146 matches
-
dorit să redea, prin ele, o palidă idee despre ceea ce vor fi putut să fie poemele primilor trubaduri din Evul Mediu - rapsozi creștini al căror singur bun fiind o spadă și chitara, umblau dintr-un castel în altul, plătindu-și ospeția cu cântări". Haina cea nouă e oferită de Șerban Foarță, în linia îndemnului lui Joachim du Bellay - �așijderea, orice vechi cuget, nou să-l facem", unor piese celebre precum Zâna, Silful, Bunica, Uriașul, Logodnica toboșarului, Cei doi arcași, La un
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
s-o adune. Și nici o mișcare n-a dus mai departe dușmănia cu materia decît avangarda. O dușmănie polifonică, în care fiecare și-a găsit acordul, nuanța sonoră care sfărîmă zidurile Ierihonului. Cu larma deznădăjduită a manifestelor, sau cu bună ospeție. Ca la Ștefan Roll (Gheorghe Dinu, fiul lui Enache, cel cu Lăptăria), care arată, față de materiile de toate soiurile, o anume curiozitate inofensivă, de copil care desface o jucărie. Nimic, în Ospățul de aur, volumul din 1968, de la Editura pentru
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
profetul ajunge până la urmă să le reconstruiască lumea, atras de Iubire, precum în Tyr arhitectul Hiram construise un templu zeiței Ashtarte. Iubirea lui nu e numai divină, ci și foarte pământească, fiindcă se îndrăgostește de văduva care-l primise în ospeție. Fenicia adora deseori o triadă de divintăți, compusă dintr-un zeu protector al orașului, o zeiță - soția sau prietena acestuia - și un tânăr zeu, de obicei fiul, care murind și renăscându-se exprimă ciclul anual al vegetației. La fel, Ilie
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
unul dintre cele mai bine păzite „secrete de stat”. Modelul trezise deja interesul autorităților comuniste din epocă. După o vizită a lui Ilie Verdeț, în ziua în care prima garnitură părăsea fabrica, echipa inginerului-inventator s-a pomenit cu o nouă ospeție, tot la „nivel înalt”: Paul Niculescu-Mizil. „Taman când să ne bucurăm de izbânda noastră, tramvaiul aflat în probe s-a blocat din cauza unei pene de curent, exact în dreptul Catedralei, cu Mizil cu tot, așezat comod pe banchetă. Ne-au trecut
Agenda2006-03-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284648_a_285977]
-
ciubote rusești grele (din contră, la conferințele sale era prezent publicul de societate... în papuci și cizmulițe delicate, studenții). Spre Marinetti n-a zburat niciunul din ouăle clocite promise de pictorul Mihail Larionov! El nu dorea să se simtă în ospeție, ci în acțiune futuristă sfidătoare, încât unii dintre jurnaliști, reieșind din mărturisirile oaspetelui, constatau că italianul: „...e mâhnit de întâmpinarea care i se face - este aplaudat, în timp ce dânsul constată că aplauzele sunt un mod de a adormi energia. El preferă
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
Crâșma din drum. Ia te uită! Am ajuns și la jumătatea drumului, oameni buni! - a strigat Hliboceanu. Mai oprim sau mergem înainte? - a întrebat Mitru ță. Nu oprim. Am să intru, să-i spun lui Costache că diseară sosim în ospeție. Nu zăbovesc mai mult de o minută. Până n-o apuca să treacă măcar un ceas din ziua de mâine, Hliboceanu vine fără greș - a îngăimat în surdină Pavel Puicuță, în râsul celor din preajmă. Nu te lua pe gânduri
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Șarpele se târie pe pământ, de atunci iar oamenii cînd Îl Întâlnesc, Îi sfarmă capul cu un bolovan. LEGENDA RÂNDUNICII A fost odată un Împarat bâtrân care avea o grădină cu care se lăuda și toți vecinii când veneau În ospeție vroiau să se plimbe prin grădina cea vestita. Aici Înfloreau flori albe, roșii, roz, galbene, albastre, mici și mari, parfumate care mai de care.Pomii Înfloreau de două ori pe an și făceau fructe zemoase și dulci, ba un măr
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fundu-i răscolește De-n el cântare mândră gândiri adânci găsește. Ascultă! ȘT[EFAN] Cântă june cu inima nebună. Gândesc precum gândește pe mare-o blondă lună. (în timpul acesta doi din boieri se scoală, se uită, cu-ngrijire la Domn și ospeți, cari nu-i observă, ci sânt ou toții atenți la) MAIO (care începe să cînte) NORDICĂ Norul țipă, dunii * latră, Marea se zvîrcole-n veci Pin scheletele de piatră Ce-n natura cea, maratră Stau bătrâne, slabe, seci. În castelul trist
