646 matches
-
teorie literară (eseul văzut în raport cu genurile literare, stabilirea caracteristicilor formale sau de atitudine specifice). Gen prin excelență hibrid, literar și non-literar deopotrivă, refuzînd orice încercare de fixare, eseul, ne arată Alina Pamfil, este o "formă a neliniștii". Studiul, erudit fără ostentație, trece în revistă principalele teorii și idei vehiculate în legătură cu definirea eseului, dar pornind de la sugestiile oferite de analiza unor texte aparținînd unor autori diverși (Alexandru Odobescu, Paul Valéry, Peter Handke, Virginia Woolf, Octavian Paler, Henry Fielding, Günter Grass, Michel Tournier
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
mai diverse, practicând, pe lângă aluziile intertextuale multiple, un comentariu metaficțional omniprezent, care nu ne lasă să uităm formația sa ca profesor de literatură. Ca și Samuel Beckett, despre a cărui operă a scris, Coetzee optează pentru un stil lipsit de ostentație, de o sobrietate aproape rece, dar în care dramele umane sunt codificate cu o discreție care le face să aibă un impact cu atât mai mare. Dar, dacă în romanele mai timpurii, cum ar fi Foe (1987) și Master of
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]
-
una din cele mai derutante relații de simbioză, de dependență amoroasă și creatoare între muză și artist, roluri pe care John Lennon și Yoko Ono și le-au asumat alternativ, fiecare dintre ei apărîndu-și frenetic, dublul statut, amîndoi exhibînd cu ostentație figura a două jumătăți aparținînd aceluiași întreg. După asasinarea lui John, Yoko s-a transformat, ca mai toate muzele ce au supraviețuit artiștilor, în administratoare operei, amintirilor și tezaurului de informații a legendarului Beatles. Ea nu a renunțat însă la
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
selecție cu Chloe, localizare prețioasă și pretențioasă (și poate de aceea fadă) a savurosului roman "Spuma zilelor", publicat în 1947 de un Boris Vian aflat sub influența deopotrivă a suprarealismului și existențialismului, curente dezagregate azi într-un postmodernism mimat cu ostentație. Virtuozitatea absolută s-a dovedit a-i aparține lui Wong Kar-Wai pe care unii exegeți occidentali nu se sfiesc să-l taxeze drept genial. După eșecuri (Anii noștri sălbatici, Cenușa timpului) ori succese (Chunging Express, Îngeri căzuți) și mai sus
ASIA la "Europa" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16071_a_17396]
-
a sensibilității, rigoarea conștiinței creației și vocația verificată a comunicării prin cod sînt argumente suficiente în sprijinul proprietății limbajului și al autenticității mesajului. Pictura lui Șerban Foarță, discretă prin dimensiuni și pregnantă prin proporții, se înscrie în mod legitim, fără ostentație, dar și fără complexe, în mecanica legitimă a istoriei artei. Din punct de vedere formal, al construcției propriu-zise, ea intră mai curînd în categoria creației de tip rațional, a construcțiilor deliberate în care ansamblul se constituie prin adiționare, prin serialism
Un pictor și atît by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16086_a_17411]
-
și eliberarea formelor. Dar în anii ’70-’80 era o îndrăzneală să scrii titlul revistei pe verticală, să introduci pagini inversate, să „scoți” un rebus din imaginea mașinii de scris, să decupezi textul pe lângă grafică sau fotografie, să cultivi, cu ostentație, grafica îndrăzneață, să „arăți altfel”. Efortul a fost recunoscut internațional: revista trimestrială a Organizației Internaționale a Ziariștilor, „InterpressGrafik”, a dedicat un spațiu amplu „Forumului studențesc”, ilustrându-și textul cu cele mai reușite pagini ale revistei timișorene. Și era vorba despre
Agenda2003-19-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281004_a_282333]
-
e vibrația viscerală, adică trepidația joasă a cadențelor ca scop în sine, așa explicîndu-se senzualitatea mergînd spre timbrul trivial. Unde lipsește viziunea, tonul licențios prisosește. Urmarea este o încolăcire de sunete plăcute, o luxurianță de nuanțe lascive, întrun cuvînt o ostentație de ingeniozitate fără finalitate în gînd. Melodicilor le place jazzul, bluesul, lamentația orientală sau ritmurile latinoamericane. Canonicilor, orga, corul de catedrală sau psaltica aspră. La Vulcănescu, vibrația e înaltă, aerată sub influența privirii îndreptată în sus, de aceea tonul nu
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
au făcut din Philippa Gregory o autoare iubită, iar lui Hillary Mantel i-a adus de două ori Booker Prize. Poate succesul are altă explicație: romanul istoric reînvie personalități și epoci ale unui trecut definitoriu pentru o țară, păstrează, fără ostentație, o conștiință identitară serioasă și gravă, într-o contemporaneitate a globalizării accelerate. Dar Arturo Pérez-Reverte îi cucerește pe cititorii de pretutindeni cu romanele sale ce valorifică jocuri, arte și pasiuni - de la scrimă la șah, de la bibliofilie la pictură. Nu lipsesc
Tango, spionaj, șah sau probele unei pasiuni by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2790_a_4115]
