308 matches
-
cu ajutorul palmelor. Prin alăturarea mai multor trunchiuri de copac s-au obținut plutele, mai stabile și mai încăpătoare. Caiacul, una din primele ambarcațiuni puntate, era construit din piele întinsă pe o osatură alcatuită din fanoane de balenă, ulterior învelișul și osatura fiind executate din lemn. Canoia era construită din coajă de copac, propulsia fiind realizată cu ajutorul unei rame. Unele bărci specializate au capacitatea de a naviga pe distanțe mari, în special cele cu vele, și de a ține foarte bine marea
Ambarcațiune () [Corola-website/Science/302943_a_304272]
-
în SUA după Cel De-al Doilea Razboi Mondial, când numeroși soldați americani cantonați în Japonia s-au întors acasă ducând acești câini cu ei. Este cea mai mare dintre rasele japoneze de tip Spitz. Este un câine puternic, cu osatură solidă, bine proporționat și semeț. Musculatura este bine reliefată, capul este lat și masiv, cu o scobitură în mijlocul frunții și cu botul scurt, cu maxilare puternice, pătrate. Silueta corporală este mai mult înaltă decât lungă, pieptul este lat și adânc
Akita Inu () [Corola-website/Science/322974_a_324303]
-
și musculoase, precum și inserția cozii corespund tipului de copoi din Europa centrală și de sud-est. Este vorba despre un brac de talie medie. Structura corporală a copoiul ungar este adaptată pentru a ține urma pe distanțe lungi. Are constituție atletică. Osatura nu este nici grosolană, nici fină. Secția 1.2 Secția 1.1 Secția 1.3 Secția 2 Secția 3
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
Mișto, a zis Butch. Dar eu nu mă uitam la el, ci la Aidan Maddox, care își amintise numele meu, deși trecuseră șapte săptămâni de când ne întâlniserăm. Nu era exact așa cum mi-l aminteam. Fesul strâns îi scotea în relief osatura feței, mai ales pomeții și linia fină a maxilarului, iar în ochii lui era o licărire care nu fusese acolo data trecută. — Dispare, a spus Aidan. Dar apoi - ca prin minune - apare din nou. Îmi luase numărul de telefon, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
zâmbet al părinților. Cu poveștile, snoavele, istorisirile și primele ghidușii ale copilăriei. Cu întreaga structură care se cristalizează și se modelează de către cei dintâi învățători de neînlocuit, mama și tata structură pe care se clădește, se completează și consolidează întreaga osatură a vieții, până la moarte. De ce, oare, cu cât trec anii, oriunde și oricând, ne visăm mereu acasă, acolo unde am copilărit? Erich Beck se simte el însuși dator să se mărturisească despre această dulce povară a copilăriei: într-o scrisoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cuceririle lor. Sunt de acord cu Freud și cu Mircea Eliade că gândirea mitică ascunde experiențe fundamentale ale ființei umane. Mitul lui Oedip (transformat de psihanaliză în "complexul lui Oedip") este unul dintre cele mai profunde ale antichității. Dar toată osatura construcției psihanalitice se bazează și pe un abuz de interpretare. Tragedia lui Oedip nu poate fi descifrată doar prin erotism, ci are rădăcini ontologice mult mai cuprinzătoare. Cheia ne-o oferă un alt mit străvechi al lui Narcis și al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cei peste cincizeci și cinci de ani ai autorului, dacă au fost, cum spuneam mai sus, cu adevărat idei. Cel mult, ideile domnului Codreanu au putut să îmbrace nuanțe noi, să se acomodeze realităților vieții, de vreme ce ideile nu sunt decât osatura acesteia, ba chiar niște tipare în care vieții ii place să curgă și să capete chip și asemănare. Orice reflecție e o oglindă. De aceea, nu există maximă care să nu poată fi spartă. Spargerea cugetărilor o face însuși Lamparia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Uniunea Europeană, "construită" cu instrumente democratice, dar, de fapt, cu aceleași consecințe. Cartea profesorului Codreanu este structurată pe 19 capitole, are aproape 650 de referințe bibliografice, ceea ce-i conferă o deosebită rigoare documentară. Primul capitol, Autohtoni și periferici, dă, de fapt, osatura doctrinară a întregii lucrări, exprimând relația/raportul dintre autohtoni (centrali) și periferici (marginali). În context, este extrem de provocatoare ideea că "dezvoltarea se întâmplă doar atunci când decizia este la centrali, iar "decăderea" începe în momentul în care perifericii acced la decizie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ajungând la definiția care accentuează personalitatea Statului, când scrie: „Statul e subiectul voinței care stabilește o ordine juridică; Statul e subiectul ordinii juridice, În care se realizează comunitatea de viață a unui popor (Ă), este coloana vertebrală a unui popor, osatura În jurul căreia se dispun diversele țesuturi sociale; pe el se bazează raporturile complexe care alcătuiesc comunitatea de viață a unui popor”. Del Vecchio deosebește trei elemente ca fiind constitutive Statului: 1. „poporul”; 2. „teritoriul”; 3. „legătura juridică”. Fiind o distincție
