192 matches
-
se folosește un cuțit înfipt într-o mătură, spunând: „Orbaltul și ceasul rău/ Din creierii capului/ Din fața obrazului/ Din vederile ochilor/ Din auzul urechilor/ Din rădăcina măselilor,/ Din viețile dinților,/ Din inimă, de sub inimă,/ De la baierile inimii/ Din rânză și osânză,/ Din chele și sub chele/ Dintr-o mie de ciocănele/ Cu cuțitul le-oi tăia/ Cu mătura le-oi mătura,/ Cu căița le-oi măsura/ Peste nouă mări negre le-oi arunca./ Acolo să cheie, să răscheie,/ Ca spuma de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Alifie din ceară, tămâie și ulei, din fasole negre arse, pisate și amestecate cu smântână sau cu ulei; din piatră vânătă arsă și pisată, din piatră acră și coadă de bostan amestecate cu spumă de lapte, cu smântână sau cu osânză; din coajă de mesteacăn, fasole albă fiartă și făcăluită, coadă de dovleac alb și spumă de lapte dulce. Spălări cu leșie de ciocălăi, frecții cu ceapă și sare, ungeri cu balegă caldă de cal, cu cenușă de ciocălăi, de fasole
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
derizorii și cum țărănimea vinde găina din gura copiilor cu un pol, întorcându-se acasă, doar cu trei prafuri de chinină. Să vadă și să știe că din munca lui sfântă, din sudoarea țăranului obidit își îmbuibă toți pântecul cu osânză, toți trăind de pe spinarea lui încovoiată de mizerii și nevoi." Venind în sprijinul ridicării culturale a țăranilor, ziarul publică beletristică, mai ales de factură populară, snoave și anecdote, poezie populară, povești din viața satului (Sorcovadupă Delavrancea), republică povești și povestiri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de cele lumești. (Gh.F.C.) Talajul și rămășițele de lemn de la coșciug se pun în focul la care se coc colacii de pomană. Să nu le aduci în casă, că vei avea pagubă. (Gh.F.C.) Se crede că spițerii fac doctoriile din osînza celor care mor prin spitale. (Gh.F.C.) Brîndușele de toamnă sînt florile morților. (Gh.F.C.) Moașă Moașa pentru un copil e mai scumpă ca un naș sau o nașă. Pe aceștia, la zile mari, îi lasă la o parte, dar la moșica
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi se ia peteca cu care s-au șters ouăle împestrite pentru Paști și se pune la sfințit, alăturea cu copturile și că rnurile Paștilor, și apoi se afumă cu păcișele* de in pe partea cea bolnavă - și durerea încetează. Osînză Osînza de porc netopită e bună de răni, iar de o mănînci e rea de gură [faci bube la gură]. Oțet în ulciorul fără toartă și cu buzele rupte se face oțetul tare. Ou Din ouăle care sînt ascuțite la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se ia peteca cu care s-au șters ouăle împestrite pentru Paști și se pune la sfințit, alăturea cu copturile și că rnurile Paștilor, și apoi se afumă cu păcișele* de in pe partea cea bolnavă - și durerea încetează. Osînză Osînza de porc netopită e bună de răni, iar de o mănînci e rea de gură [faci bube la gură]. Oțet în ulciorul fără toartă și cu buzele rupte se face oțetul tare. Ou Din ouăle care sînt ascuțite la vîrf
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și interesat de unele prețuri de pe piața liberă hușeană, se interesa astfel: „Avem onoare a vă ruga să binevoiți a ne comunica de urgență cu ce preț se vând în orașul Dvs. următoarele articole: carnea de vită; carnea de porc; osânza; slănina; untura topită; ceapa; cartofii”. În urma unei sesizări primite de la parohul bisericii „Sfântul Toma”, primarul s-a adresat în scris la data de 18 octombrie 1940 „Domnului Comandant al Subinspectoratului Pregătirei Militare Fălciu”, pentru a-l ruga următoarele: „...Parohia Bisericii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
000 lei/kg.; cai - 2-3 milioane lei/buc.; oi de prăsilă - 250.000 lei/buc”. Carnea vândută la kilogram avea un alt preț, mult mai mare: carne de vită cal.I - 14 mii lei; carnea de porc - 24 mii lei; osânza - 40 de mii lei (!) și slănina - 30 de mii lei. Probabil osânza era așa de scumpă din cauza lipsei uleiului vegetal. Litrul de lapte se vindea cu 6.000 lei, un ou cu 5.000 de lei iar untul costa 80
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
000 lei/buc”. Carnea vândută la kilogram avea un alt preț, mult mai mare: carne de vită cal.I - 14 mii lei; carnea de porc - 24 mii lei; osânza - 40 de mii lei (!) și slănina - 30 de mii lei. Probabil osânza era așa de scumpă din cauza lipsei uleiului vegetal. Litrul de lapte se vindea cu 6.000 lei, un ou cu 5.000 de lei iar untul costa 80 de mii lei/kg. Numai peste o lună, SSV Bârlad raporta SSV
