142 matches
-
aflate în zona de munte , asupra populației urbane, pentru care nostalgia pentru locurile natale a constituit un prim imbold pentru întoarcerea la rural, la natură. Se poate spune chiar că, înainte de a fi activitate economică, fenomenele sociale ale călătoriilor, vizitelor, ospeției, care preced activitatea turistică, sunt consemnate ca fiind determinate de sărbători tradiționale legate de activitatea agricolă, ca și de motivația religioasă. Dezvoltarea turismului în zonele rurale își propune să rezolve, în afara obiectivului esențial al activității-satisfacerea motivației turistice și problemele economice
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
pentru o cât mai bun ă păstra re a vinului. Pe vremea domniei lui Ștefan, rege al Ungariei era Matei Corvin. În timp ce voievodul se gândea cum să ridice Cotnariul, s-a întâmplat ca Matei să-l invite pe Măria Sa în ospeție, ca musafir de onoare, dar nu la Buda, ci la Alba-Iulia. Regele Matei a făcut această invitație spre o mai bună înțelegere cu Domnul Moldovei, după luptele ce le purtase unul cu altul la Baia. în acea bătălie, spune cronicarul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bune predispun la veselie, exaltă imaginația, atenuează amărăciunea, stimulează conversația oamenilor de spirit, creează o stare de bună înțelegere, dau impresia de putere, de echili brare, d e ieșire din obișnuitul vieții... Vinul face să apară, treptat, acel duh al ospeției și acel fir invizibil care leagă indivizii și societățile, unindu le în jurul unor sentimente. Și dacă ne este permis, Omul Valeriu D. Cotea , prezent la marele lansări de carte din urbea noastră, așteptat întotdeauna de cei prezenți să-i soarbă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
hogeagurilor îndemn au vrere a omului și animalului întovărășitor spre tihna și căldura căminului și șurii. Drumeții zăpezilor au tras la curtea boierească, mult adăugată, fiind întâmpinați și așezați cu cinste, ca adevărate fețe ale sfatului țării, în casa de ospeție, ce i-a c uprins și omenit după rang pe fiecare dintre ei; mai ales că unii erau pentru prima dată călători în aceste locuri. Bădița se cunoștea că avea plesnitură de gospodar și că era om mult umblat și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sticlă la un raft de gând, Apoi tot alfabetul. Mereu aminte să-ți aduci Ce scris a cronicarul: Să spargi tăcerile cu nuci Și să citești Cotnarul. Pe crinul cupei scrise sunt însemnele veciei: Femeia, vinul, lângă cânt Și legea ospeției. De vinu-i dulce ori amar, Tu dă i prinosul vieții, Să-mbătrânești ca un Cotnar E scutul tinereții! ION MICLĂU Născut la 25.12.1940 în localitatea Gepiu, Județul Bihor. Urmează un institut tehnologic în Australia, urmează apoi Facultatea de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
continuare, nimic. "De unde veniți?" s-a auzit o voce. Mâna lui Flora m-a mai strâns o dată de umăr, semn că trebuia să-mi țin gura. "De la mănăstire!" a răspuns Ioan. "Cu ce treburi pe-acolo?" a continuat interogatoriul. "În ospeție!" "Da de unde sunteți?" "Din București!" "Și ce meserie faceți?" Aici, Flora a răspuns răstit și apăsat: "Poeți. Suntem poeți!". S-a stârnit rumoare, iar eu am început să descâlcesc câte ceva prin ochelarii aburiți: era o încăpere nici mare, nici mică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
H. Rowley, Worship în Ancient Israel, p. 56 și n. 7. Dar, adaptându-se la un nou stil de existență, iahvismul evoluează și se modifică. Se remarcă, la început, o reacție împotriva valorilor exaltate de către toate societățile de păstori. Legea ospeției, lege sacrosanctă la nomazi, este trădată violent de către laela: ea invită în cortul ei pe șeful canaanean Sisera, care fugea învins, și îl ucide în somn (Judecători, 4: 17 sq.) Sanctuarul mobil din timpul lui Moise cade în desuetudine. Cultul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
2 unități, județul VÎlcea. Vilele sunt unități de cazare de veche tradiție În turismul de odihnă și de tratament din țara noastră și ele continuă să joace Încă un rol principal În calitatea lor, de case de odihnă și de ospeție. Principalele localități cu vile sunt: Codlea, Poiana Brașov, Predeal, PÎrîul Rece județul Brașov; Herculane județul Caraș Severin; Gura Văii județul Mehedinți; Bușteni, Sinaia județul Prahova; Păltiniș județul Sibiu; Călimănești, Căciulata, Costești, Olănești, Voineasa județul VÎlcea. Cabanele, supranumite și „cuiburi de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vile sunt: Codlea, Poiana Brașov, Predeal, PÎrîul Rece județul Brașov; Herculane județul Caraș Severin; Gura Văii județul Mehedinți; Bușteni, Sinaia județul Prahova; Păltiniș județul Sibiu; Călimănești, Căciulata, Costești, Olănești, Voineasa județul VÎlcea. Cabanele, supranumite și „cuiburi de vulturi”, „case de ospeție” etc., joacă unul din cele mai importante roluri În turismul românesc, În special În formele sale de weekend și de drumeție. De dimensiuni variabile, fie ele din lemn sau din piatră, amplasate pe văi În șei sau sub vîrfurile stîncoase
