558 matches
-
părticică din tine și a cărui alinare n-o poți găsi altundeva decât acasă: „Tristă este floricica/ Care crește între spini/ Dar mai tristă este viața/ Petrecută prin străini/ Cu străinii-am stat la masă/ Și cu ei m-am ospătat/ Dar gândind la mine acasă/ Lacrimi multe am vărsat” ... Cu nea Mitică despre România și despre români Deși plecat din țară din toamna anului 1948, Dumitru Sinu nu și-a uitat nicicând obârșia. Am prezentat într-un capitol anterior multe
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
la 30 de secunde, semn că apropierea primejdiei nu-l va lua pe nepregătite și rânjetul și mirosul sunt armele care-l pun în gardă dar și cele care-l însoțesc la înfulecarea „prăzii”, deocamdată aflată nesinchisită la mese și ospătându-se, neștiind nici măcar de vreo ipotetică primejdie... Izvoare arteziene din loc în loc de la baza zidurilor din bolovani măricei și bine „sudați”, șlefuiți și teșiți la colțuri pentru a nu răni pe cei dornici să puie și mâna, amfore, ulcioare și
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
Așa s-a întâmplat și acum: broasca și-a făcut apariția la suprafață și stătea nepăsătoare lângă pluta mea. Parcă mă sfida. Mă făcea atent că pot să scot fixa afară, de prins nu voi mai prinde pește, atât timp cât se ospătează ea în zonă din momeala aruncată de mine. Așa am și făcut. Am strâns fixa și lansetele și m-am pregătit să plec spre casă. Fiind duminică, am preferat să mă mulțumesc cu peștele care s-a lăsat păcălit de
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367119_a_368448]
-
un cățel cu suflet și-i tare talentat. Spre pieptul meu încet,botul și-a plecat, Să-l mângâi, a cerut. Pe mâna mă lingea, Făcând o piruetă, în față-mi se culca. Voia să-mi mulțumească, doar l-am ospătat; Pungașul era grațios și tacticos s-a așezat Fără grabă să mănânce. Era foarte liniștit; Un șpriț dacă-i dam, cu mine-ar fi ciocnit. L-am înțeles că ar dori să bea și el ceva; Ca surpriză i-am
CĂŢELUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368569_a_369898]
-
și-a schimbat; Sânt sigur, pe hoț mi-l rupe: e lup adevărat. Dar, niciodată, Codiță, pe mine nu mă latră; Cu dragoste mă privește, el știe...că odată: La pieptul meu l-am strâns cu mult drag, L-am ospătat, i-am vorbit, și-o noapte-n prag A stat de veghe și, mulțumit a lătrat, pungașul! Pe-atunci era doar un cățel, și cerceta orașul; Îmi vine să-i rup lanțul, mi-atâta milă!... Vreau libertatea să-i redau
CĂŢELUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368569_a_369898]
-
Așa s-a întâmplat și acum: broasca și-a făcut apariția la suprafață și stătea nepăsătoare lângă pluta mea. Parcă mă sfida. Mă făcea atent că pot să scot fixa afară, de prins nu voi mai prinde pește, atât timp cât se ospătează ea în zonă din momeala aruncată de mine. Așa am și făcut. Am strâns fixa și lansetele și m-am pregătit să plec spre casă. Fiind duminică, am preferat să mă mulțumesc cu peștele care s-a lăsat păcălit de
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
ei, apreciind însă ospitalitatea neobișnuită. Poimâine ne întoarcem în Dubăsari și o luăm la București, că prea plângea de dorul Capitalei. Când am ajuns după două zile, măicuța Ana era moartă, așezată în sicriu pe masă la care recent ne ospătase. Preotul a venit spre noi și a început să ne vorbească. - Măicuța Ana a murit fericită, după o viață tare chinuită. Bărbatul ei a murit la Cotul Donului în 1942 în războiul pentru reîntregirea neamului, iar fiul ei a murit
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]
-
Negustorii mergeau să se aprovizioneze, treaba lor unde, vizitau crama, gustau din ce li se oferea, se hotărau asupra unui sortiment și aveau ei secretul lor încât se întorceau acasă numai cu vin natural. Înnoptau la furnizor, cinau și se ospătau în lege, goleau o bărdacă sau două din vinul ales, cât puteau să ducă amețindu-se și dacă dimineața îi durea capul și le era sete, nu era treabă curată. Mai rămâneau o zi, mai încercau o dată cu alt soi și
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
mămăligă, a auzit-o mama ei care avea alte treburi: Mâncă și micați, mâncă și micați - dumicați evident. S-a apropiat mama să vadă cu cine vorbește fata și a văzut un șarpe atras de mirosul laptelui și care se ospăta în voie. Când a simțit că vine cineva, s-a retras cuminte intrând printr-o gaură mică de tot, sub casă, șarpele casei. Niciodată nu i-am auzit pe părinți că nu mai au cu ce trăi sau că o