-
Recomandări ** - LUNI, 3 octombrie - ora 20.00 - Sala Teatrului Dramatic „Fani Tardini” Galați - Teatrul Odeon București * > Regizorul Eugen Făt cu pricepere s-a ferit de orice efecte artificiale și a derulat ilustrarea teatrală prin interpretarea actorilor condusă la nuanță. Fără ostentație, cu mult haz, a conceput trecerea în neființă pe rând a celor trei mătuși și aparițiile lor ca fantome. Viziunea regizorală servește teatral sensurile textului și are drept rezultat un spectacol atractiv de comedie neagră, gen neîntâlnit în repertoriile curente
Natură moartă cu nepot obez [Corola-blog/BlogPost/99903_a_101195]
-
de impunitatea absolută pe care conceptul libertății de creație îl contrapune oricărei cenzuri critice. Din păcate, cei ce scormonesc cu asiduitate detectivistică în biografia lui Eminescu, pentru a descoperi imunde conspirații împotriva Poetului, își etalează triumfător găselnițele lor, afișând cu ostentație o satisfacție nedisimulată, legitimată de cine știe ce secret al lui Polichinelle. Ei jertfesc pe altarul întâietății publicistice onestitatea cercetării științifice, ignorând chiar și un minim de principii și scrupule garantând adevărul. ” Talent ul adevărat înecat de buruiana cea rea a mediocrităților
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
Unde pui că fructa era intens colorată în roșu-grena cu urechi, ochi și bot din cojițe și boabe de piper; o pieliță subțirică răsucită dintr-o coajă de vișină sugera codița. -A! Ce reprezentativ șobolibozaur! se entuziasmă Babacul preluând oarece ostentație în mină și voce. Ce-ți seamănă!! E plin de furie ca și tine! Ce mai?! Ambii, sub efectul unui excedent de adrenalină! Ha! Ha! continuă el, trimițând parcă prin unde magnetice înspre Papa efectul amenințător al glasului său. Râzând
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
care, după remarca pertinentă a Palomei: "Are grijă să nu iasă afară pisica și să nu intre în casă portăreasă"), sora - Colombe, "normalienne" și cele două pisici pe nume Constitution și Parlament. Până atunci însă ține un jurnal intitulat cu ostentație adolescentină "Pensée profonde" (în 16 capitole, fiecare începând cu un Haiku sau cu o Tanka, de altfel învață japoneza la școală și nu ratează nici o manga) completat de "Journal du mouvement du monde" (în 7 capitole). Ambele eroine ale romanului
Fals tratat de eleganță by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/8250_a_9575]
-
de simplu intermediar între autor și public. Exemplul de urmat este cel al marilor cotidiane și reviste din Germania care au propriul lor corp de recenzenți, oameni ce comunică într-un limbaj cât se poate de suplu și natural, fără ostentație, datele esențiale despre cartea aflată în discuție. Chiar dacă, prin comparație cu cea occidentală, viața literară românească nu arată grozav, previziunile autorului privind cartea tradițională sunt mai degrabă optimiste. Nici televiziunea, nici industria de spectacole, nici presa cotidiană nu sunt în
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
în consecință, în planul creației valoarea nu e stabilită în conformitate cu miza etnică, ci cu cea estetică. În paralel cu această practică polemică, decăzută îndeobște în pamfletul cel mai mîlos, funcționează un sistem al elogiilor și premierilor în cerc închis. Cu ostentație, România Mare îi premiază pe cei aflați la loc de cinste pe lista slujitorilor fideli ai ceaușismului. Lui Edgar Papu, părintele orientării protocroniste, i se acordă un Premiu Național, în 1991, pentru, după cum se rostește ditirambic tribunul, "întreaga activitate depusă
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
care își va lua și numele); dar mai ales era la curent cu romantismul de ultimă oră, ata-șîn--du-se nu doar de Lamartine și de Hugo, ci și de Théo-phile Gautier, Xavier de Maître, Alexandre Dumas pere ori Balzac, totul fără ostentație, cu naturalețea rezultată dintr-o lectură atentă. Neobișnuită a fost însă reacția acestui romantic profund față de limba română și de problemele ei. în loc să devină partizan al neologismului, zonă spre care l-ar fi îndrumat propria sa cultură, Russo s-a
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
dar și cu totul surprinzătoare, cea de-a unsprezecea ediție a simpozionului de sculptură de la Baia Mare este una care a exclus orice spontaneitate suficientă sieși " înscriindu-se, cumva, în zona contemplației reci, a cerebralității și a monumentalității lipsite de orice ostentație. Salonul internațional de gravură mică și mail-art Ce de-a zecea ediție a Salonului internațional de gravură mică, așezată, și ea, în centrul unei tradiții deja consolidate, s-a desfășurat, de data aceasta, disociat de Salonul de mail-art, care a
Muzeul Florean în 2008 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7770_a_9095]
-