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de dimensiunea lor, privite În intimitatea lor lăuntrică, stațiunile balneare sau de odihnă pot fi apreciate ca fiind adevărate uzine vii de sănătate cu foc continuu. Aici indiferent de ora din zi sau din noapte, de anotimp, turistul găsește ușa ospeției deschisă, acea liniște și frumusețe (interioară și exterioară) ce oferă clipe de Împlinire sufletească, intelectuală și de fericire. România este una din țările În care, stațiunile turistice, sunt de veche tradiție și ele sunt o prezență activă pînă În zilele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
care se chema padre Leonello. Era grăbit, m-a întrebat doar câți ani am și dacă am copii, apoi mi-a arătat o mașină veche și mi-a zis: — Hai să mergem acasă! — Unde? De ce acasă? Știam că primește în ospeție la biserica lui. După experiența cu moșul de 80 de ani nu mă mai șoca nimic. A răspuns doar: Lasă, hai, că și-așa e târziu! Casa Concettei era în munți, izolată. Următoarea casă era la vreun kilometru. Pădure și
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Dumnezeu să îi sfătuiască pe oameni să-l respingă pe Anticristul sau Iahwe care ne-a tot călărit de vreo 1600 de ani. În tăblița 5 Mitrache Tomșa care era casierul unei mănăstiri s-a îmbolnăvit rău cînd era în ospeție la ruda sa Ene și a fost adus înapoi la Sarmisetuzo dar nimeni din neam nu l-a mîngîiat cu vorbe și nu l-a cinstit cu băutură și mîncare. Supărat ,,cînd sufletul și mintea se vor veșteji am să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și-a furat practic darul, căzu Ondine pe gânduri. Trees cochetă mai departe cu imaginara situație evocată: − Ce se întâmplă când o parte din misterul tău încă neîngrădit de forme îți năvălește în lumină prin privirea unui artist primit în ospeție intimă? Ei, bravo lui dacă revine din voiajul ăsta șamanic cu o capodoperă! Dar dacă apare cu mâinile goale și ochii în pământ? Sau, și mai rău: dacă aduce între tâmple o viziune descompusă, oribilă? Sau - vai de mine! - dacă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
regiuni adiacente ei. De aceea, îl iritase memorabil constatarea simplistă întâlnită cândva într-o carte a lui Tagore, cum că Europa ar fi o civilizație a zidurilor despărțitoare și compartimentărilor, spre deosebire de India, unde absolutul ar fi, chipurile, într-o perenă ospeție; numai cineva lipsit de simț arhitectural putea scrie astfel despre ziduri și exalta în locul lor o deschidere de hău, necondițională, fără nuanțări și discernământ, cum pare a fi cea mistică. Alergic la indiferența atroce și compactă a elementelor, omul nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dătătoare lucrurilor de măsura-i. Și mai învățase pe propria-i piele exalând delicate parfumuri egiptene de nemurire că, la dulcele venin cu care-și imobilizează prada, nu există alt remediu decât găzduirea și copleșirea turbulentului oaspete cu toate darurile ospeției, până ce se ghiftuiește într-atât încât să plece singur. Spre a-l îmblânzi, trebuie să fii gata să-i dai mai ales ce nu ai, adică pe tine însuți - să-ți atribui însușiri doar ca să ai cu ce-i umple
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de adus, eventual, sublimei lighioane; iar atunci când, vreme îndelungată, ea nu-i ușura salutar de ele, cei mai săraci cu duhul se complăceau în credința că sunt ceea ce și-au însușit, și că însușirea asta poate chiar înlocui favorurile înaltei ospeții. Galerie a neîmplinirii înăuntrul sinelui, imateriala reptilă nu făcea decât să le afâneze vitalizant un spațiu intim altfel amenințat de pietrificare, săpându-le cu foamea-i de altceva convingerile identitare cele mai adânci. Deviza celor mai lucizi era "lasă-te
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
totdeauna, începea sâmbătă noaptea, eram prezenți din timp, nici n u puneam geană pe geană, că avusesem atâta treabă, iar p e la ora 12, cu tot alaiul bisericesc, vecini și oameni din întreg satul, ba și rude venite în ospeție, înconjuram biserica și cântam, însoțind vocea clară a preotului și cântăreților care de la strană coborâseră în mijlocul nostru, „Hristos a înviat din morți, Cu moartea pre moarte călcând”...Aveam cu noi, pregătite de mama, toate bunătățile pe care le adusese - pască
