1,525 matches
-
știu. Și-i întinse tartina pînă sub nas rîzînd și topindu-se toată în ochii Bărzăunului. Bărzăunul luă tartina, dar în clipa aceea nu mai simți nici un fel de foame. Parcă atunci s-ar fi ridicat de la cel mai grozav ospăț. Hotărît lucru, ochii și zîmbetul Ilincăi puteau ține și de foame și de sete și de toate la un loc! Și Bărzăunul se blestemă iar în gînd, cu mult mai puternică tărie pentru faptul că îndrăznise să se supere pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
frustă, lipsită de orice fel de plăceri. Apusă era epoca tihnită a cutiilor de cretă colorată. Acum trăia într-un fel de teroare a rețetarului albastru, la care lucra ca posedat, în puținele ceasuri care-i rămâneau libere între două ospețe. Dominique a citit prima oară despre el într-un ziar. Într-o dimineață. Alioșa fugărea cu lingurița o bucățică de brânză scăpată în borcanul cu iaurt. Pe paginea a șaptea a gazetei Domi nique găsise o fotografie cu un vas
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
-Mai bine decât un sac de cartofi,aprecie el.Trebuie să recunosc faptul că nu sunt un dansator,dar mă strădui.Am voință. Roșcata surâse unduitor. -Emil,tu ești adeptul umorului negru. Orchestra termină repertoriul.Urma o scurtă pauză pentru ospăț.Se așezară la masă.Umplură paharele.Ciocniră. Pentru revederea noastră.Pentru miri!Cin! Sorbiră încet,cu delicatețe. -Ii cunoști pe însurăței? întrebă ea. -Nu.Sunt o pereche minunată.Viorel și Viorica. Il cunosc pe naș.E unchiul meu.Tu? -Nic
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Iulian recunoașterea ignoranței sale desăvârșite într-ale limbii ruse. Știindu-l că are l’âme cochonne, anticarul pescui atunci un manuscris și-i traduse chicotind satira lui Lucian din Samosata numită Cinicul, în care un bătrân filozof înfulecă la un ospăț sumedenie de vulve de scroafă în oțet. Când i se reproșează necumpătarea, neobrăzatul bătrân răspunde: „Ce-are o vulvă cu vârtutea mea?“ Aici, îl asigură pedant Gaspadin, limba engleză redă cel mai bine cezura și muzicalitatea satirei eline inițiale, dacă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
să-i dispară zâmbetul.Prin odăi se auzea răsul ei cristalin și cântecele sale melodioase. Însă cel mai mult și cel mai mult o iubea neînfricatul Decebal.Așa că de ziua fetei, când ea Împlini cinsprezece ani, Decebal dădu un mare ospăț la care Învită jumătate din Dacia.Soseau cârduri cârduri de musafiri din toate colțurile Daciei, cu daruri care de care mai ispititoare.Cel mai frumos dar i se păru fetei a fi cel primit de la viteazul său tată: acesta Îi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
talere de argint hălci de mistreț ori cerb fript. La aniversarea fetei lui, Decebal Îl invită și pe cel mai bun prieten al său, Împăratul Traian, care veni Însoțit de feciorul lui, un tânăr chipel, Îndrăzneț și cu maniere alese. Ospățul durî o săptămână și toată săptămână, fata lui Decebal și băiatul lui Traian erau de nedespărțit.Cântau Împreună, rădeau, povesteau și se jucau.Fata Îi povestea despre Dacia, cât de frumoasă era cu apele limpezi, cu munții și turmele de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cu sirop de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș de pasăre (găină, cocoș, rață, gâscă, curcan); - Găluște cu orez și zarzavat; - Cozonac sau plăcintă. Ca băuturi, se consumau: țuică de prune, țuică de sfeclă (samahoancă) și vinul natural. Acest ospăț de la cumătrie reprezintă ritual post-ceremonial prin care integrarea copilului este întărită în întreaga comunitate, capătă girul moral al acesteia și, în același timp, înseamnă și un sprijin material (bani și cadouri oferite) pentru creșterea nounăscutului. Exista, de asemenea, un bogat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
prin care integrarea copilului este întărită în întreaga comunitate, capătă girul moral al acesteia și, în același timp, înseamnă și un sprijin material (bani și cadouri oferite) pentru creșterea nounăscutului. Exista, de asemenea, un bogat repertoriu de strigături rostite la ospățul de la cumătrie care au menirea să sporească veselia. Aceste versuri cuprind aluzii erotice, uneori obscene, la adresa moașei și, în special, a nașilor care în acest moment devin ținta glumelor picante. Exemplu: „Lelea albă ca omătul Se iubește cu cumătrul Dar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sunt invitată la o paranghelie și voi zice pas" (forum.oneden.com). Nu trebuie să căutăm cu orice preț specializarea și diferențierea nici măcar în enumerările care vizează efecte stilistice, de pitoresc lingvistic: "Recepțiile, chiolhanurile, agapele, parangheliile, banchetele, festinurile, sindrofiile, cocteilurile, ospețele și dineurile se desfășoară non-stop" (RL 2667, 1999, 1). Scos din contextul comunicativ inițial și folosit ironic, termenul capătă și o conotație depreciativă, produsă de asocierea parangheliei cu un mediu social destul de jos, sărac sau în orice caz needucat: "nu