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și carnea avea următoarele prețuri: 200 de lei (4 mil. vechi)/kg. porc gras; 160 de lei/kg. porcul slab și 160 de lei/kg. berbecul calitatea a II-a. Cu certitudine, tot datorită lipsei cronice de uleiuri vegetale, prețul osânzei și slăninii era de 280 de lei/kg. Prețul laptelui urcase de la 25 la 30 de lei/kg. iar oul se ieftinise cu un leu ajungând la 14 lei/buc. Untul își păstrase caracterul de marfă cu ciubote roșii (500
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
credeți, că odată ajunși acolo, la cucurigu, sus, la ue, ai noștri or să se dea de ceasul morții și se vor bate cu pumnii și cu piepturile de aramă ca să ne fie nouă mai bine? Aiurea, fraților, vor așeza osânză și vor pune ban pe ban, așa că nu mă duc să dau cu ștampila-n buletin. Votul e facultativ. Stolo stă ca sperietoarea-n lan, vinde castraveți la grădinari, ține pământ În pumn de zici că vrea să-l arunce
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
25. Căci a ridicat mîna împotriva lui Dumnezeu, s-a împotrivit Celui Atotputernic, 26. și a avut îndrăzneala să se năpustească asupra Lui cu partea cea mai tare a scuturilor lui. 27. Avea fața acoperită cu grăsime, coapsele încărcate cu osînză, 28. și locuia în cetăți nimicite, în case părăsite, sortite să fie dărîmate. 29. Nu se va mai îmbogăți, averea nu-i va crește, și avuția nu se va mai întinde pe pămînt. 30. Nu va putea ieși din întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
se obține untura (< lat. unctura), iar resturile rezultate în urma acestui procedeu se numesc jumări. Cuvântul jumară vine, se pare, tot din germană. În germana din Austria, Schmarren înseamnă „mâncare din ouă bătute, prăjite în untură“. Apropo de untură, amintesc termenul osânză „grăsime de porc neprăjită“, care are la origine lat. axungia (sau varianta *oxungia, prin care se poate explica o inițial). Tobă „mezel preparat din stomacul porcului umplut cu bucăți de carne, de slănină și de măruntaie“, care are și varianta
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și...ramuri, Scurtă și...groasă, Bolnavă și roasă, Până mai ieri cioturoasă, Noduroasă, Azi total găunoasă, De-a dreptul...hidoasă! Distrusă încet de-o omidă periculoasă, Veninoasă și...păroasă. Ciunga umilă ceruse odat' Marelui stejar de stat, Ce-adunase atâta ,,osânză'', Umbră pentru ultima-i...frunză, Încheind: ne dați sau nu ne dați? Sau doriți să uitați, Că...la rădăcină, (Fără să am merit sau vină) Suntem fraăți De sevă! Adevărați! -Nu te cunosc și n-am treabă cu tine, E
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
unt pe una. Luă o mușcătură zdravănă și oftă fericit. — Nu știu cum poți să mânânci porcăria aia, zise Miller, dându-i lui Logan o cafea. Știi ce-i În ele? Logan dădu din cap. — Grăsime, făină și sare. — Nu, nu grăsime: osânză. Numai un nenorocit din Aberdeen putea să inventeze o chiflă care arată ca o balegă. Are o jumate de tonă de grăsime animală saturată și o jumate de tonă de sare! Nici nu mă mir că toți faceți atac de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
frumoasa metaforă a lui Victor Niță, precum niște „pești ce dorm Într-un acvariu albastru“; pentru a accede În ea, trebuie să trecem prin camera mai mică a celor din anul II; aici, văd mereu un tip spălăcit blond, cu osânză muierească În fese, ce umblă mai totdeauna dezbrăcat; azi, tipul a intrat În dormitorul nostru, așezându-și fesele puturoase pe masa de lemn de pe care noi mâncăm de multe ori; l-am privit toți brusc alertați, astfel că s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
milenii, E-aroma cărții umede cu literele vechi. Isterică și mare e, cu sprinteneli de cal, Și totuși se alintă și zburdă ca o mânză. M-a cunoscut la strand superbul animal Cu ceafa grea și roșie și plină de osânză. Îndrăgostit de ea, i-am revăzut strămoșii, În sinagogi, pe bănci... Și azi parcă-i aud... Au bărbile cărămizii și au perciunii roșii, Și tălmăcesc o perifrază din talmud. Capitolul de dragoste, al meu cu Lizelote, E greu ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
