160 matches
-
trepte pășite uneori înapoi, pe norii transformați adeseori în stânci sau noroi, reflectând în spirala mnemică ce e sus sau jos. Ajuns la porul fântânii, pe verticală poți accede în punctul cel mai înalt al clopotului, al universului, cu posibilitatea oscilării între cele două capete, dar niciodată fără o încărcătură sufletească suficientă ca răspuns al harului primit prin lumină. Cele două capete ale fântânii în care se reflectă reciproc apele, telurică și celestă, umană și divină, sunt tot o reprezentare geometrică
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
indiferent de natura acesteia, poate exista pornind un astfel de stil de management. 4. Managementul de tip 5.5., managementul om organizație sau al „pendulului amortizat”, este rezultatul pendulului între stilul 1.9. și 9.1. către mijlocul grilei prin oscilări în jurul situației considerate optime. Caracteristicile principale ale acestui stil sunt: * determinarea oamenilor pentru realizarea acceptabilă a sarcinii; * grijă față de persoană în măsura în care este necesar pentru un moral ridicat; * se utilizează instrumente coercitive și pozitiv-motivaționale la un nivel mediu, echilibrat și ferm
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
M-a plouat strașnic. Perspectiva dinamică este prezentă în planul semantic al substantivelor postverbale (plecare, renaștere, citire, mers, stins etc.) sau al substantivelor exprimând acțiuni (luptă, bătălie etc.) dar coexistă aici cu perspectiva statică, într-un raport intern de permanentă oscilare între static și dinamic: „Pe plaiuri dunărene poporu-și opri mersul.” (M. Eminescu, I. p. 99) vs „Eu te fac s-auzi în taină/ Mersul cârdului de cerbi.” (M. Eminescu, I, p. 110) În plan deictic, substantivul se definește ca o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mușchiul se scurtează. Forțele motoare pot fi: a) de împingere (impulsie) atunci când contracția musculară provoacă extensia unor segmente ale corpului, care în prealabil erau într-un anume grad de flexie. b) de avântare (pendulare, tractare) atunci când contracția musculară provoacă pendularea (oscilarea, balansarea, legănarea) unui segment al corpului. * Forțe rezistente - atunci când produsul dintre putere și brațul ei de pârghie este mai mic decât produsul dintre rezistență și brațul ei de pârghie. În exercițiile de atletism sunt prezente simultan toate cele trei categorii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mai urmărește apărarea istoriei și a progresului ca în Cadrele, ci apărarea trecutului împotriva nonvalorii istoriei prezente și a regresului constituit de sistemul totalitar. Democratul învins face apel la trecut împotriva distrugerii valorilor de către republica de la Vichy. Astfel se explică oscilările pe care le constatăm între alți termeni semnificativi, între "a reconstitui" trecutul și "a reconstrui trecutul": în realitate, manuscrisul ne arată că uneori Halbwachs șterge "a reconstitui" ca să-l înlocuiască prin "a reconstrui", iar alteori face contrariul, ceea ce nu înseamnă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a textelor, sub forma acestor clivaje stilistice nu poate fi pus numai pe seama evoluției autorilor, a sporului lor de experiență, a depășirii stângăciilor juvenile. Este aici, mai presus de toate, reflexul unor ambiguități în relația dintre creatori și public, al oscilării celor dintâi între mai multe coduri posibile, al prefigurării unor noi orizonturi de receptare. Această situație se poate considera tipică pentru întregul răstimp al tranziției, ea nefiind proprie exclusiv literaturii. Am întâlnit-o în arhitectură, reflectată în relația dintre fațade
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
regimul politic, există o presiune asupra scriitorilor de a fi în concordanță cu cerințele epocii. Din punctul de vedere al tematicii abordate, al surselor de inspirație "recomandate" este, într-adevăr, un deceniu de tranziție. Și, în acest sens, se observă oscilările, ezitările unora dintre poeții care debutează cu o poezie modernistă chiar cu influențe avangardiste și care se vor "converti" curând la poezia de inspirație socială, cea în care este cântată lupta de clasă. Poezia deceniului al V-lea care pare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
diferențele de modele culturale, de estetică nu sunt atât de pregnante încât să justifice o altă părere. Opoziția reflexivitate vs. tranzitivitate 42, care ar corespunde opoziției Cerc literar/albatrosiști este și ea parțială, în cazul ambelor grupări regăsim o permanentă oscilare între un univers oniric, spiritual, redat prin structuri simbolice sau metaforice și invazia cotidianului, a concretului în spațiul poetic. Generația amintită nu se cristalizează doar în jurul celor două grupări, se discută în cadrul ei și despre un nou suprarealism, dar și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