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
diftină albastru-gheață. Rochiile alea absolut incredibile, îmi zice Brandy, rochii de bal construite, rochii de seară proiectate, cu cercurile și corsetele lor fără bretele, cu gulerele lor rigide sub formă de potcoavă și umeri bufanți, talii strânse, cu peplurile și osaturile scoase în evidență, astea nu rezistă niciodată mult timp. Tensiunea, presiunea și întinderea satinului și crepului care încearcă să țină firele de sârmă și osatura înăuntru, lupta pânzei cu metalul, această tensiune le va face bucăți. Pe măsură ce exteriorul îmbătrânește, pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
gulerele lor rigide sub formă de potcoavă și umeri bufanți, talii strânse, cu peplurile și osaturile scoase în evidență, astea nu rezistă niciodată mult timp. Tensiunea, presiunea și întinderea satinului și crepului care încearcă să țină firele de sârmă și osatura înăuntru, lupta pânzei cu metalul, această tensiune le va face bucăți. Pe măsură ce exteriorul îmbătrânește, pe măsură ce slăbește stofa, partea care se vede, interiorul începe să împingă și să rupă, croindu-și drum spre exterior. Prințesa Prințesă zice: — O să fie nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Manus făcea deja parte din viața noastră. Nu vreau să aud asta. Cea mai frumoasă rochie antică s-a dus pe copcă. Mătasea și tulul au alunecat, au căzut, s-au prăvălit pe podeaua cabinei de probă, și sârmele și osatura sunt rupte și desprinse, lăsând doar câteva urme roșii care deja dispar pe pielea lui Brandy, cu Brandy rămasă mult prea aproape de mine, doar în chiloți. — E comic, zice Brandy, da’ asta nu-i prima oară când distrug rochia frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
către faptă. Capitolul 6. GENURI DE TEREN Orice discuție despre textul jurnalistic trebuie să plece de la fundament - de la știre. Mică și refugiată în câteva rânduri, disprețuită de unii confrați, dar citită pe nerăsuflate, știrea este piticul pe care se sprijină osatura colosală a unui ziar. Refugiată în rubrici marginale sau pusă la loc de cinste pe prima pagină, sub pălăria unui titlu cu litere mari cât pumnul, știrea vinde sau nu un ziar. Nu este locul aici să facem o istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
inconștientul personal are la bază experiențe care au fost cândva conștiente. Jung demonstrează natura obiectivă a inconștientului colectiv și îl echivalează cu spiritul, în vreme ce inconștientul personal, prin singularitatea conținuturilor sale, va fi echivalent cu sufletul. Intrucât inconștientul colectiv are ca osatură o structură cerebrală moștenită, acesta se va materializa adesea prin conexiuni mitologice, motive sau imagini, care apar oricând și oriunde, fiind indiferente la prejudecățile sau tradițiile istoriei. Atât activitatea psihică de natură conștientă cât și cea inconștientă duc la anumite
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cotidianului mărunt fresca amplă a duratei nu mai are, practic, nici o relevanță. Exhaustivitatea reconstituirii și liniaritatea narațiunii nu mai fac parte dintre ambițiile ei. Nu continuumul temporal, ci înlănțuirea punctelor de vedere analitice și a modalităților succesive de observație reprezintă osatura acestei istorii (Lepetit, 1999, p. 99). Cât despre context, acesta se referă la „ambianța” faptului de viață examinat, redată într-o manieră cât mai completă. Noțiunea geertziană de „descriere densă” (thick description) este, aici, deosebit de utilă, întrucât permite inserția fragmentului
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în contact îl „ancorează ideologic”, iar gândirea sa este marcată de aceste influențe, adesea e insuficientă și irațională, uneori aberantă, distorsionantă, deviată de erori de apreciere. Este cunoașterea unui implicat, a unui participant la viața cotidiană, la evenimente și la osaturile cognitive oferite grupurilor, colectivităților și comunitarilor de către depozitarii bogățiilor patrimoniale. O plăcintă pentru toți, fără alternativă, aliniinu-le gusturile. Contextul social - am descris mai sus modul în care acesta poate fi construit și controlat- filtrează informațiile și evenimentele și le livrează
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
spirit, lărgime de vederi, intelectualitate, moralism clasic. În proza narativă P. debutează, imprevizibil, cu o construcție amplă - trilogia romanescă Pumnul și palma (1980-1982). Trecerea era totuși doar în aparență nepregătită, întrucât nu eposul definește natura scrierii, ci efervescența publicistică, ideologică. Osatura epică structurează cadrul unor dezbateri de idei, al unor confruntări de natură etico-socială. Prin rememorarea prilejuită de moartea unui înalt funcționar de partid, a raporturilor acestuia, timp de aproximativ două decenii, cu un alt activist, un timp colaboratorul său cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
