3,831 matches
-
Era ușor respinsă de colegii de seama ei și atunci, ca o refulare, îi plăcea să dirijeze pe cei mai mici ca ea, îi alinia în șir indian, îi învăța să joace „9 pietre”, „rațele și vânătorii”, „țară, țară, vrem ostași!” și câte și mai câte. Anii au trecut și am ajuns la același liceu industrial, un liceu banal pe lângă casele noastre apropiate, unde eram mai toți cei din cartier. Când vroiam să ne ducem la un film, se duceau doi-trei
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_danei_cristea_aurora_1342351327.html [Corola-blog/BlogPost/348317_a_349646]
-
prieteni, cât și dușmani. Chinul, tortura, boala, persecuțiile îl striveau permanent, dar prin suferința smereniei și bucuria dăruirii învia mereu în duh omorând moartea: „Eu plec acum, și chiar dacă viața mea a fost diferită de cea a înaltului cler, rămân ostaș credincios Bisericii, căci în aceste vremuri Iisus trebuia să fie în temniță. Sunt cutremurat și fericit că mi se oferă moartea pentru El. Să nu părăsiți niciodată Biserica, chiar dacă veți întâmpina mari împotriviri în statornicia adevărului! Creștinătatea are noi martiri
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338702304.html [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
literele mici si mari de mână, cifrele și să descifrăm cuvintele din Abecedar. Vremea trecea și noi copiii, bucuroși, deslușam cuvinte pe care deja le știam. În recreație jucam „Podul de piatră”, „Batista parfumată”, „Țăranul ară câmpul”, „Țară, țară, vrem ostași!”, „Pietricele”, uneori săream coarda, jucam șotron sau băteam o minge. În vacanța de iarnă, pentru prima oară, am mers la colindat, împreună cu ceilalți copii din vecini. Câteva bombonele, merișoare, nuci și covrigi se adunaseră-n trăistuța pe care mi-o
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Mariei Toacă, nu avem voie să ocolim un nou oftat istoric al acesteia, provocat de desfigurarea Bucovinei de Nord: ,, Au fost devastate sfinte lăcașe, distruse librării și biblioteci de carte românească, schimbate denumirile de străzi... Însă șenilele tancurilor și cizmele ostașilor , care au intrat victorioși cu șaizeci de primăveri în urmă în metropola Bucovinei, n-au reușit să șteargă unele inscripții românești de pe caldarâmuri și de pe cazărmile care ies azi la iveală de sub tencuiala blocurilor deteriorate”. Clocotind ca un vulcan gata-gata
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
pot să-l susțin ! - Ia-l la palme !... - Și dacă-mi cere dreptul la replică după ce-și revine ?..... - Așteaptă numai puțin : Soldat !... Drepți ! A funcționat. Leșinatul a luat pe dată poziția de drepți redevenind cel de dinainte, un brav ostaș cu mintea trează. - V-am adus prăjituri. Dacă mai vreți, spuneți-mi... Aveți însă grijă să nu vă deranjați... Chestia cu „ soldat... drepți ! ” nu va avea niciun efect ! Nu au mai avut timp de prăjituri. Dintr-o dată, serviciul de curierat
X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475141150.html [Corola-blog/BlogPost/365291_a_366620]
-
THEOPHYLAKOS SIMOCATTES în opera de seamă între anii 610-641 d.Hr. vorbește despre expediția spre ASTICE din 587 a lui COMENNTIOLOS, omul cel mai de seamă din garda împăratului, când s-a produs învălmășală în armata romană în urma unui incident, ostașii înțelegând că este semnal de retragere ca și cum dușmanii s-ar fi apropiat prea mult de liniile de apărare romane...” Fiecare striga să se întoarcă și se îndemna unul pe altul în limba băștinașe să se întoarcă, grăind cu foarte mare
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
