971 matches
-
evreu, considerat în bloc trădător al lui Isus și opac la revelația prin Duh. Prin faptul că au refuzat să recunoască și să accepte minunile săvârșite de Isus, prin lucrarea aceluiași Duh ca și al profeților, vor avea parte de osândă și aici, pe pământ (distrugerea Ierusalimului de către Titus), și în lumea „ce va să fie” (Gheena fără de sfârșit). Ieronim Ieronim își expune părerea asupra logion-ului în Scrisoarea 42 către Marcella, redactată la Roma în 385. Marcella îl consultase cu privire la acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și apoi la Putna au activat celule foarte active. Abia peste ani de zile am reușit să am acces la lista cu membrii organizației și numele tatei nu figura printre ei. Și totuși a fost condamnat la ani grei de osândă și nu l-am mai văzut întorcându-se acasă. Iar noi doi am fost dați afară de la studii. Anchetați... Se întâmpla pe vremea revoluției antirusești din Ungaria. Colegul meu Sergiu, fiul unui doctor din Botoșani, a fost bănuit de colaborare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cititul. Avea dreptate Teodora că mărturia supraviețuitorilor Gulagului, dintre care probabil că ea este printre ultimii, are o neprețuită valoare." Ziua a patra După o așteptare de câteva zile am ajuns în fața unei comisii care hotăra unde își va ispăși osânda fiecare deținut. Toate mamele cu copii din acea serie de deținuți au fost distribuite în colonii de muncă din ținutul numit Baraba. După cât se șușotea, bărbații au fost trimiși spre Nord, la pescuit pe fluviul Obi. Fuseseră numărați la "bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
aer. — Au spus atunci cine erau? — Nu, deși ar fi putut s-o facă pentru a-și scăpa viața. Chestia e că am fost soldat aproape treizeci de ani. Am omorât și am făcut lucruri care or să mă coste osânda veșnică... Dar știu să apreciez gestul unui om curajos. Și, eretici ori ba, tinerii aceia asta erau. — Atât de mult preț pui pe curaj? — Uneori numai el rămâne, răspunse cu simplitate căpitanul. Mai ales În vremuri ca astea, când până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
și mâna cealaltă. Dar nu va fi așa. Cetatea noastră e săracă; fiecare locuitor trebuie, cât de cât, să o sprijine. Să se ajute pe sine, măcar. Or, un ins fără brațe devine o povară, fapt pentru care, totdeauna, după „osânda mâinii drepte”, în caz de recidivă, cel în cauză este descăpățânat. „Horresco referens.” ∗ PAGINĂ NOUĂ VÂNĂTORUL DE LUPI ALBI Donna Iulia l-a urât pe Tim de la început; totuși l-a așteptat aproape douăzeci și șapte de ani. Dar iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
mereu în acea perioadă este distanța dintre cuvinte și lucruri, distanță care a sfârșit prin a compromite cuvintele". Afirmația Dvs. se întâlnește cu versurile din finalul unuia dintre foarte rarele texte poetice mai puțin pesimiste scrise de Virgil Ierunca: "Peste osânda clipei, primenirea vremii / Peste ne-sațiul relelor, inițiative de rouă / Peste zavistia dra-cilor, răsăritul drepților / Și peste toate legea cea nouă: / a omeni cuvântul". Considerați că mai este posibil acest lucru? Există, domnule profesor, leacuri împotriva "cicatrizării" sufletești, a indiferenței
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
în aceeași încercare (de sorginte populară) de-a conjura primejdia, de-a ocoli prea numeroasele obstacole ce se pot ivi oricînd și de pretutindeni: "Lîngă invidie, nu-ți lăsa traista, // invidia bate aerul cu chipuri blînde,/ se face prietenă, ascunde osînde, / ca ochiul lunii, pîndește, de după nor, / umblă desculță, pe vîrfuri, hoțește, / nu-și spune numele, în obraji nu roșește, // cine oare ar jura că îi are" (Invidia iubește umbra). Atît de lejeră, de sprintenă în coagularea versurilor, "morala practică" evoluează
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
întîmplare nefericită dusese ulterior la descoperirea acestora, iar într-unul din ele se mai găsiseră și două pistoale! Condamnat la șase luni de lagăr, călugărul îi scrie mamei vreo cincisprezece-douăzeci de scrisori, datîndu-le diferențiat și încredințîndu-le unui prieten scăpat de osîndă, cu rugămintea de a le timbra și expedia la datele cuvenite. (Cînd și unde, în nu mai știu ce roman, am întîlnit ceva asemănător? Literatura și viața, încă o dată, își dispută pătimaș domeniile...) Eliberat la 4 aprilie 1944, călugărul își
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