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
și parcă toate-n tine devin zbor. Dacă refuzi să Îl primești,nu pleacă, așteaptă mai departe până când dorul de El prin suflet o să-ți treacă. Intră atunci în casa ta flămând și însetat de dragostea-ți și dacă Îl ospătezi,îți va surâde blând. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1564, Anul V, 13 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348734_a_350063]
-
loc de pelerinaj creștin - Stejarul Mamvri sau Templul Ramat El - Halil. Tradiția veche iudaică face legătura între acest loc și Stejarul lui Mamvri Amoreul din Vechiul Testament (Fac. 14, 13) fiind locul în care s-a sălăjluit Avraam și i-a ospătat pe cei trei îngeri ai Domnului înainte de pedeapsa Sodomei și Gomorei (Fac. 18). Inițial, aici era locul de închinare al evreilor, însă în epoca elenismului acesta a fost transformat într-un loc păgân, legat de sărbători populare, de jertfe și
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
adevărat spectacol popular în care munca se împletea cu distracția. Cu o zi înainte de șezătoare oamenii se sfătuiau unde să aibă loc șezătoarea. Aceasta se ținea, de obicei, la casa unde se afla război de țesut. Aici torceau, țeseau, se ospătau, glumeau. Una din femei striga: „Să vie, să vie/ Să vie, să vie, /să vie Dorinu lu' Florea Pâlșului./ Când începeau să vină bărbații în șezătoare una din femei spunea: „Șezătoarea ni-i deplin/ Fete avem, fișiori ne vin./ Și-
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Așa s-a întâmplat și acum: broasca și-a făcut apariția la suprafață și stătea nepăsătoare lângă pluta mea. Parcă mă sfida. Mă făcea atent că pot să scot fixa afară, de prins nu voi mai prinde pește, atât timp cât se ospătează ea în zonă din momeala aruncată de mine. Așa am și făcut. Am strâns fixa și lansetele și m-am pregătit să plec spre casă. Fiind duminică, am preferat să mă mulțumesc cu peștele care s-a lăsat păcălit de
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
Așa s-a întâmplat și acum: broasca și-a făcut apariția la suprafață și stătea nepăsătoare lângă pluta mea. Parcă mă sfida. Mă făcea atent că pot să scot fixa afară, de prins nu voi mai prinde pește, atât timp cât se ospătează ea în zonă din momeala aruncată de mine. Așa am și făcut. Am strâns fixa și lansetele și m-am pregătit să plec spre casă. Fiind duminică, am preferat să mă mulțumesc cu peștele care s-a lăsat păcălit de
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
că nu poate garanta reușita, dar va face tot ce îi va sta în putință pentru a-i prepara o licoare cu proprietăți magice. Hada a fost ascunsă cu grijă într-una dintre încăperile palatului și a fost plătită și ospătată regește. Chiar și așa, în aceste condiții tragice, pentru părinții Zalei nu conta decât fericirea fetei lor. Lunile au trecut, prințesa nu ieșea, în continuare, decât noaptea și părea a avea sufletul încărcat de suferință, dar și de ură. Să
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
Gheorghiu-Dej, unde, fără prea multă introducere, i-ar fi spus acestuia hotărât: - Bă, Ghiță, tu la mine-n sat nu faci co- lectiv, ai înțăles? - Bine, Măriene, nu fac, liniștește-te! - i-ar fi răspuns Gheorghiu-Dej. Apoi, cică, l-a ospătat, i-a dat niște bani de buzunar și l-a trimis la gară cu un automo- bil al Comitetului Central al Partidului Munci- toresc Român... Or fi fost, n-or fi fost toate astea adevărate..., cert este faptul că, până la
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
obrazul subțire ... Revenind înăuntru, o muzică și o masă bună se poate lua într-un restaurant inedit, sunt vreo 10 de acest fel în State și despre care am vorbit ceva mai înainte, într-unul dintre ele din San Francisco ospătându-se și semnatarul rândurilor de față, Rainforest Cafe, o aventură culinară într-o sălbătice “domesticită” și luxuriantă în MGM Grand Hotel, Vrei o gondolă cu-n gondolier calificat, te duci pe The Grand Canal de la “The Venetian”, am merge ca
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