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
vorbe, ceia ce a pus în mirare pe toată lumea. Era bolnav de o boală destul de obișnuită și destul de urâtă. Doctorul Rizescu cu fața-i ca luna plină, mulțămit și vesel, săltându-și deseori de râs, respectabila-i burtă, face onorurile ospeției: mâncăm cu destulă poftă un harbuz pe când trecem prin târgul Lespezi, printre două rânduri de curioși, plăcuți surprinși în sabășul lor de trecerea armatei, printre două rânduri de curioase gătite, cu părul lucitor de gaz și pomadă, plăcut surprinse de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ce ținea de zona geografică și afectivă. În program, vizita la casa bunicilor ne a întărit această iluzie. Ne-a primit familia care o locuia acum, o familie de ucraineni care vorbeau și moldovenește, poftindu-ne după datinile neschimbate ale ospeției în camera, mai mare, din față, de primit musafirii; ne aștepta o masă întinsă. În timp ce ai mei intrau pentru a onora momentul, eu singur am trecut printre ei, contrar regulilor unui elementar protocol, spre coridorul din fund care despărțea două
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
semne-n stele, Ape mari și vremuri grele, Și bate puternic vântul De cutremură Pământul! Valurile mărilor Azi răsună-ngrozitor Domnul vrea să se răzbune Că nu facem fapte bune. Nu, ne mai poate răbda Că lucrăm Duminica! Celelalte sărbători Ospeții, beții și hori Noi tot bine așteptăm De la rău nu ne-nturnăm, Nici un ceas pentru Iisus Ca să ne rugăm n-am pus Și-auzim din depărtare Ape mari cutremur mare Multe sate s-au Înecat, Orașe, s-au scufundat În fundul Pământului
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
sperietură, privind dezolat la risipa ce făcuse. Râul, neștiutor a luat frumos cu el și a dus mai departe, tot ceea ce Dumnezeu pierduse din sacul Său burdușit de daruri. Iar satul acela pe care intenționa Sfântul să-l blagoslovească cu ospeția Sa, nesperată de muritori, nu era altul decât Cârțișoara noastră. Și cum se întâmpla ca totul să se petreacă tocmai într-o frumoasă zi de vară, în care mai toată suflarea satului se afla în luncă, copiii la scaldă, fetele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aceasta plec cu trenul și așa se face că pe 17 noiembrie 2000 am ajuns în gara Paris-Est, de unde am fost condus cu taxiul de fiica mea. După aniversarea din ziua următoare m-am bucurat de încă trei luni de ospeție, cu plimbări în doi pe străzile și bulevardele din jurul Arcului de Triumf, cu accent pe vestitul și mult solicitatul bulevard Champs Elysées și vecinătățile. Totuși, cele mai lungi și mai instructive deplasări au fost acelea când mă aflam singur, încât
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
să trăiască fiecare după voia și credința sa. Bunicul meu, Alexandru, a căzut sub grea afurisenie din partea papistășimii pentru că oploșea pe toți boemii husiți persecutați ce pribegeau suferind pentru credința lor. Nu voi a călca această moștenire sfântă: toleranța și ospeția moldovenească. Cu o condiție, spune el, după ce face o pauză, cu vocea mai fermă, mai răspicată: să fie credincioși țării ce le-a deschis brațele și a cărei pâine o mănâncă! Să fie ajutați! încheie el și face câțiva pași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Dumnezeu drăguțu' cu răgazul aista. Să nu ne culcăm pe-o ureche, ci, cu mai multă tărie, să înfiripăm oastea, cetățile, ca să-i primim cu tot "ighemoniconul" cuvenit unor așa oaspeți de samă; să nu facem de râs mult lăudata "ospeție moldovenească". Aferim! Cataroaia să-i... se repede Mihail, dar Ștefan îl sâsâie: Zât!! Să întărim straja de margine pe Nistru! Radu Gangur, ochii și urechile mele să fii! Știți cum dau tatarii. Auzi răcnind: "Tatarii!!!... Au venit tatarii!!!!", și tatarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de Istru. Anacharsis marele înțelept al sciților păstori sau geților de la nord de Istru și unul din cei 7 înțelepți ai lumii antice, a fost fiul regelui Gnuru. Pe la anii 590-570 î.e.n. cînd a vizitat Grecia, a fost primit în ospeție de Solon pentru a-l ajutat să dea legi bune atenienilor. Grecul a trebuit să cheme să-l ajute în munca sa pe un om mai înțelept și mai priceput în această direcție decît el, pentru a da atenienilor o
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]