fi poate judecător la tribunal într-o bună zi. Este prima oară când privește un spânzurat așa de-aproape... un spânzurat de mâine... În fine spânzurat?... nu prea știu... Radiourile sunt contradictorii... ba spânzurat! ba ciopârțit!... sfârtecat?... În orice caz osânda se apropie... O chestie de ore... Din Brazzaville, Berna sau Tobolsk, prin toate ferestrele cartierului, asta se rage, se mugește, se cârâie... La microfonul vitejilor din Londra e „tras în țeapă”!... New York cea mai cumplită asmuțire! Monstrul din Montmartre va
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
după ce l-au slobodzitu-l turcii să margă la casă-ș și apropiindu-se de casă-ș, numai ce-au vădzut că-i arde și casa; și puțintele odoară ce-i mai scăpasă, mistuite în casă, au arsu și acele. Vedeți păcatul și osânda la ce aduce pe om la vreme de bătrânețe: sărăcie și caznă!”. Mai mult decât ar fi putut-o face sursele istorice, faima lui Antonie Ruset se datorează totuși fiului său celui mare, Alexandru (Alecu), protagonistul romanului Zodia Cancerului sau
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
și să le speculeze potrivirile - puterea de observație și libertatea de mișcare, prin istoria mare și mică, din sala tronului și din alcov, a povestitorului Snagovului, o comunitate (ca să nu zic o țară!) întro mănăstire. Loc de cumplită penitență, de osânde, de intrigi, și mărturia vie că trecătoare sunt ale lumii toate și că despărțiri de moarte pot sfârși într-o paradoxală comesenie din care liniștitul lor privitor pare să nu mai înțeleagă, peste veacuri, nimic. Decât că veșnicia își râde
Afară din București by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5332_a_6657]
-
Este soarta personajului Stephen Dedalus - alias Joyce, care, după o copilărie sumbră, jertfită pe altarul educației iezuite, menite să-i anihileze personalitatea, evadează din labirintul misticismului și își ia zborul către culmile creației. Spaimele inoculate de către preoții iezuiți elevilor, cu privire la osândele apocaliptice care-i așteaptă pe cei care cad în păcat, ating, în povestire, dimensiuni dantești. Numai că Infernul lui Dante apare în viziunea unui scriitor italian-latin, într-o aură paradoxal luminoasă, alegorică, pasională, pe când iadul iezuit, minuțios descris de Joyce
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
documentându-se, în paralel, pentru alte proiecte. Filmografia lui Sergiu Nicolaescu cuprinde peste 60 de lungmetraje, dintre care cele mai cunoscute sunt "Dacii" (1966), "Mihai Viteazul" (1970), " Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" (1971), "Cu mâinile curate" (1972), "Osânda" (1976), " Ultima noapte de dragoste", "Nea Mărin miliardar" (1979), "Ciuleandra" (1985), "Mircea" (1989), "Coroana de foc" (1990), "Triunghiul morții" (1999), "Orient Express" (2004), "15" (2005), "Supraviețuitorul" (2008), film pentru care a obținut cel mai mare credit, de 1,8 milioane
Cariera lui Sergiu Nicolaescu - regizor, scenarist, actor și o colecție de 60 de filme by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/65226_a_66551]
-
să nam nici hrană, nici lumină, Nici nopți tihnite, nici vreo zi senină, Durerile ce-alungă voia bună Oricare vis frumos să mi-l răpună! Speranța mea s-ajungă chin amar, Să-am bucurii cât are-un pustnic doar 6 Osândă-n iad m-aștepte pe vecie De voi mai fi din văduvă soție. HAMLET: Măcar de și-ar călca acum cuvântul! REGELE DIN PIESĂ: Greu jurământ. Scumpo, te du puțin; Sunt obosit și cred c-o să-mi revin După un
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
Flaubert se ridică Sainte-Beuve, Victor Hugo, Barbey d’Aurevilly, Baudelaire, Maupassant. Charles Baudelaire. Autorul Florilor răului (Les Fleurs du mal ) a fost acuzat pentru că ar fi comis delictul de «ultraj la morala creștină», pronunțat în cadrul procesului de procurorul Ernest Pinard. Osânda a fost achitarea în penal, plus obligația de a plăti o amendă de 300 de franci și scoaterea din volum a șase poezii obscene. Seducător, mândru, elegant, cu plăcerea de a uimi și cu satisfacția orgolioasă de a nu fi
CENZURA ȘI AUTOCENZURA by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/4584_a_5909]
-
rorqual blanc, blanc, blanc, blanc jusqu’au nul, jusqu’à l’omission. Ah, Moby Dick! Ah maudit Bic!” Și: „Apocalypsis cum figuris: fi-va totuși, da, va fi oricând, unul scăpat din catastrofă, un Iona spunând că și-a văzut osânda, într-o zi, în ochiul alb al unui chit, tot alb, - alb, alb, alb, alb pănă la nul, până la gradul omisiunii. Ah, Moby Dick! Ah, mort și dric!“ Minunat! Constrânsă formal, imaginația capătă aripi, afirma autorul cărții, aflat atunci (1969
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
