului secund prezent în același registru grav și armonizat în plan superior de un acord cu rezonanțe diatonice (pentru prima dată, pe parcursul acestui preludiu, se poate auzi sonoritatea unei armonii tonale). Ortografierea enarmonică simultană a acordului cu rol de pedală armonică ar putea fi tradusă ca un joc spiritual, proiectat de aceeași concepție duală ce a dominat, de altfel, întreg limbajul sonor al acestor pagini. Această modalitate de scriere este uzitată, în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
exclusiv, de ediția Durand a preludiului. Ediția Peters optează pentru scrierea tradițională a acordului din planul superior al măsurii 38. Astfel, acordul de eliptic de terță armonizează acel do# evaziv al temei secunde. În consecință, rezultă aceeași rezonanță cvasi-diatonică cu ortografierea unei suprapuneri armonice bitonale (În demersurile analizei comparative s-au folosit în exclusivitate aceste două ediții ale materialului studiat). În evoluția discursului debussyst, ideea tematică nu supune aparițiile sale unei strategii cronologice posibil de anticipat. Proba o constituie însăși reeditarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
trei planuri care nu implică o ierarhie a pregnanței, ci doar prezențe distincte ce își suprapun existențele, va întreține dinamica pp a unei imagini diafane și discrete, analogia sentimentului intim dezvăluit cu șoapta decenței (prin scriitura compozițională ce apelează la ortografierea pe trei 188 portative, Debussy facilitează distincția și conștientizarea nivelurilor de evoluție ale țesăturii sonore). Atmosfera devine din nou confuză o dată cu măsura 6, în care pedala sunetului la din planul inferior al discursului, suprapusă acordurilor registrului mediu difuzează armonii cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
își află terța în rezonanța cvintei micșorate superioare plasată pe timpul întâi al măsurilor. De asemenea, sugestia sonoră a mișcării va fi surprinsă de profilul sinuos al traseului descris de înlănțuirea intervalelor de sextă mică (măsura 57), o altă versiune de ortografiere a cvintei mărite afirmate anterior. Pedala de rezonanță va însoți fiecare timp al măsurilor, în scopul de a evita mixtura sonoră aglomerată. Apelând din nou la modalitatea anticipării secțiunilor sau a delimitării formei macro structurale prin aportul schimbărilor agogice, Debussy
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
conflicte disonante acute: între cvinta perfectă și mărită a acordului de ( și ) de pe timpul I al măsurii inițiale, precum și a acordului de ( și ) de pe timpul al III-lea al acesteia; între cvinta perfectă și cvarta mărită a acordului de (cu ortografiere enarmonică) de pe timpul al II-lea al primei măsuri; la nivelul fundamentalei acordurilor de și de pe timpul al II-lea și, respectiv, al III-lea din măsura secundă, prin cromatizarea ascendentă a tonului principal (creându-se astfel rezonanța aceluiași interval
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
din urmă), la care se adaugă o nouă intervenție a cvintei mărite prezentă în cadrul apogiaturii planului inferior. Asistăm la un caz elocvent al investirii elementului ornamental cu o funcție descriptivă, acesta devenind un adevărat simbol al vibrațiilor curenților de aer. Ortografierea trilului cu note reale este un detaliu important, ce reflectă în mod esențial o nouă concepție de scriitură. Astfel, ornamentul va contribui în mod structural la conturarea imaginii sonore de ansamblu, depășind limitele unei simple anexe a liniei principale și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
frecventelor schimbări de registre. Revenirea secțiunii de început (măsura 38) va aduce succesiv restabilirea aceluiași cadru tonal de și rememorarea afirmației monodice introductive pe fundalul unei ample rezonanțe de , îmbogățită de variate inserții armonice. În scrierea acestora, Debussy recurge la ortografierea enarmonică (cazul terței acordului de cu septimă mare și a aceluiași interval din contextul acordului de cu septimă mică). Indicații dinamice și expresive, precum doux (blând), p doucement soutenu (susținut cu blândețe), più p, pp, sans lourdeur (fără greutate) se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o sonoritate armonică complexă ce combină în același „aliaj” acordul de cu cel expus anterior și rezultând astfel din punct de vedere acustic, rezonanța unui acord de do# major cu septimă mică, nonă mică și treapta a VI-a adăugată (ortografierea enarmonică determinând omologarea intervalelor compuse constitutive). Ultimele două acorduri (fa# major și fa major) vor fi marcate cu efecte distincte ale pedalei de rezonanță, eventuala combinație a acestora fiind privată de un rezultat sonor similar celui anterior. Redarea interpretativă a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Aventinus, Aventinum) Avern (Avernus) etc. Așa cum precizează autorii, „în toate limbile de cultură, problema transliterării toponimelor greco latine a fost de multă vreme reglementată. Tendința actuală înregistrată în limbile de circulație internațională se manifestă însă spre o reevaluare a vechilor ortografieri, în sensul unei transliterări cît mai apropiate de originalul greco-latin și care să sugereze publicului larg, pe cît e cu putință, și pronunția corectă a acestor termeni (situația e valabilă inclusiv pentru termenii biblici)“. În spiritul acestor tendințe, autorii TME
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
poate că aceștia pilotau avioane germane) și dinamitată de armata republicană în retragere. ** În irlandeza veche Eire însemna "Țara din Vest". Dacă England vine de la Engla-land (v. vol. 1), Ireland vine de la Eire-land. Atragem atenția cititorului asupra confuziei posibile, prin ortografiere greșită, dintre Eire și Erie, cel de-al patrulea lac ca mărime din cele cinci Mari Lacuri situate la granița dintre Canada și SUA (i.e. Superior, Michigan, Huron, Erie și Ontario). *** Pentru mult timp, acest vas de plăcere a fost
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
formelor de plural și plural articulat ale substantivelor masculine, scrierea corectă a pronumelui personal, semnele citării. Această perioada se caracterizează prin aceea că marchează elaborarea primelor noțiuni de limbă propriu-zisă și un început de fundamentare teoretică a priceperilor și deprinderilor. Ortografierea grupurilor verbpronume, preocupare permanentă la orele de limba română, presupune la clasele a III-a și a IV-a conștientizarea actului pe bază de analiză fonetică și morfologică. Sunt insuficiente exercițiile referitoare la această temă, pe care le conțin manualele
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
practică, nu se poate transmite elevilor reguli fundamentate științific, deoarece nu cunosc noțiuni teoretice necesare. De aceea, cu orice ocazie ivită, la orice obiect, odată cu analiza cuvintelor compuse dintr-un text sau din exemple scrise cer elevilor să observe și ortografierea lor. Pentru a nu face confuzii, le prezint elevilor situații și exemple diferite pentru scrierea corectă a cuvintelor compuse: În ceea ce privește cazurile de la, de pe, Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație stabilește scrierea lor separată. Tot la fel sunt simplificate lucrurile și
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]