131 matches
-
și nea Tudorică, de-ale lui Românu Mușat. Atestat documentar din 1504, ca fiind cioban la Șercaia - Făgăraș. Așa că, ADIO cu gândul de-a fi, pe undeva, os domnesc. Cel mult m-am împăcat cu ideea că, oricând voi putea osebi un os de miel de un ciolan de potaie vagaboandă. - Ați avut o mare împlinire sau o mare decepție ca scriitor? - Cum să nu! Mai întâi, ca bucurie, premiul cel mare al Uniunii Scriitorilor, pe 1982 în valoare de 10
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
pe hîrtie a ironiei și autoironiei. Parafrazîndu-l pe Barbu Cioculescu, vă asigur că „dacă nu jurați excesiv” și doar pe producțiile culturale ale „trecutului deceniu, ce și-a trecut, de altminteri posteriorul în deceniul nostru, veți trăi” citîindu-l pe autor „osebite ceasuri fie de instruire, fie de relaxare, după caz”. Fie că alegeți „lecturi de vară”, fie că preferați „lecturi de iarnă”. Barbu Cioculescu, Lecturi de vară, lecturi de iarnă, Editura Vremea, București, 2003, 240 pag.
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
ori în antologii: "însă rumânii înțeleg nu numai ceștia de aici, ce și den Ardeal, carii încă și mai neaoși sînt, și moldovenii și toți cîți și într-altă parte să află și au această limbă, măcară fie și cevași osebită în niște cuvinte den amestecarea altor limbi". Și mai cunoscut sună finalul frazei: "toți aceștea dintr-o fîntînă au izvorît și cură". Aici se opresc de obicei citările. Dar textul continuă, cu o structură adversativă: "Nu zic însă că toți
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
cel de pe urmă și cel mai mare deopotrivă vin înaintea feții M[ăriei] Tale, fiecine cu ce greutate are, căutând județ drept și aflîndu-l. Fiecine se judecă ascultîndu-se și apărîndu-se. Și-ntre acestea mii de mii de oameni unul este osebit de toți, el n-are dreptul viermelui de-a se-ncovoia sub piciorul celui care-l calcă, orice ureche omenească îi este închisă, numai Dumnezeu i-a mai rămas cu îndurarea, cu bunătatea... poate și cu dreptatea lui. ALEX[ANDRU
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un cap cu minte, inimos și cu vaza, anume Dragos, fiul lui Bogdan, însemnat mai adeseori cu numirea după de Bogdan-Dragoș, și acesta hotărî să îndeplinească în faptă via lor dorință atât după un loc de așezare mai favorabil și osebit de alții precum și după o existență proprie ca stat; căci românii, fiindu-le pământul muntos și puțin roditor și neputând suferi necuvenitul amestec teritorial de până acuma cu poporul rutean, erau împinși de un nerezistibil dor de-a emigra. Dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
continuat și de dus la capăt o asemenea operă a mântuirii. În aceeași vreme se dădu din Roma ordin celor în urmă pomeniți arhiepiscopi de-a se informa daca-ar fi de vrun folos de-a se fonda o episcopie osebită pentru români, apoi să se mai informeze și să-i raporteze anume cum stau relațiile personale ale minoritului Antonie de Spoleto și daca este om vrednic de încredere, căci, după câte se pretind, el ar fi știind bine limba românească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Dima, Răzvan Mavrodin. Fac, însă, precizarea: tabelul a fost reali- zat acum doi ani. ROMÂNI LA APA CORRÈZE Printre românii care trăiesc și muncesc pe tot cuprinsul Fran- ței, se află, fără îndoială, și cei din ținutul Corrèze, zonă de-osebit de frumoasă și primitoare. Între aceștia, sportivii se bucură de bune aprecieri, atât din partea specialiștilor, cât și în rândurile spectatorilor. Am băgat de seamă, chiar, că patriotismul francez nu face deosebire între unii și alții, atunci când omul își vede cu
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Curții domnești. Treburile însă nu se opresc aici, fiindcă în aprilie 1776 Grigorie Alexandru Ghica voevod revine asupra haznalelor din fața “Curții gospod” și hotărăște: “Fiind... dumnealui Fotache doftorul a Curții gospod... Și socotind domnia mea a sale credincioase slujbe, iată osebit de alte mile, l-am mai miluit și i-am dat dumisale danie cu acest hrisov... o bucată de loc ce este aicea în târgul Iași, loc domnesc, la poarta cea mare a Curții gospod... Pentru aceia dar,... s-au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