kríma) desemna rezultatul unei judecăți (de orice natură, nu neapărat juridică), putând fi, evident, favorabilă sau nu. Andrei Cornea o echivalează cu verdictul (lat. verum dictum). Odată, însă, cu Septuaginta, termenul a ajuns să-și restrângă valențele, însemnând, fără ocolișuri, „osândă”. Și cum, la romani, legea nu admitea erori, autoritarismul fiind în floare, consecința a ajuns să se substituie cauzei, iar crimen să reprezinte delictul (pp. 60 - 64). Am stăruit asupra acestor găselnițe (sunt mult mai multe în carte) nu numai
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
penitență acerbă, singurul lucru pe care îl poți face fiind să înăbuși carnea în vederea slăbirii legăturii ei cu lumea. De aici nuanța care va face carieră în gîndirea greacă: trupul e mormîntul sufletului și a trăi înseamnă a sta sub osînda unei providențe ingrate. De aceea a înmormînta un trup e un act tumularic de sterilă semnificație ritualică (cum ai pune o colivie în altă colivie), căci sufletul s-a desprins de sicriul cărnii, de unde și scîrba de mai tîrziu a
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
trebuie să fie sporite : Pentru toți pe care îi stăpânești: femei, copii, bărbați, tu vei da seamă; atâta foc ți-ai pus singur pe cap de bună voie! M-aș mira dacă este cineva dintre stăpânitori, care să scape de osândă, față de o așa amenințare și față de lenevirea și trândăvirea prezentă, văzând mai cu seamă pe unii alergând după aceste demnități, și aruncându-se singuri într-o așa de mare greutate a stăpânirii. Că dacă cei ce de nevoie atrași la
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
de moarte năpraznică, la Ovidiu în exil, trag concluzia că trilogia te avea de erou în trei ipostaze esențiale. Cu puterea ta fabuloasă de muncă, le-ai fi realizat. Cât te-ar fi mulțumit, este o altă problemă. Deoarece adevărata osândă a artistului este de a nu fi niciodată împăcat cu propria-i operă. Parcele, însă, hotărâseră altfel. Scriai, în "Cuvânt înainte" la cel de-al patrulea tom din Arta medievală: Părăsind cu ani în urmă și cu regret literatura, am
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
nădejdea cu care am crescut, că odată și odată voi fi absolvit de matinee. Și, uite că n-am fost. Vorba romanului: de ce ți-e frică, nu scapi. Aidoma unui orb am întins mîna neștiind dincotro va veni salvarea sau osînda. Dar ce salvare poate fi aceea cînd, gonind leii, ești devorat de hiene? Sau cum se justifică osînda care te face să nu mai înțelegi nimic? A înțelege înseamnă în primul rînd a te apropia. Iar apropierea este posibilă doar
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
am fost. Vorba romanului: de ce ți-e frică, nu scapi. Aidoma unui orb am întins mîna neștiind dincotro va veni salvarea sau osînda. Dar ce salvare poate fi aceea cînd, gonind leii, ești devorat de hiene? Sau cum se justifică osînda care te face să nu mai înțelegi nimic? A înțelege înseamnă în primul rînd a te apropia. Iar apropierea este posibilă doar atunci cînd ești în stare să te miri. O groază de timp am crezut că noua muzică românească
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
Mântuitorului și lui Joyce, uzurpatorul, pe o scenă la un colegiu din Dublin. Scriu ca să învăț a citi și a muri. Poezia nu va elibera sufletul și se va risipi ceața gri a nehotărârii. Nerăbdarea-i sfântă și, pe alocuri, osândă, pentru cei plăpânzi. Agapia-i nemuritoare ca și poezia în numele căreia în-semnăm litere neîntrupate, doar trucate în cele mai năstrușnice înscrisuri. Doar sufletu-i de vină! Dar cine-l mai vede? Refugiat în corpul literei, Cu iubire creștină, Gheorghe Simon." Și
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
Dumitru Hurubă Au trecut Sfintele Paști. Mă gândisem să scriu "Marea Sărbătoare a Primăverii", însă, pentru nimeni din familiile noastre nu a fost așa. Am urmărit la televizor oră de oră reportaje în care oameni cu fețe desfigurate de osânda apelor Dunării și cu priviri pustiite de lacrimi de-atâta zbucium sufletesc, abia mai reușeau să spună câte-un cuvânt; astfel am văzut în imaginile televizate întruparea disperării umane și n-am putut avea simțământul sărbătoririi depline când apele, înfiorându
Din apocaliptica soacrei lui Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10692_a_12017]
-
Superficiență Petre e de pus în râma Teatru, proza, epigrama, Sonete sau poezie Publică și apoi scrie! Aviz medical De nu trăiești în zadar și mănânci pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces la pendula! Alegeri la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]