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
transpartinic, al uriașelor interese economice. Asediul cu aspect de casă de nebuni dezlănțuit prin presa și televiziunile aservite - adică majoritatea covârșitoare a rețelei media din România - a părut, timp de o lună și ceva, să sufoce totul. Pe acest fundal, ospățul demonic în care dănțuiau braț la braț liberalii Antonescu, Orban și Hașoti, "umanistul" Voiculescu, jalnicul Geoană, desperado-ul Vadim a lăsat impresia că țara a început să se dizloce. N-a fost însă decât un foc de paie - fie și unul
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]
-
dat, dar lasați mă pe mine mai întâi să culeg cireșele, apoi vă las și vouă hrană. Voi tăbărâți ca lăcustele în stol și-mi luați toate roadele! Și graurii au înțeles spusele bunicului și au venit mai târziu la ospățul mult așteptat. CIREȘUL Am visat cum astă-noapte Eu mâncam cireșe coapte! Și când s-a făcut lumină, Bunul, iute, din grădină, Mi-a adus un coș întreg! Voiam eu să le culeg! Pe furiș deci m-am urcat În cireșul
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
coabitării cu eternitatea și al victoriei cu duratele mici tocmai nudul, forma paradigmatică, deplină, a umanului, aceea în care se revarsă infinit mai multă contemplație ednică, fie ea și abstractă prin gradul înalt de generalizare, decît substanță tranzitorie culeasă de pe la ospețele orgiastice sau de prin lupanarele istoriei mărunte. Cu alte cuvinte, atunci cînd aspirațiile omenirii au fost îndreptate mai curînd către Grădina Raiului și către marea milă a Creatorului, omul s-a înfățișat gol, armonios și strălucitor asemenea chipului și înfățișării
Nudul, între mistică și păcat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9015_a_10340]
-
bătrâna din sat, apoi o fetiță și abia la urmă mireasa. În biserică mireasa aruncă un număr de boabe de mac pe jos. Se spune că mireasa nu va avea copii atâția ani câte boabe de mac a aruncat. Urmează ospățul, jocul miresei, pentru care nuntașii pun la bătaie sume de bani. A doua zi, după nuntă, mirii merg la o fântână de la o răscruce de drumuri, scot o găleată de apă și le toarnă oamenilor ,să se spele pe mâini
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
baiere la pungă și bețivii nu au niciodată. Dorințe Casă arătoasă și îmbelșugată, soție vrednică, înțeleaptă și frumoasă, copii isteți și sănătoși sunt dorințele oricărui bărbat. Conștiință Gândul înțelept și fapta bună nu pot izvorî decât dintr-o conștiință neîntinată. Ospăț Îndrăzneții, descurcăreții și nerușinații ajung întotdeauna în capul mesei la ospățul vieții. Succesul Într-o societate în care lupta care pe care este legea succesului, timizii și rușinoșii trag mâța de coadă. Lecții În economia de piață izbutesc și fac
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
și îmbelșugată, soție vrednică, înțeleaptă și frumoasă, copii isteți și sănătoși sunt dorințele oricărui bărbat. Conștiință Gândul înțelept și fapta bună nu pot izvorî decât dintr-o conștiință neîntinată. Ospăț Îndrăzneții, descurcăreții și nerușinații ajung întotdeauna în capul mesei la ospățul vieții. Succesul Într-o societate în care lupta care pe care este legea succesului, timizii și rușinoșii trag mâța de coadă. Lecții În economia de piață izbutesc și fac avere cei ce și-au însușit bine lecțiile dure ale concurenței
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
culinar ș.a.m.d. Compozita structură a tipologiilor și mentalităților din Principate, cu un picior în Evul Mediu și celălalt în modernitate (sindrofiile high-life-ului bucureștean), ține mai curând de carnavalesc și pitoresc, fie că este vorba de bucatele servite la ospețe sau de portul popular, de jocuri cinegetice de prestanță (vânătoarea cu șoim) sau ritualuri religioase, de sărbători sau cutume. Oricum, specificul românesc acreditat de acestea conturează o puternică tradiție și o artă autentică de a trăi și iubi (o artă
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
pre Vodă îl aflăm o dată, or nu-l?/ Ce, să ne holbăm la țâțe dă muieri dă pă perete?/ Am venit acilea oare? Sau te cam muiași, poete?/ Îi rânji Iaurta vilul lui Manoli în obraz./ Aide-n sala de ospețe, că acolo joacă az/ șobola-nii-n strai dă purpuri. După mine, hai, țaruki!/ Armele ridic în bolte și răcnește toți: paluki!/ Năvălind în sala unde un ospăț avuse loc./ Dar încremeniți rămase și Iaurta și Languedoc:/ Căci în jur dă mese