VICINA” , iar poemul epic german - care a fost compus între anii 1140 - 1160, dar se bazează pe un text din secolul al IX-lea,numit „Cântecul Nibelungilor” (Nibelungenlied), ne vorbește de țara vlahilor. „...Venea pe cai sălbati, cu șapte sute de ostași, insuși RAMUNC herțegul, care stăpânea în țara vlahilor, zburau sirepii lor, Sasi și prințul GIBE, învăluit în colb ca într-un nor”. De asemenea, în CRONICA RUSĂ din secolul al XI-lea, numită și CRONICA lui NESTOR întocmită în secolul
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
spusele autorului, "misterul fecundității și al morții este însuși misterul iubirii, care va supraviețui dincolo de mormânt". Partea superioară a Porții, ar putea reprezintă hora țărăneasca, gorjeana. Petre Pandrea, în ideea că Brâncuși a costruit la Tg Jiu un monument închinat ostașului victorios, eroului întors acasă, a văzut în această "o solemnitate a nunții în cinstea soldatului victorios, care intră în rânduiala rurală". Să fie oare Poartă Sărutului un arc de triumf? Sau, doar un simplu portal așezat la intrarea în Grădina
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 by http://confluente.ro/Aniversarea_nasterii_lui_constantin_brancusi.html [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
zeci de ani în străinătate: el revine ori de câte ori simte că țara îi cere ajutorul, revine și luptă cu toate forțele, pe baricade să-și apere Cetatea: „Mulți cred că-i absurditate/ Să revii când arde glia/ Apărători de cetate/ Ca ostaș de România// Revin, onorată țară/ Fără pic de ezitare/ Am trăit prea mult afară/ Sunt sătul de deportare”. În această poezie răzbate spiritul de luptător al poetului. Ca o caracteristică a poetului Virgil Ciucă este ușurința în versificare, versul clasic
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1481765969.html [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
Asociației „Neamunit” au îngrijit mormintele eroilor și au rescris însemnele de căpătâi. Organizatorii și-au exprimat încrederea că gestul lor nu rămâne singular și va atrage și alte manifestări similare de exprimare a respectului pe care noi toți îl datorăm ostașilor români care au căzut în războaie pentru apărarea României. Prin îndemnul versurilor patrotice: „Presărați pe-a lor morminte, ale laurilor foi/ Spre a fi mai dulce somnul, fericiților eroi./ Ridicați pe piramida nemuririi, faima lor,/ Scris în cărțile de aur
CINSTE ȘI ONOARE EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1444806870.html [Corola-blog/BlogPost/367631_a_368960]
-
prin aceste părți cu un huruit infernal făcut de armata rusă cu chesoane și tunuri, cu căruțe încărcate cu muniție și armament, cu harnașamente și bucătării mobile de campanie, instalații sanitare și de prim ajutor, etuve și, bineînțeles, mulțime de ostași. Refacerea forțelor și completarea hranei pentru trupă și animale impunea o astfel de staționare, într-o zonă propice, cu potențial economic și așezare strategică, în imediata apropiere a șoselei naționale. Așa se face că într-o bună zi toată comuna
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
și animale impunea o astfel de staționare, într-o zonă propice, cu potențial economic și așezare strategică, în imediata apropiere a șoselei naționale. Așa se face că într-o bună zi toată comuna a fost năpădită de o sumedenie de ostași simpli ai bravei armate roșii, însoțiți de comandanții lor, gloată pestriță de indivizi în majoritate blonzi, unii mai roșcovani cu părul tuns scurt, alții asiatici cu ochii oblici și cu fețele late, cu nasuri cârne și mici, sau, dimpotrivă, borcănate
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
mirat că printre atâția bărbați se aflau și câteva femei, îmbrăcate ostășește, ca și bărbații, purtând și epoleți, cu insemne de grad. Artelnicii, cu șorț la brâu, serveau așa, pe întinderea livezii cu pomi, pe unde erau răspândiți pentru odihnă ostașii Mâncarea era pusă în gamele de aluminiu, ușoare, iar lingurile, din același fel de material, erau prevăzute și cu cuțit și furculiță și erau puse, după întrebuințare, în carâmbul cizmelor. Pâinea lor era făcuța în tăvi de tablă și era