păstrează elementele imaginarului chiar și o serie de elemente de retorică, exclamații, de exemplu: "O, Doamnă, spuneam Lunii, primește negura sufletului acesta/ ce trece legănându-se pe raze ca pe o punte". E aici o ezitare în descoperirea drumului, o oscilare între exprimarea sentimentelor și teama de ridicol, implicare afectivă, trăire puternică și refuzare a ei, totul se succede de la o structură la alta. Steaua magilor e una care îi marghează existența, e probabil însemnul creației. Imperfectul din incidentă sugerează și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
alunecări, din treceri de la o idee la alta. De la motivul luminii care se lichefiază și capătă consistență materială, aproape împietrind, dar care rămâne încă un semn pozitiv, în prima parte a strofei citate, la ancora cu dublu însemn se simte oscilarea interioară. Materia care se transformă în scriitură, are o proveniență ciudată, e "varul oaselor mele", luna se multiplică, devenind însemn al timpului și banalizându-se. Călătoria nefastă, ciudată revine și ea: "Sub Crucea Sudului peste cel mai mare existent poem/ ca
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
decurge după morala bine știută, "Era cerul o ușă puțin deschisă numai". La Geo Dumitrescu, titluri semnificative, precum Ipoteze, anunță că textul poetic se conturează pe un joc al posibilităților, e un mod de a defini sfera poeticului, ficțiunea ca oscilare între certitudinea interioară și spațiul exterior în care totul rămâne la nivelul posibilităților ("Dar cert e că aș fi tentat la maximum/ să te am - cu complicitate și fervoare -/ numai pentru a mă gândi superior la prostia soțului tău/ când
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
trotuar". E o schimbare a tehnicii, se refuză invazia naturii, a naturalului într-o lume care este construită de oameni, unde și puținele, dar obsedantele elemente ale spațiului natural preiau din artificialitatea universului uman. Există și aici o tehnică a oscilării între afirmația categorică ("refuzat invariabil") și incertitudine (ca și cum, "clipeau prematur câteva stele lipite pe fund/ de nu mai știam dacă vor persista să clipească, dacă apa verzuie o să sece."), un fel de dans pe marginea prăpastiei care lasă să se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aibă efectele devastatoare ale avangardei istorice. Dacă raportăm realismul pe care îl promovează Geo Dumitrescu în articolele sale la propriile poezii, înțelegem că acest realism se referă la depășirea clișeelor vetuste și căutarea unor modalități lirice noi, printr-o permanentă oscilare între concret și abstract. Mai târziu poetul va manifesta o oarecare reticență în folosirea termenului, poate datorită denaturării sensului de către tot ce a însemnat poezie proletcultistă. Deși păstrează o serie din tehnicile literaturii de avangardă, poeții aceștia îi refuză caracterul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lumea pe care o reprezintă și să restrângă utilizarea limbii la elementele considerate poetice, dar care ar suna fals într-un discurs cotidian. 3.2. Poezia ca exercițiu de sinceritate. Luciditatea Refăcând în sens invers parcursul literaturii contemporane, remarcăm o oscilare între lirismul subiectiv și cel obiectiv, între masca impersonalizării și cea a autobiografismului. Optzeciștii preferă un discurs lucid, în care propria biografie funcționează ca pilon al unei structuri în același timp mitizantă (ficțională) și demitizantă (de ridiculizare a clișeelor literare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un spălător de internat/ Când copiii iau apă în gură/ Și se stropesc unii pe alții.// Deocamdată încă nu știm de unde să luăm/ Și cele mai bune prosoape -/ Și ne ștergem pe față cu moartea." (Matinală). Aici se remarcă o oscilare între prezentarea metaforică, dar cu o modificare a modului în care este construită metafora, și comparația ce echivalează misterul cosmic cu un episod din jocul copiilor, resemantizarea textului realizându-se prin reconversia universului ludic într-unul tragic, dar care păstrează
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
arhicunoscut, se fluidizează și devine tot mai greu de delimitat, undeva la granița dintre real și imaginar, dintre cotidian și oniric. O permanentă trecere de la tranzitivitate spre reflexivitate în cazul acestor texte, așa cum, de alftel, s-a mai remarcat. Tocmai oscilarea aceasta constituie și punctul de convergență dintre poeții albastrosiști și cei ai Cercului literar de la Sibiu, dar reprezintă și o trăsătură a liricii ulterioare. Percepția despre sine și despre artă e demitizantă, există permanent un ochi care privește din exterior
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pourrait le voir, rue Marbeuf, tout seul, parce qu'elle était trop bête quand îl y avait du monde" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.76]. Sintaxa feminină este eliptica și ambigua, cu inversiuni frecvente ale termenilor da și nu. Oscilarea doamnei Dambreuse între da și nu, între decizii contrare, ia în român forme diferite. Cuvintele sale sunt adevărate și false în același timp, exprimând sentimente, motive și explicații contradictorii. Dacă da este cuvântul care, de regulă, exprimă femininul, atunci nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