-s! Oricât ar umbla prin gări, autogări sau răscruci, nimic nu se aseamănă cu ce va găsi călătorul aici, la frumoasa Irina, unde totul pare proaspăt, curat, liniștit, intim, ca un zăvoi ieșit la soare din adâncul apei. Aici se ospătează și se petrece ca altădată, la hanuri, aici zi cu zi se țes povești. Unele de iubire! Nu-i este bine cuiva să-l pătrundă prin inimă ochii Irinei, pentru că mult timp de acum încolo, sforile somnului nu-i vor
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
rămași acasă, știau ce au de făcut în ograda lor cu chibzuința și cumpătul primit de la părinți. Citind fiecare mică proza : Curca, Dracu-n farfurie, Cântecul sapelor, Furtună, Prima zi de școală, Curcanul, Gâștele, Stafiile, Îngerii în vis ... m-am ospătat cu atâtea frânturi de peisaj din micul sat Ușurei, așezat pe malul râului Beica, unde Titina alături de ceilalți copii, ascultau cântecul broaștelor, târâitul greierilor și țânțărimii; unde spuneau povești și se jucau de uitau de păscutul vacilor ce le aveau
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA-ŢENE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361672_a_363001]
-
malul râului Beica, unde Titina alături de ceilalți copii, ascultau cântecul broaștelor, târâitul greierilor și țânțărimii; unde spuneau povești și se jucau de uitau de păscutul vacilor ce le aveau în grija, uitau și de foame și de sete. M-am ospătat din toate povestirile că și atunci când în ziua de Sf. Crăciun, după ce făceau câteva milostenii pentru cei morți, serveau prânzul Sf.Crăciun, la masa cea mare, lucru care se întâmplă numai la Sfintele Sărbători: Nașterea Domnului și Sfântă Înviere. Văzute
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA-ŢENE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361672_a_363001]
-
arăta gradul de înfometare din închisori: Ziua pândim cu nările-n vânt/ Năluca unui abur de mâncare/ Poate din cer, din iad sau din mormânt/ Or să ne arunce resturi că la fiare/. În beznă nopții ne visăm strigoi/ Ne ospătam din câte un hoit fierbinte/ Dar numai moartea rupe hălci din noi/ Ea singură înfuleca morminte. În anul 2007, la Editură Humanitas a aparut volumul Memorialul durerii, autor fiind Lucia Hossu Longin. La pagina 91 sunt detaliate răspunsurile date de
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
acestea când vine vorba de cei dragi și apropiați nouă, nu vrem și nu acceptăm ușor să-i vedem plecând de lângă noi. Tata era un om minunat, mereu cu zâmbetul pe buze, nu treceai pragul casei sale fără să te ospăteze cu tot ce avea mai bun! Fie că îi erai prieten sau doar instalatorul venit să repare o chiuvetă, tata te punea la masa! Bucătar desăvârșit, era capabil să gătească un meniu regesc în doar câteva ore! Tata era o
TATALUI MEU, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345691_a_347020]
-
în schimb rumen. Într-o zi a venit la mine și mi-a zis: „ Mitule, cred că mi se apropie sfârșitul. Am venit să-ți spun ceva înainte de a închide ochii pentru totdeauna.” L-am poftit în casă, l-am ospătat, apoi i-am zis: „ Te ascult unchiule Badea”. „ Tatăl tău ne-a fost amic. Noi ascundeam la el la stână prăzile. Mama ta a murit când tu aveai trei ani, dar tatăl tău nu s-a mai căsătorit niciodată. Era
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
de undeva de la sat. Ne-am cunoscut la un restaurant, așa cum era în perioada aceea... Reporter: ...o întâlnire romantică... Joni Pețca: ...tinerii își petreceau timpul în restaurante, la baluri sau în alte locuri de distracție. Ani Pețca: Eu lucram ca ospătară, soțul meu era frizer la un hotel, iar drumul lui trecea prin restaurantul unde lucram eu. Eu am avut o vecină care m-a invitat la Biserică. Când am ajuns acolo, m-am răzgândit și n-am mai vrut să
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356592_a_357921]
-
găsit plăcere în lumea aceasta? Ani Pețca: Aveam 22 de ani și eram tânără. Îmi plăcea tot ce era frumos și alergam după frumos. Alergam după lumea aceasta și plăcerile ei. Mi-am permis chiar orice, pentru că aveam meseria de ospătară, care era foarte bănoasă. Soțul meu era unul dintre frizerii buni și împreună câștigam foarte mult. Copii nu aveam, așa că mi-am permis orice. Dar nimic din lumea aceasta n-a putut să-mi dea pacea sufletească și fericirea - nici
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356592_a_357921]