prin o lege. titlul ii Despre drepturile românilor Art. 5. Românii se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor. Art. 6. Constituțiunea de față și celealte legi relative la drepturile politice, determin cari sunt, osebit de calitatea de român, condițiunile necesarii pentru exercitarea acestor drepturi. Art. 7. Însușirea de român se dobândește, se conservă și se pierde potrivit regulilor sta tornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri creștine pot dobândi împământenirea. Art. 8. Împământenirea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
beneficiu. În adevăr, fiind silită să ție foarte mult timp armata sa mobilizată, spre a preîntâmpina împrejurări amenințătoare, ea a avut sub steaguri, atât ca armată de rezervă, cât și ca oștire activă, mai mult de 70 000 de oameni. Osebit de aceasta ea a încercat pierderi însemnate; orașele ei și tot malul Dunării au fost bântuite de bombardări, căile sale de comunicație s-au ruinat; materialul său de război s-a stricat. Despăgubirile datorite pentru aceste felurite daune s-ar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Pre unii ca acia, ori unde s-ar afla...pre toți să-i ia de grumazi și cu tot ce ar avea ei și să-i trimită la mănăstiri... Așijderea, am înțăles...precum o samă de călugări își țin bucate osebit de mănăstiri, cu odăile lor, și-și poartă grijă de bucatele lor și după trebele lor umblă...și au stricat de tot potvigul călugăresc și obiceaele cele bune a sfinților părinți...Pentru aceea, sfinția sa părintele mitropolitul să aibă a li
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în față înscrisul cu numărul mesenilor, pe zile, ca să știu eu ce am a scoate din cămările noastre. (Ceaun scoate un înscris lung, din care citește. Pe măsură ce vorbește, Liana notează în catastif.) CEAUN: Patru zile din șapte, câte șapte oaspeți, osebit Măria Sa, dintre care în trei zile patru oaspeți nemâncați de două zile, iară doi care ajunează tot din două în două zile; alte trei zile, din șapte pleacă cinci oaspeți din cei vechi și vin alții șase, dintre care doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
patru oaspeți nemâncați de două zile, iară doi care ajunează tot din două în două zile; alte trei zile, din șapte pleacă cinci oaspeți din cei vechi și vin alții șase, dintre care doi copii nevârstnici și unul de țâță, osebit Măria Sa, care în zilele de miercuri și de vineri nu pune în gură decât puțintică pâine și un păhăruț de vin, mâncând unii dintre ceilalți meseni și partea Măriei Sale. Trei dintre acești oaspeți poftesc numai legume, iară ceilalți numai carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de vineri nu pune în gură decât puțintică pâine și un păhăruț de vin, mâncând unii dintre ceilalți meseni și partea Măriei Sale. Trei dintre acești oaspeți poftesc numai legume, iară ceilalți numai carne, de ce-o fi. Doi dintre aceștia, osebit pruncul de țâță, se mai scoală și peste noapte și cer de mâncare. Măria Sa, Gând-Împărat, și feciorul Măriei Sale pot cădea la curte în orice ceas, care cuhniile cată a fi mereu pregătite. LIANA: Cum nu se poate mai limpede mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
jâlțul cel negru! Să-i deie foc și să mi se facă deîndată la loc jâlțul cel alb! Bine-mi pare c-ai găsit adăpost și ocrotire la curtea cuscrilor noștri, și vă dau binecuvântarea mea ție și soțului tău. Osebit de aceasta, vei primi ca zestre, după cuviință și asemenea surorilor tale, trei harabale cu straie, dichisuri și sulimanuri, precum și a treia jumătate din împărăția mea. (rumoare, râsete) Degeaba râdeți domniile voastre, pentru că întocmai așa am să fac! Iară dacă mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
am și eu minunile mele, care se cheamă 25 de trăgători la cinstitu-ți dos; și-apoi mai este o minune care se cheamă "cățeaua" nu știu dacă se cunoaște de ea acolo, în raiul de care spune baba Rada. Osebit de toate acestea, mai știu face și alte minuni, care de care mai de mirare, de-i zice "ia-mă, mamă!" după ce te-i întâlni cu ele... PITAC (încântat): Halal liturghie-i trage, așa-i, taică părinte? DUMITRAȘ (îl privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lăsat a vede și a îngădui să se pustiiască aceste dumnezeiești lăcașuri, ce cu toată milostivire și luare aminte,... ne-am silit a le... milui binevoind ca să fie la cea mai bună stare... după cum sânt și alte mănăstiri. Pentru aceea, osebit de ale noastre domnești mile,... iată le-am rânduit puțin venit ce se arată mai gios... și printr-acest hrisov al domnii mele, hotărâm ca să aibă a lua mănăstire Aron Vodă câte una para de tot carul ce se va