poziționării atitudinii sociale presupune adoptarea a trei soluții posibile în raport cu autonomia și instituțiile care o produc: fie acceptarea termenilor autonomiei și a practicii în sistemul artistic, fie respingerea categorică a autonomiei relative și reorientarea practicilor dincolo de convențiile instituțiilor artistice, fie oscilarea între cele două poziții, ținând cont sau nu de această autonomie, lucrând astfel cu instituțiile ori luând distanță față de acestea în funcție de nevoi și oportunități, fiecare dintre aceste modele având propria logică și propriile strategii practice. În ceea ce privește prima opțiune, aceea de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
altele, aproape independente, ori așa fel încît devin predominante alternativ. Se va afirma însă indiferent de influența pe care o exercită unele înrîuriri exterioare un instinct firesc de schimbare, pentru că o oscilație puternică într-un sens provoacă un impuls de oscilare în celălalt sens, situație în care se vădește că elementele individuale sînt supuse exigențelor venind din partea organizării gestiunii psihice. În afară de aceasta, va fi însă prezent, de multe ori, un interes, o valoare ce reglează, în procesul ulterior, apariția celorlalte valori
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
un exercițiu de ridicare de ziduri, care trebuie făcut cu atenție deoarece în același timp trebuie să construiești punți și să arăți cum oamenii din România sunt la fel ca cei din audiența ta. Alteori, scrisul și predatul constituie o oscilare între acești doi poli, pentru a-și călăuzi cititorii sau studenții pe acest drum. Mai întâi revelezi ceva care-i va uimi ca neobișnuit o frază, o familie, o scară a unui bloc de locuințe, o ceremonie funerară. România este
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
CARACTERISTICI GENERALE În „Dicționarul comunicării nonverbale" (Givens B. D., 2002), dansul este catalogat ca „o repetare a unor serii de mișcări ritmice ale corpului sau a unor părți din corp (picioare, mâini, umeri), Într-un tempo muzical, având ca fundament oscilarea alternativă a mersului". Dansul este un fenomen de interacțiune umană, un mod de acționare a indivizilor unul asupra celuilalt. În timpul dansului, individul se adaptează la ceilalți, ajustându-și comportamentul. El remarcă pe alții și este remarcat printr-un mod de
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
fiind și cazul prozei ritmate și versificate, de sorginte populară, în care rima în imperfect creează o muzicalitate celebrând vesela prostie a personajului. Redăm spre exemplificare fragmentul de după burlesca scenă a încoronării/înzorzonării Struțocămilei, fragment făcut cu mijloacele batjocorii burlești: Oscilarea lui Cantemir între detașare și participare, între amuzament și indignare, poate fi rezultatul fascinației produse de comedia grotescă care se desfășoară neîntrerupt sub ochii săi, și în care autorul nu se poate abține să nu intervină, să nu coboare din
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
furtunoase, deoarece formele ancestrale își dispută predominanța. Ea durează de la 12 la 22-25 de ani și se caracterizează prin stări furtunoase și tensiuni, deoarece corespunde unei perioade din istoria omenirii marcată de turbulență și tranziție. Tipică pentru această vârstă este oscilarea între stări emoționale opuse: veselie și exuberanță, urmate de depresie și melancolie, de exemplu. Cuvintele cheie care sintetizează adolescența sunt Sturm und Drang sau, echivalentul în engleză, Storm and stress. Această viziune a lui Hall, a transferării istoriei omenirii în
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
mare importanță și mai greu de anulat; ele constituie în primul rînd domeniul religiei, unde, bunăoară, divinitatea personală ia atribute generale, precum și invers, atributele generale sînt personificate. Nu mai știm atunci dacă Dumnezeu este individual sau general, ceea ce explică eterna oscilare a religiei între teism și panteism. Răsturnarea recesivă este principial posibilă și în morală". Scriitorii în marea lor majoritate au fost conservatori, ca să nu spunem reacționari. De altfel E. Lovinescu afirma că literatura este prin definiție reacționară. Se ridică întrebarea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
am văzut-o "dincolo de zarea cafenelei sau a biroului de informații literare", ca să amintesc un reproș făcut de același Eliade lui Zaharia Stancu 46. În plus, n-a putut scăpa observației criza spirituală pe care a cunoscut-o generația tînără, oscilarea unora dintre generaționiști între spiritual și politic 47 sau, de multe ori, trădarea comisă de cărturari, pentru a invoca vorbele lui Julien Benda. Vorbind tot despre tînăra generație, într-o admirabilă carte cu portrete, Cioran observa, în paginile despre Mircea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]