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
Numai unul, vecin cu cimitirul comunal, în satul Ferigile, poreclit Codiță ( nume dat în glumă și cimitirului. Când vreun șoltic urează neprietenilor „-Vedea-te-aș la Codiță!” se știe ce sentimente nutrește fată de acesta), a făcut imprudeța să refuze pe niște ostași ruși care pătruseseră în curtea sa, cerându-i băutură, deși erau deja beți. Refuzul acestuia li s-a părut obrăznicie, unul dintre ei a scos pistolul și a tras în plin, nimerind pe nenea Mitu lu` Codiță în picior. N-
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
de minerii manipulați de aventurierul Miron Cozma, am auzit atunci, la sfârșit de august 1944, încă preț de mai multe zile și nopți, huruitul din ce în ce mai înabușit al căruțelor, al pieselor de artilerie, al bucătăriilor de campanie și al miilor de ostași învăluiți într-un înalt și uriaș nor de praf. În ceea ce mă privește, ca martor și actor în aceste momente de tristă memorie, am reținut că ,,sunt prost și roșu ca dracu”, dar și că pila-pila, adică ferestrăul și coasa
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
acest ,,este”?! Cumva că acesta pe care noi acum îl vedem aici mort, e încă viu? Ha! E cea mai bună farsă pe ziua de azi. Cu tot respectul bătrâne centurion, dar... Ceilalți legionari râseră. Scena părea acum bizară fiindcă ostașii râdeau în hohote iar puțin mai încolo grupul de femei și cei câțiva bărbați iudei se jeluiau întinzându-și mâinile cu durere spre crucea unde corpul lui Iisus atârna nemișcat. -E limpede ca bună ziua că dacă acesta ar fi fiul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
ți se face pur și simplu lehamite de această lume și regreți moartea celor dragi, dispăruți mai înainte din această lume. Mergi cît mai ești în putere la mormintele lor, dacă le mai știi, fiindcă știți..., în viața noastră de ostași mormintele camarazilor noștri rămân adesea uitate iar dacă totuși au un loc într-un cimitir aștepți de două ori pe an sărbătoarea manilor și lemurilor ca ei să vină de pe celălalt tărâm, să se hrănească cu ofrandele depuse în memoria
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
Octombrie, pentru ca la 25 Octombrie 1944, Corpul 6 Armată cu Diviziile 9,18, 3 și 21 Infanterie, întărit cu Detașamanetul Blindat al Armatei, a nimicit inamicul din zona Carei, și l-a silit să părăsească orașul, în care au intrat ostașii regimentelor 34 și 40 Infanterie, din Divizia 9 Infanterie ''Mărășești'', care au arborat Drapelul Tricolor Românesc, deasupra Primăriei Orașului Carei * După ce trupele de la aripa dreaptă a Corpului 2 Armată (D.11.1.D.8 Cavalerie Purtată), printr-o eficace manevră
O ALTFEL DE ISTORIE A ARMATEI ROMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/O_altfel_de_istorie_a_armatei_pompiliu_comsa_1384921944.html [Corola-blog/BlogPost/346870_a_348199]
-
piepturile voastre ați făcut zăgaz de neînfrânt dușmanului care voia să ajungă la Carpați/.../ Zdrobit de focul năprasnic al artileriei și de necontenitele voastre asalturi, inamicul a fost izgonit din Ardealul scump. Peste veacuri veți fi slăviți, voi, ofițeri și ostași care ați eliberat Ardealul'' * Marele Stat Major a dat un Comunicat special, în care arăta: ''În Nord-Vestul Transilvaniei trupele române, în strânsă legătură cu cele sovietice, au eliberat orașele Careii Mari și Satu-Mare ... dezrobind întreaga Transilvanie'', iar Ministrul de Război
O ALTFEL DE ISTORIE A ARMATEI ROMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/O_altfel_de_istorie_a_armatei_pompiliu_comsa_1384921944.html [Corola-blog/BlogPost/346870_a_348199]
-