imagini, de la primele replici, într-o sindrofie cu dialoguri ornate generos prin invocări ale organelor intime "de ambele sexe", cum spuneau clasicii. Desigur că, folosind acest limbaj denunță "neamul prost" al elitelor noastre actuale, dar Doamne!, de ce "până mea" atâta ostentație! Altceva ar fi fost dacă măștile n-ar fi fost smulse violent imediat dupa generic ci ar fi alunecat treptat, lăsând să se întrevadă, cât mai flagrant, mojicia lumii "bune". În film, însă, situațiile se cam repeta. Fiul risipitor răspunde
Arome de Urs la Berlinală - Corespondență de la Tudor Caranfil by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/80129_a_81454]
-
prin aceeași referire la tema principală-limba, prin implicarea în evenimentele socio-politice, prin capacitatea anticipatoare și prin discursul plin de vioiciune, ironie și umor. Sunt aduși în scenă Dosoftei, Ureche, Costin, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior etc. și invocați fără ostentație, ca într-un banchet "omeric", Cincinatus, Brutus, Pascal, Rabelais, Malherbe, Moličre, Schiller, Champollion, Victor Cousin, Buffon. O eseistică pe cât de bine consolidată, pe atât de savuroasă. La aceeași bună înălțime se situează eseul narativ și memorialistic Studie moldovană, unde "suvenirurile
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
Statele Unite se adresează unui public cosmopolit extrem de larg; dar faptul că, în ele, lumea est-europeană și mai ales cea românească apar direct vizate face ca exemplele din literatura română să se ivească sub pana savantului în mod spontan și fără ostentație. Formația intelectuală a lui Nemoianu a rămas profund marcată de tragedia comunismului, trăită de autor la fața locului și pe care apoi nimic n-a mai putut-o șterge. Ultima sinteză impresionantă a profesorului româno-american a apărut în urmă cu
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]
-
imprim pe retină. Decartez trei. Primesc alte trei și le combin cu ce am în mână. Ritmul pare a fi înviorat de chicotelile prietenei mele blonde care-mi oferă cea mai frumoasă priveliște: două șiraguri de dinți albi îndreptați cu ostentație, într-un zâmbet, spre iubitul ei. Dreapta ei. Stânga mea. Făt Frumosul deschide. Îi face cu ochiul blondei, insinuant, propunând miza. Ieftin. De data asta, grimasa mea e înlocuită de tuse. Seacă. În dreapta, colegul meu de bancă din generală își
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
iubitoare! Nimic nu-mi pare mai de preț decât devotamentul tău pentru aceste două, cum să le zic?, «ființe fragedeă. Îmi place simțul tău matern și felul cum te controlezi, cu inteligență și umor. Îți «jociă rolul cu har, fără ostentație.” Teodora îl ascultă în tăcere, zâmbind. Cu siguranță, gândește Profesorul felicitându-se în gând, nimeni nu i-a mai spus așa ceva. Se teme „totuși” că frazele lui i-ar putea suna fals și că în tăcerea ei se ascunde un
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
sufletește la lectură, ori scriitorul își blochează complet sensibilitatea, dînd naștere unui text arid, abstract și inert, în fața căruia cititorul nu poate trăi resuscitatea nici unei fantasme personale. În primul caz, cititorul este sufocat de un șuvoi de reverii înfățișate cu ostentație, în cel de-al doilea se pomenește într-un vid afectiv lipsit de imagini. În primul caz, densitatea e prea mare, în celălalt prea mică, dar în ambele senzația căpătată e cea a parcurgerii unui text ratat, ca și cum autorul nu
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
exhibarea unui univers lăuntric prea personal și de violența cu care i se cere recunoașterea sau admirația. Copleșit de năvala unui univers lăuntric străin, el se va trezi uneori plasat în postura de voyeur față cu fantasmele prezentate cu atîta ostentație încît îi rămîne foarte puțin loc pentru propriile fantasme." (p. 116) În plus, orice operă este creată într-un anumit ceas istoric, ceea ce înseamnă că, în funcție de tiparul epocii în care are loc lectura, opera poate fi percepută ca învechită sau
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
faptele relatate aparțin, de cele mai multe ori, unei realități non-fictive, adeseori lesne de identificat în turbionul mediatic al tranziției. Ceea ce individualizează scrisul lui Alexandru Vlad este, banal spus, formidabila adecvare a stilului la conținut. Cu eleganță naturală, fără nici un pic de ostentație, prozatorul reușește să transpună în scris toate octavele vieții. Finețea observației, subtilitatea analizei, moralismul implicit sau explicit, umorul abia schițat își găsesc formulele ideale de a fi puse în pagină. Fiecare cititor urmărește cu sufletul la gură dezvoltările epice de sub
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
ani și era deja un nume. În această montare de un rafinament estetic încântător, realizată cu aportul altor doi creatori magnifici: Liviu Ciulei (regizor, scenograf și actor) și Clody Berthola, a interpretat pe Kurt cu o distanțare subtilă, lipsită de ostentație, rezultatul fiind o compoziție atent elaborată până în cele mai mici detalii de expresie și direcționare a efectelor. O altă prestație de o valoare ieșită din comun, epuizantă, unde stările personajului Gerstein, cel mai complex și dificil din piesă, permanent la
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]