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sfîntă!... Caporal, numără-i și ăstuia douăzeci și cinci! Și, pe când Matei Dulmanu primea bătaia fără a crâcni, Tănăsescu explică domnilor civili că tâlharii ăștia numai de bătaie înțeleg, că închisoarea e o adevărată recreație pentru ei și că, în orice caz, osebit de ancheta civilă, el trebuie să aplice tuturor sancțiunile drastice cuvenite, pentru că au îndrăznit să se ridice împotriva armatei... Titu Herdelea avea pe buze un răspuns, dar tăcu văzând că Baloleanu și Grecescu, cei chemați să vorbească, primesc fără obiecție
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în vedere în primul rând o legătură cu Iașul. Costachi Conachi, în „socotințele” sale referitoare la unele dintre capitolele Regulamentului Organic, nota că acel canal s-a proiectat „numai și numai în favorul trăitorilor în orașul Iași; eu socotesc că osebit cu cheltuielile năstrușnice ce ar cere o faptă ca aceasta, din pricina depărtării și a mărimii dealurilor de la Strunga sau Movileni, care ar trebui tăiate, în sfârșit nu ar ieși altă ispravă decât a noroci porturile străine a Renilor și a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sau dau posibilitatea susținerii existenței națiunii și a limbii moldovenești, distincte de România. Chiar și atunci când autorii respectivi vorbesc chiar identitatea dintre Moldoveni și Români, pe aceștia îi prezintă trunchiat: ca de exemplu pe Miron Costin „și de când și-au osebit și-au luat numele acest de acum, Moldovan”. Iar lui Onisifor Ghibu îi atribuie următoarele cuvinte, scoase cu totul din context: „Tot mai mult avem de a face cu un popor moldovenesc”. Mai mult, români convinși ca Onisifor Ghibu, Ștefan
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și românii din țările ungurești, cum s-au pomenit mai sus, că toți un neam și o dată descălecați sântu, de unde sântu veniți strămoșii lor pre aceste locuri, supt ce nume au fostu întâi descălecatul lor și de cându s-au osebit și au luat numele cest de acum, moldovean și muntean”. Demonstrarea romanității, unității de neam și de limbă a românilor este un laitmotiv la Miron Costin în De neamul moldovenilor: „Iar acest împărat Traian pe aici au venit și au
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Însă rumânii înțeleg nu numai ceștia de aici, ce și den Ardeal, care încă și mai neaoși sunt, și moldovenii și toți câți și într-altă parte să află și au această limbă, măcară să fie și ceva și mai osebită în niște cuvinte den amestecarea altor limbi, cum s-au zis și mai sus, tot romani îi ținem, că toți aceștia dintr-o fântână au izvorât și cură”. Despre românitatea moldovenilor și unitatea poporului român vorbește și Dimitrie Cantemir în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
plăti, pînă la acea dată, toate impozitele și dările către stat, județ și comună. În pădure, unde era un parchet în tăiere, Eminovici nu va mai avea nici un amestec. I se vor da numai 16 stînjeni de lemne din tăietură, osebit pari, nuiele și haragi, pentru trebuințele moșiei 206. La 2 mai 1878, Gh. Eminovici a primit de la Marinovici rata a doua din prețul de vînzare, adică 2.000 de galbeni austrieci, eliberînd o chitanță 207. Cu altă chitanță, datată tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de învățătură”168. Nu uită să aducă un elogiu membrelor grupului, ce reprezintă un etalon pentru celelalte femeii ale epocii: „căci, după cum prin darurile inimii vă deosebiți de celelalte femei, la fel și prin bună-cuviința purtării se cade să vă osebiți de celelalte toate.”169 Este un spirit evlavios, rostește toate „întru mărirea celui ce dăruiește viață” 170 . Povestirile ei sunt diversificate, dovedind imaginație și bun gust, pun accent pe valoarea inteligenței umane, care nu este în mod obligatoriu legată de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de miere, să le pui să fiarbă și tot să le iei spuma până se va Împrăștia. Să iei dimineața câte o linguriță, ca de dulceață, că ți va trece. Din manuscrisul nr.924, din anul 1829, aflat la Academia Română (Osebite rățăte pentru boale) Pentru durerea de măsele și dinți: piatră vânătă arsă În foc, Într-o lingură miere, frecate bine amândouă și turnate Într-un litru de oțet, amestecându-se bine. Te freci cu o petecuță de in pe măsele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]