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Haina ta repede. Dă-mi-o (ea dă haina ei sclavei și se-nvelește în haina mohorâtă a acesteia) BOMILKAR Unde alergi, de ce ți-e plină Inima de nerăbdare, de ce graba asta vie? Este rândul meu acuma de-a-ți propune ospeție. LAIS Îmi e dor să-ncep o viață nouă CHALKIDIAS (cu LAIS deodată) Deci rămâi cu bine... BOMILKAR Deie cerul să vă meargă astfel cum vi se cuvine, Cum doriți ca să vă meargă. (singur, luând la sine giuvaierele de pe masă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prezinte cel mult șase camere destinate turiștilor, astfel încât afacerea să poată fi gestionată de o familie; confortul turiștilor să implice prezența apei curente, a băilor interioare și a unei igiene la prepararea hranei; proprietarii să primească turiștii în regim de ospeție și să asigure un agrement rural: drumeții, hrănitul animalelor, pescuit, echitație, participarea la sărbătorile locale (nuntă, botez, horă); mâncarea tradițională, preparată în gospodărie, să asigure cel puțin 60% din hrana turiștilor; să existe produse locale, artizanale (obiecte din lemn, ceramică
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ieși la iveală. — Nu-ți fie teamă, fiule, grăi Metodiu. Domnul tătar e om de treabă. Apoi, întorcându-se spre hanul cel tânăr: — Vom veni la tine și te vom cinsti, dar nu mult, căci alte gânduri decât cele ale ospeției ne mână drumurile. Pulvis et umbra sumus! — Amen! - răspunse tătarul, dând pinteni calului. După vreun ceas bun de călărit în goană, pe deșelate, hoarda toată și cei doi călugări ajunseră în tabăra tătărască. De cum pătrunseră printre corturi, nu mică fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și să mă Înfățoșez la pește; Între noi, bărbații (nici Mătușa Domnica, deși Îl gătea - și Îl făcea Într-o sută de feluri - nu punea gura pe el). Moș Iacob mă Întâmpina: - He-hei, băițălu moș’lui, bine-ai venit În ospeție pe la noi - da ia șăz’, să ne șadă norocu - și-mi arăta scăunelul cu trei picioare, al meu, numai eu ședeam pe el. Mai Întâi ș’ mai Întâi, a’ să ne deie Domnica borșuleanu di crăpceanu - cu leușteanu ș’ cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
delimitează locul în care trăim, de restul lumii, ne-a făcut o mare favoare. Mi-am dorit enorm să fiu prezentă la aducerea Sa la Vaslui. Și când aproape mă hotărâsem să stau cuminte, să o aștept să vină în ospeție, am fost invitată să merg într-acolo. Am primit primul semn când am coborât din taxiul care mă ducea întârziată, ca de obicei, în fața bisericii Sfintei Parascheva. Parbrizul ne-a fost stropit cu ploaie, cât durează golirea unei stropitori de
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
continuare, nimic. "De unde veniți?" s-a auzit o voce. Mâna lui Flora m-a mai strâns o dată de umăr, semn că trebuia să-mi țin gura. "De la mănăstire!" a răspuns Ioan. "Cu ce treburi pe-acolo?" a continuat interogatoriul. "În ospeție!" "Da de unde sunteți?" "Din București!" "Și ce meserie faceți?" Aici, Flora a răspuns răstit și apăsat: "Poeți. Suntem poeți!". S-a stârnit rumoare, iar eu am început să descâlcesc câte ceva prin ochelarii aburiți: era o încăpere nici mare, nici mică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
exista, după capul domnului colonel Stoicescu! A pufnit în rîs, a ciudă, apoi a tresărit simțind privirea întrebătoare a bătrîneilor. Ca să iasă din situație, nu voia să dea explicații și nici să supere, oricum, se zicea că-l chemaseră în ospeție și chiar îi făceau curte, a bătut ușurel cu degetul în hîrtia țeapănă, era ca o pielicică uscată la soare "asta da, domnilor, ieftinirea traiului și sancțiuni drastice contra speculanților, punctul șase, asta poate fi o măsură de succes, o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ce ținea de zona geografică și afectivă. În program, vizita la casa bunicilor ne a întărit această iluzie. Ne-a primit familia care o locuia acum, o familie de ucraineni care vorbeau și moldovenește, poftindu-ne după datinile neschimbate ale ospeției în camera, mai mare, din față, de primit musafirii; ne aștepta o masă întinsă. În timp ce ai mei intrau pentru a onora momentul, eu singur am trecut printre ei, contrar regulilor unui elementar protocol, spre coridorul din fund care despărțea două
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
Înstărit, cu nume În satele de pe toată valea. Foc mare, de nestins la inima flăcăului, drept care primarul hotărăște o vedere a celor doi, iar cum, dintre toți, el era omul cel mai adîncit În treburi, n-a putut alege pentru ospeție În casa fetei decît o zi de miercuri. Gazdele s-au trezit cu chipuri noi la poartă și grijă mare: ce să le pună pe masă În zi de post? I-a scos Floare din Încurcătură, sărind iute și, cîtă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