rătăcit. Pentr-o minte boantă, văicărelile și nimicuțele lui iera mai mult luxu dă delir, care până și motanu Moño știa că-n depozit ținea la piteală decât surpriza cu grămezi peste grămezi dă foi dă tutun holandilla ș-o osânză dă unelte uitate, moștenire dă la fosta Casă dă Licitație pentru Bunuri dă Consum E.K.T., care Închirease stabilimentu naintea lu candriu dă don Alejandro. Da, fincă vorbirăm de Moño, dăgeaba mai camuflăm că motanu iera din confreria care vrăjmășea beciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
am face bine să ne amuzăm. Salutare la toată lumea“. A închinat din nou către toți. „N-ai de gând să mănânci și tu ceva?“, îl întreba Aurora Mocanu. „Am mâncat.“ „Și nici n-ar fi bine să mănânce mai mult, osânza nu-i priește“, spunea Iuliu Sofronie, întorcând totul spre glumă. Dar plutea, apăsătoare, tensiunea, n-am înțeles de unde izbucnise. Simțeam o stinghereală în ceilalți sau o încordare sau poate și una, și alta. Rodica Dumitrescu îl privea mai departe pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
slănină de casă, roșie toată de câtă boia de ardei iute avea presărată pe ea și fragedă ca roua, de cât fusese ținută la fum de lemn de prun Ținând-o el strâns în pumnul lui de apucător, îi ieșea osânza roșie și afumată printre degetele încordate, precum aluatul cel de grâu, ce crește în albia gospodinei Dar izbânda aceasta a lui nu a mers mai departe de atât, măcar că Enea Căpută n-a căutat să dobândească înapoi, ce i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o linguriță, se introduce uleiul în gură și se deplasează prin mișcări obișnuite de masticație, până la perceperea clară a gustului acestuia, apoi se elimină. II. 1.2. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE II.2. UNTURA DE PORC Untura de porc se obține din osânză, slănină și grăsime de pe intestine. Untura de porc este comercializată sub formă preambalată (pachete de 100-1000g) sau sub formă de bloc în ladițe de lemn captușite cu hârtie pergaminată sau folie de polietilenă și se valorifică pe 3 clase de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
cu conținut ridicat În colesterol. De aceea este necesar să fie Înlocuite, obligatoriu, cu grăsimi vegetale (untdelemn, margarină), lipsite de colesterol, care nu provoacă tulburări dacă nu sunt prăjite. Untdelemnul și margarina au puncte de topire mai coborâte decât untura, osânza și seul. Se pot consuma circa 30-40 g grăsimi vegetale pe zi, alături de proteinele și glucidele din alimente. Regimul de viață În perioadele de criză se recomandă: -baie generală, o dată pe zi, câte 25 minute; -duș alternativ (apă caldă-apă rece
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și nimic nu mă poate dărâma și nu mă poate Întoarce și-am să mă bat cu oricine ca să scap și s-ajung, și-am să trec prin ei ca prin brânză și-am să-i rod pe toți de osânză și nu mă voi opri decât În acel loc de răcoare și verdeață care uite-l că-mi stă mereu În față... Până una-alta am luat-o cu părințelul În recunoaștere pe teren, cu Pepino și Florinel În urma noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
intramuscular, vasele sanguine, seroasele și toți ganglionii limfatici ai carcasei trebuie să fie menținuți aderenții la grupurile musculare prin legăturile lor naturale. Depozitele de grăsime enumerate mai jos vor putea face obiectul unei eliminări parțiale: grăsimea bazinului și a rinichiului, osînza, grăsimea de pe coaste, grăsimea inguinala sau perimamară și grăsimea de acoperire. Articolul 13 Oasele, resturile și diferitele deșeuri prin natura lor sau rezultate de la tăiere vor fi strânse, pe masura ce apar, în recipiente adecvate. Articolul 14 După tranșare și dezosare, piesele
PROTOCOL din 23 iunie 1971 Între Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor din Republica Socialistă România şi Ministerul Agriculturii şi Resurselor Naturale din Republica Cipru, privind aplicarea articolului 1 al Convenţiei sanitar-veterinare dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Cipru*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127109_a_128438]
-
cafea cu lapte și eu mă trezeam pe la unu-două noaptea și o beam (râde) - și mi se spunea „tanti, cafeaua”. Și a doua, când am Început să mă Îngraș, cu un an de zile Înainte de deportare mi se spunea „osânză”, În ungurește. Așa că nu eram chiar așa de slab. Dar am slăbit până la urmă. DAVIDOVICI: Și-a revenit pe parcurs, a terminat liceul... A fost un elev foarte bun. ADLER: Și m-am dus la București și-am dat la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]