cu țăranul (cu care are raporturi neîntrerupte). Birocrații îi ignoră din ce în ce mai mult pe acești lucrători manuali și pe țăranii care îi înconjoară, însă aceștia îi ignoră din ce în ce mai puțin. Dincolo de etnii și de categorii economice, ei își construiesc unitatea: birocrații sunt osatura statului congolez (90% din parlamentari, toți miniștrii sunt de origine birocratică). E suficient să izbucnească un conflict violent pentru ca structura însăși a tânărului stat să fie pusă sub semnul întrebării. Încadrarea populației: șefia Populația rurală este încadrată de șefi: șefi
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a statului Congo, care cunoaște (însă cu ce întârziere, căci în ținuturile agni arborele de cafea s-a impus încă din 1910!) această restructurare a satului în jurul plantatorului individual, această anemiere a familiei tradiționale, care nu mai este decât o osatură descărnată. Cei mai mulți observatori ai acestui proces de transformare revoluționară s-au plasat într-o perspectivă temporală relativ vastă: satele sau regiunile studiate au adoptat cultura arborelui de cafea de mulți ani. Producția, importantă, aduce un venit relativ ridicat. Această perspectivă
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de echilibru": Lyon, Lille, Marseille, Nantes, Metz-Nancy etc. (acestea aveau să creeze în jurul lor dezechilibre asemănătoare celor pe care Parisul le crease la nivel național...). Politica orașelor mijlocii din anii 1960 și 1970 a tradus voința de a crea o "osatură urbană" compusă din orașe cu o populație între 20 000 100 000 locuitori, care să "contracteze" cu statul renovarea clădirilor, înfrumusețarea străzilor, amenajarea spațiilor verzi, crearea de locuri de întâlnire socială, culturală, de loisir (așa s-a întâmplat în orașe
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
este că îi reușește, în cazul de față, asamblarea unor componente, chiar dacă nu și sutura lor perfectă. Pot fi identificate mai multe romane într-unul singur, care le cuprinde după modelul păpușilor rusești; dar ele glisează eficient, nestrident unul pe osatura celuilalt, prezentându-se ca atare, fără ambiția holistică din Lupul și Catedrala. În planul realist al romanului apare, curând după debutul cărții, „vehiculul” eseistic, iar în interiorul acestuia intră filosofemele autorului, diseminate în discursurile personajelor. Foarte dens compozițional și stilistic, Adio
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
1938). Gamă de solu?îi constructive ?i registrul de expresii s�nt foarte deschise ?i �n domeniul structurilor metalice. Caracterul modular al acestor structuri este mai frapant dec�ț la construc?iile din beton armat. Pe de alt? parte, aceste osaturi metalice, care dau o bun? lizibilitate a sistemului de for?e aflat �n joc, exclud �n general orice ornamenta?ie, cu excep?ia policromiei (Centrul Georges Pompidou), de?i determin? esen?ialul expresiei plastice a cl?dîrîi. Centrul Georges Pompidou
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
spune acesta, ci pentru a vedea cum se constituie. Iar în această modalitate semiologică de constituire a textelor, forma, care nu mai reprezintă o anumită manieră sau stil de a spune ceva, ci condiția 36 37 posibilității de a spune, osatura spunerii, este totodată și într-un sens mai general decât era mesajul, conținut. Dar nici luată în sens strict, identificarea limbajului cu formele și manifestările culturale nu este favorabilă înțelegerii structuralismului. Urmarea acestei identificări ar fi identificarea structuralismului francez cu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
primele sale cursuri din anii '20. Apoi trecerea mai hotărâtă spre fenomenologie și turnura (Kehre) spre limbă pe care o ia gândirea sa după anii '30 acoperă și mai mult acele prime preocupări hermeneutice ale tânărului Heidegger. Desigur, hermeneutica rămâne osatura gândirii sale, iar limbajul un alt cuvânt pentru hermeneutică. De aceea hermeneutica nu este la Heidegger o teorie a interpretării, ci chiar interpretarea. Hermeneutica face accesibil Dasein-ul propriului său Dasein în privința caracterului său de a fi. Dasein-ul își asigură pe
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
se limitează la rolul de maestru, ci recurge frecvent la îndemnuri adresate catehumenului, de aceea Pincherle are dreptate atunci cînd afirmă „că Augustin nu știe să disocieze complet cateheza de formele tradiționale ale retoricii”, care „rămîne pe fundal ca o osatură invizibilă”; într-adevăr, opera se adresează și persoanelor cultivate, acelor păgîni care, posedînd anumite cunoștințe de filozofie, mai ales neoplatonică, găseau o explicație rațională - însă nu religioasă - a existenței creștinismului și mergeau pe urmele lui Porfiriu, care susținuse că Isus
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]