am cântat și la Domnul ne-am rugat. Ne-am rugat de vreme bună Ca să facem pâinea bună: Pâine mare și gustoasă Cu bucatele pe masă. Să avem de tot și toate și pentru cei de departe, Ce veniră-n ospeție Osteniți de drumeție. Domnul ne dădu de toate: Minte, pace, sănătate. Dar veniră la noi furii Nu doar pentru de-ale gurii. Au venit și vin puhoi Să ne fure ce-avem noi Au venit din toată zarea În puhoi
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
miri ce, în văzul întregii gloate pusă pe benchetuială, îl trase deoparte pe magnatul de la Sans-Souci, îl strânse în brațe, țocăindu-l răsunător și luându-și paltonul și cușma din blană de iepure dădu să se echipeze de drum: Mulțumesc pentru ospeție, zise el grăbit. Făcând unele plecăciuni către întreg vălmășagul de cheflii, izbuti să redreseze dintr-un incipient plonjon, făcând câțiva pași repezi înainte, adăugând, apoi, cu înverșunare: Plec la București. Se pare că au survenit, acolo, niscaiva urgențe... Sughițând sonor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
solii, în hainele lor pline de pulberile drumului străbătut cu destulă trudă, tropoteau spre umbrosul han al oaspeților de seamă. În locuințele cele simple ale greierilor, răbufniră contradictorii zvonuri și reflexii: Splendidă ocazie să mergem, ca vizită de răspuns, în ospeție la Cetatea furnicilor! glăsuiră chefliii amatori de pleașcă și de pomană, care visau totdeauna, lăsându-le gura apă, la butiile cu înmiresmate vinuri din hrubele adânci, unde se păstrau îmbătătoarele licori. Majoritatea greierilor mustăciră aprobator la ideea alcătuirii unei fastuoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
coborî iarna peste tine, vei crește om de zăpadă, te vei topi peste o sămânță, vei răsări, o să te înalți pom cu suflet de om până la cer, vom fi mai aproape, tot mai aproape. Aici, în icoană, ești ca în ospeție, acolo, sus, te voi aștepta ca pe un soț ostenit după o zi de coasă!" Nu degetele au fost semnele durerii, ele ustură, dor, amorțesc, se usucă, se desprind din palme precum niște muguri pocniți prea devreme; dorul, 21 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
împărat și al împărătiței sale, Brăduț-Voievod, se însoară. Iară aleasa dumisale este jupânița Liana, carele a fost ajutor jupânesei Ilinca chelăreasa, dară de-acu-ncolo se face domniță. Așa că, de azi în trei zile, va să pornească nuntă mare, fiind chemați în ospeție mulțime de împărați cu muierile și cu odraslele lor, precum și alte fețe alese. (tobă) PRIVITOR 1: Da' pe noi nu ne cheamă la nuntă? (animație, râsete) PRIVITOR 2: Parcă tu l-ai chemat pe Măria Sa la nuntă când ți-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Doamne, când eram noi tineri, Mâncam luni și poate vineri. N-aveam bani, îmbrăcăminte, Nu aveam încălțăminte. Eram tineri și frumoși, Veseli, harnici, curajoși, Nu știam de tratamente Și nici de medicamente. Ne duceam în ospeție, Mai trăgeam câte-o beție, Era veselia-n toi Fără griji, fără nevoi. Dar încetul cu încetul S-a rărit și cu banchetul. Au venit griji și nevoi, Haine și ghetuțe noi. Geaba ai bani și de toate Dacă ai
Nostalgie by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83193_a_84518]
-
se făcuse Festivalul, să le arătăm că și după cortina de fier capitaliștii se pot simți bine, nu-i mănâncă comuniștii și alte chestii de-astea de propagandă cum se făcea. Se umpluse orașul de boale pă chestia asta cu ospeția și dărnicia. Chicoti iar, pierdut parcă în reverii. Dădu a lehamite din mână. - Ieșise toate marșrutistele la treabă. Chiar și fetele cuminți, tot mai încercau și ele un capitalist. Așa, de să se laude mai apoi că a strâns capitalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
făcuse și înainte. Când Katsutoyo se îmbolnăvise, în timpul misiunii la Hideyoshi, Katsuie își manifestase mânia limpede în ochii întregului clan. „Să profite de ospitalitatea lui Hideyoshi sub pretextul bolii, iar apoi să se întoarcă, după ce a stat câteva zile în ospeție la el - omul ăsta e de o prostie cum nu se poate descrie în cuvinte.“ În cele din urmă, veștile despre cuvintele aspre ale lui Katsuie ajunseră la Katsutoyo. Acum, înconjurat de armata lui Hideyoshi, Castelul Nagahama era izolat, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]