Comunicat special, în care arăta: ''În Nord-Vestul Transilvaniei trupele române, în strânsă legătură cu cele sovietice, au eliberat orașele Careii Mari și Satu-Mare ... dezrobind întreaga Transilvanie'', iar Ministrul de Război a dat la 26 Octombrie ''Ordinul General'' în care menționa: ''Ostași! Ardealul Sfânt, leagăn scump al românismului, furat printr-un odios dictat, /.../ a revenit azi, prin luptă dreaptă și jertfă vrednică, la Patria din care a fost rupt'' * amintim că Războiul Sfânt al României a început în ziua de Duminică, 22
O ALTFEL DE ISTORIE A ARMATEI ROMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/O_altfel_de_istorie_a_armatei_pompiliu_comsa_1384921944.html [Corola-blog/BlogPost/346870_a_348199]
-
de securitate euroatlantică, precum NATO, a presupus nu numai faptul că țara noastră este beneficiarul securității colective, ci România a devenit și producător de securitate, zonală, regională și mondială. În acest sens, România a participat cu tehnică militară și cu ostași în misiuni multinaționale în cadrul teatrelor de operații, alături de militarii altor state membre NATO. Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 50 din 22.10.2014, România se alătură Australiei, Canadei, Statelor Unite ale Americii, precum și altor state din Europa care, la 11 noiembrie
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1415698733.html [Corola-blog/BlogPost/371653_a_372982]
-
asigurare al hranei. Absolut toate ființele vii își organizează astfel viața spre a se apăra împotriva intrușilor care atentează direct la bunul lor cel mai de preț. Hrana cea de toate zilele a lor și a urmașilor lor. - Mulțumesc în numele ostașilor care-și dau viața spre a apăra veniturile bogătașilor lumii care dezlănțuie adevăratele războaie. Să numești asta „apărarea domeniului de procurare a hranei” este mai mult decât o condescendență. - Și mai zici că omul ar fi perfect! Oare nu tocmai
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429869787.html [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
Și-n zidul meu e-o scară de tăcere! De voi urca spre altă dinastie, Veni-vor ploi înlănțuite-n foc, Mă vor uita pe-o insulă pustie Și vor striga: ești mreaja cu noroc Pe-o sabie cu mulți ostași de ace, Te-ai furișat în stâncile de dor, Nu vezi că grotele sunt mai sărace Acum, că le-ai furat și hoțul lor?! Ce simplu e să te condamni la fugă, Ce complicat, dar parcă am orbit, Trei fulgere
ȘI HOINĂRESC PE CERUL ÎNROBIT de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1411306466.html [Corola-blog/BlogPost/354399_a_355728]
-
copil, aici, se făcea cel mai bun porumb. Era așa de înalt că nu ne vedeam din el. Ne jucăm pac-pac, cu pistoale făcute de noi cu țeavă din tulpina de șoc. Unii eram Armata Roșie, alții fasciștii. Intoteauna câștigau ostașii sovietici care au trecut pe sub Oltul înghețat cu „țigară aprinsă”. Pe atunci nu sesizasem ironia din această ... poveste. --Și la noi, la Ușurei, până la colectivizare oamenii aveau lanuri de porumb foarte bogate. Dar ... după ce le-au luat atelejele, boii, caii
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ZECEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_zecea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/348431_a_349760]
-
o continuă Apocalipsă, descoperită în Patmosul Sfintei Scripturi și al Sfintei Tradiții, iar teologia înseamnă contemplarea lui Iisus Hristos cel Înviat și veșnic în mijlocul celor șapte sfeșnice de aur și căderea cu fața la pământ înaintea Lui, precum Apostolii pe Tabor și ostașii în Ghetsimani și la Înviere (Apocalipsă 1, 9-20). Revelația este o nesfârșită Cină de Taină la care Iisus Hristos ne cheamă, ne așteaptă, ne spală picioarele și ne cuminecă neîncetat cu Trupul și Sângele Său, împărtășindu-ne prin Marea Cuvântare
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]