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
muiași, poete?/ Îi rânji Iaurta vilul lui Manoli în obraz./ Aide-n sala de ospețe, că acolo joacă az/ șobola-nii-n strai dă purpuri. După mine, hai, țaruki!/ Armele ridic în bolte și răcnește toți: paluki!/ Năvălind în sala unde un ospăț avuse loc./ Dar încremeniți rămase și Iaurta și Languedoc:/ Căci în jur dă mese-ntinse pline dă a lumii blagă,/ Tave cu fripturi, banane în ciorchini, măslini și bragă,/ Grele cupe cu cotnaruri, cozonaci cu coji dă zahăr,/ șed boiarii-n
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
și nu destrămarea ascultătorului. În general, trupele de jazz-rock americane dezvoltă traiecte analoge: intră în viața muzicală "mușcând", nu din potențialul ci din zestrea ei, ca dintr-un bun ce e musai să fie consumat, se așază apoi temeinic la ospățul oferit de către moda vremii, facilitată de un orizont îngust de așteptare al unui public mai mult ori mai puțin gregar, urcă înspre zenitul unui parcurs fie fulminant, fie discret, pentru ca în final să înceapă coborâșul, speriați fiind de numărul tot
Dincolo de lojă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9592_a_10917]
-
venită din trecut, nu cel al eroismului butaforic confecționat în laboratoarele propagandei, ci din alt trecut la care visam așa cum alții visează la viitor. Lai Cantacuzino (Ștefan Iordache) ținea un discurs de la înălțimea unui spectator detașat invitaților săi poftiți la ospăț, înfulecînd hulpav din bucate, mozolind cu o lipsă de pudoare medievală hartanele. Niciun cuvînt nu atingea urechile lihniților, numai că o clipă unul dintre ei a părut că înțelege ceva, pentru ca replica sa să cadă magistral ca o pleașcă: "Prințule
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]
-
o gustare nu lipsită de rafinament, deschizînd, deopotrivă, mesele copioase și discuțiile fine. Dacă ne-aducem aminte numai ce pune Filimon în farfuriile ciocoiului său, și tot se cuvine să-i facem loc, într-o istorie a frugalității levantine. La ospețele spiritului, corespondentul lui e mănușa aruncată în stilul liber al comentariului cîrcotaș-eseistic, subțire și ascuțit, suficient cît să stîrnească, nu îndeajuns ca să sature. Tradiția acestor petale parfumate cu un strop de otravă, plutind la suprafața tuturor disputelor, a antrenat, odinioară
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
Cu larma deznădăjduită a manifestelor, sau cu bună ospeție. Ca la Ștefan Roll (Gheorghe Dinu, fiul lui Enache, cel cu Lăptăria), care arată, față de materiile de toate soiurile, o anume curiozitate inofensivă, de copil care desface o jucărie. Nimic, în Ospățul de aur, volumul din 1968, de la Editura pentru literatură, care strînge versuri, proză, publicistică, risipite prin Contemporanul, 75 H.P., Punct, Integral, Unu, Urmuz, Meridian între 1922 și 1934, nu supără și nu indispune. O vede și Al. Philippide în prefață
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
de ceai și de zaharicale. "S-a trecut peste el ușor ca peste păpădii", scrie Roll despre Urmuz. Aurul din mocirlă, praf aproape invizibil, împotmolit în greutatea fără ieșire a materiei. De-l găsiți, de nu-l găsiți, poftiți la ospăț!
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
compune și mici completări proprii sub formă de tablouri vestimentare de epocă sau sub formă de descrieri; nici unul din ele nu depășește cîteva fraze, nu conține neologisme, iar continuitatea cu textul de bază se prezintă fără cusur: "Cel mai mare ospăț se cuprindea în cîteva feluri de bucate. După borșul polonez, veneau mîncări grecești, fierte cu verdețuri care pluteau în unt; apoi pilaful turcesc și în sfîrșit fripturile cosmopolite. Pînza mesii și șervetele erau de filaliu țesute în casă. Tipsiile pe
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
chinuri cumplite și mărturiseau orice, pentru a scăpa. În cadrul acestor petreceri existau, se pare, și manifestări de canibalism, unele documente credibile afirmă că se consuma carnea pruncilor morți sau nebotezați, a hoiturilor de animale și a cadavrelor celor spânzurați. Aceste ospețe Înfiorătoare erau urmate de dansuri sălbatice, cărora nu o dată le punea capăt călăul. Firește că la aceste petreceri infernale discipolii diavolului dansau goi, iar unii cronicari arată că, de obicei, multe dintre prostituate erau fie trecute de prima tinerețe, fie
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]